ANALIZĂ Modificări legislative în cascadă promovate în special de PNL lovesc în plin organizațiile neguvernamentale și descurajează protestele / Societatea civilă cere intervenția președintelui Iohannis

Un șir de proiecte de lege promovate în ultimele luni în special de PNL îngrădește activitatea organizațiilor guvernamentale, limitează organizarea de proteste și descurajează semnalarea cazurilor de corupție în presă, după cum a acuzat societatea civilă.

Proiectele au fost inițiate fie de Guvern, fie de parlamentari liberali, în frunte cu premierul Nicolae Ciucă. Proiectul privind avertizorii de integritate a devenit deja lege, iar celelalte sunt în diferite stadii ale procesului legislativ.

Deși societatea civilă a făcut apel la președintele Klaus Iohannis să se implice pentru a împiedica adoptarea unor legi ce amintesc de „epoca Dragnea”, șeful statului nu a răspuns pînă acum în niciun fel unor astfel de apeluri.

G4Media.ro a realizat o sinteză a acestor prevederi devenite lege sau pe cale de a fi adoptate.

Legea avertizorului de integritate

Legea avertizorului de integritate este jalon în PNRR și, potrivit unor surse guvernamentale, este în discuție chiar în această perioadă cu oficialii de la Bruxelles, care sunt nemulțumiți de forma în care aceasta a fost adoptată, pentru că descurajează semnalarea cazurilor de corupție sau de încălcări ale legii.

Proiectul a fost inițiat de Guvern în urmă cu aproape un an, a trecut o dată de Parlament, a fost atacat la Curtea Constituțională de USR, care l-a declarat constituțional și a fost întors de către președintele Klaus Iohannis în Parlament pentru reexaminare. Parlamentul l-a adoptat din nou și în 16 decembrie 2022 a fost promulgat de către Klaus Iohannis.

USR și mai multe ONG-uri au reclamat faptul că în forma adoptată legea descurajează raportările privind încălcări ale legii. Practic, nu mai pot fi făcute raportări anonime.

Astfel, legea prevede că „raportarea cuprinde, cel puțin, următoarele: numele și prenumele, datele de contact ale avertizorului în interes public, contextul profesional în care au fost obținute informațiile, persoana vizată, dacă este cunoscută, descrierea faptei susceptibile să constituie încălcare a legii în cadrul unei autorități, instituții publice, oricărei alte persoane juridice de drept public, precum și în cadrul persoanei juridice de drept privat, precum și, după caz, probele în susținerea raportării, data și semnătura, după caz”.

„Raportarea care nu cuprinde numele, prenumele, datele de contact sau semnătura avertizorului în interes public se examinează și se soluționează în măsura în care conține indicii temeinice referitoare la încălcări ale legii”, mai stabilește legea.

Raportarea este clasată dacă „este transmisă anonim și nu conține suficiente informații referitoare la încălcări ale legii, care să permită analizarea și soluționarea raportării, iar persoana desemnată (să înregistreze raportările în cadrul instituției, n.red.) a solicitat completarea acesteia în termen de 15 zile, fără ca această obligație să fie îndeplinită”.

De asemenea, avertizorul de integritate nu poate divulga informații privind posibile încălcări ale legii direct presei, decât în anumite condiții, care pot fi interpretate:

Avertizorul în interes public care divulgă public informații privind încălcarea legii beneficiază de protecție în cazul în care este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

a) a raportat mai întâi intern și extern sau direct extern potrivit cap. III și IV, însă consideră că nu au fost dispuse măsuri corespunzătoare în termenul prevăzut la art. 17 alin. (6);

b) are motive întemeiate să considere că:
1. încălcarea poate constitui un pericol iminent sau evident pentru interesul public sau riscul unui prejudiciu care nu mai poate fi remediat; sau
2. în cazul raportării externe există un risc de represalii sau o probabilitate redusă ca încălcarea să fie remediată în mod eficace având în vedere circumstanțele specifice ale raportării.

(2) Sesizarea privind încălcarea legii prin divulgare publică se poate adresa presei, organizațiilor profesionale, sindicale sau patronale, organizațiilor neguvernamentale, comisiilor parlamentare, sau prin punerea la dispoziție în orice mod în spațiul public a informațiilor referitoare la încălcări ale legii.

Restrângerea dreptului asociațiilor și fundațiilor de a sesiza instanțele de judecată cu privire la posibile acte de nelegalitate

Mai mulți parlamentari PNL, în frunte cu senatorii Daniel Fenechiu și Cristian Niculescu Țăgârlaș, au înregistrat, în noiembrie 2022, la Senat, o inițiativă legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații.

160 de organizații neguvernamentale au solicitat retragerea proiectului care ar îngreuna procesul prin care organizațiile neguvernamentale pot sesiza instanțele de judecată cu privire la orice posibile acte de nelegalitate. Pe de altă parte, inițiatorii proiectului (parlamentari PNL) spun că vor să limiteze „abuzul de drept” al organizațiilor care atacă în instanțe proiecte de infrastructură.

Conform proiectului de lege, „pentru a garanta parțial repararea prejudiciului cauzat beneficiarilor actului administrativ atacat, atunci când asociația are calitate de terț față de actul administrativ atacat, aceasta are obligația de a depune o cauțiune în valoare de 1% din valoarea investiției, dar nu mai mult de 50.000 de lei”.

”160 de organizații neguvernamentale și grupuri de cetățeni au transmis semnatarilor propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații solicitarea de a-și retrage semnătura de pe acest document. Modificările propuse sunt o încercare de a slăbi capacitatea societății civile de a-și exercita misiunea de a proteja interesul public și se aliniază tendințelor iliberale din alte țări europene.

Pe scurt, propunerea legislativă ar împiedica sau ar îngreuna semnificativ procesul prin care orice organizație neguvernamentală poate sesiza instanțele de judecată cu privire la orice posibilă nelegalitate a unor acte emise de instituțiile publice.

Printre elementele noi pe care inițiatorii acestui text de lege doresc să le aducă sunt o vechime minimă de doi ani a organizației neguvernamentale care dorește să se adreseze instanței pentru anularea unor acte administrative, depunerea unei cauțiuni de 1% din valoarea investiției (pentru contestarea unor proiecte ce vizează investiții), și răspunderea patrimonială a membrilor consiliului director, în cazul în care instanța va emite o decizie definitivă de respingere a cauzei. Toate aceste propuneri vin în contextul în care Codul de procedură civilă reglementează deja, într-un mod acoperitor, abuzul de drept procesual”, precizau organizațiile semnatare.

Proiectul de lege este aproape de adoptarea tacită în Senat, după care va merge la Camera Deputaților pentru votul decizional.

• Vezi aici proiectul de lege

Desființarea asociațiilor dacă nu țin registre cu persoanele care direcționează 3,5% din impozitul pe venit pentru diverse ONG-uri

La același proiect de lege, la Senat deja au mai fost introduse și alte amendamente care amenință activitatea organizațiilor neguvernamentale.

Proiectului de lege inițiat de Daniel Fenechiu i-a mai fost adăugat, în februarie, o prevedere care va permite statului sau „oricărei persoane interesate” să ceară în instanță desființarea oricărei organizații neguvernamentale.

Unul dintre amendamentele depuse tot de senator prevede că „asociațiile au obligația înființării și menținerii unor registre care să evidențieze veniturile obținute din sponsorizări, precum și veniturile realizate din redirecționarea cotei de 3,5% din impozitul pe venit, pentru anul fiscal anterior încheiat”, a scris presshub.ro.

ONG-urile, asociațiile și fundațiile vor trebui să cuprindă în aceste registre denumirea persoanei care a sponsorizat asociația sau a redirecționat cota de 3,5% din impozit pe venit, cuantumul total al veniturilor realizate din sponsorizări sau din redirecționarea cotei de 3,5% din impozit, defalcat pe fiecare persoană și data încheierii fiecărui contract de sponsorizare.

În caz contrar, potrivit amendamentui inițiat tot de Daniel Fenechiu, asociaţia va fi dizolvată prin „hotărâre judecătorească la cererea Ministerului Public sau oricărei alte persoane interesate”.

Deputatul REPER Cătălin Teniță a explicat, marți, la Europa FM, că „ANAF-ul știe foarte clar cât a plătit fiecare om pentru acele asociații. Asociațiile nu știu, dar în același timp asociațiile au acum obligația să raporteze la ANAF. Adică este fix pe dos”.

„Dar aici sunt două probleme: prima este aceea că acea redirecționare se dă dinspre ANAF spre ONG – tu ca cetățean care vrei să redirecționezi scrii un formular pe care îl depui sau îl trimiți pe mail la ANAF și după aceea, după ceva timp – pentru că ANAF-ul nu le plătește la timp asociațiilor pentru că ține banii aceia la ciorap ca să mai scadă puțin din deficit – la un moment dat acei bani sunt redirecționați de către ANAF. ANAF-ul știe foarte clar fiecare om cât a plătit pentru acele asociații. Asociațiile nu știu, dar în același timp asociațiile au acum acele obligații să raporteze la ANAF. Adică este fix pe dos. (…) „Asta este nebunia pentru că să zicem că găsești 99% din oameni și-i treci în registru, dar rămâne 1% care omite să spună, deci tu ești pasibil apoi de amendă pentru că nu ai raportat bine la ANAF, deși ANAF-ul avea deja datele. Este o altă demență”, a explicat Cătălin Teniță.

În același timp, este limitat dreptul de înființa asociații.

„Mai este o problemă tot în legea aceasta: dacă tu ți-ai făcut o asociație și ea este dizolvată de către judecător, tu nu mai ai voie să creezi altă asociație timp de cinci ani. De exemplu, dacă tu ai făcut asociația Salvați Parcul Cișmigiu și l-ai salvat. După aceea îți dizolvi asociația, dar în doi ani după aceea dacă vrei să salvezi Parcul Titan, trebuie să mai stai trei ani”, a precizat deputatul Cătălin Teniță.

„Și mai este o chestiune legată de legea aceasta: legea spune că dacă asociația ta nu exista la momentul la care prima dată a apărut problema, nu ai cum să ataci chestiunea asta. De exemplu, dacă se construiește un bloc care a început în 2020, tu ți-ai făcut asociația în 2021, dar observi chestiunea aceasta în 2023, nu ai cum să dai în judecată”, a mai explicat Teniță.

• UPDATE: Plenul Senatului a retrimis, miercuri, Comisiei juridice pentru un raport suplimentar iniţiativa legislativă a PSD şi PNL referitoare la asociaţii despre care USR susţine ar elimina dreptul societăţii civile de a apăra interesul public în instanţă. Detalii aici.

Proiectul de lege care înăsprește pedepsele pentru tulburarea liniștii publice

Ministrul de Interne, Lucian Bode, și premierul Nicolae Ciucă au inițiat la începutul lunii februarie un proiect de lege pentru modificarea Codului Penal prin care înăspresc pedepsele pentru mai multe infracțiuni, inclusiv pentru tulburarea ordinii și liniștii publice. Mai multe ONG-uri au denunțat proiectul, spunând că duce la restricționarea adunărilor publice. În nota de fundamentare a proiectului, Ciucă și Bode invocă „escaladarea” acestui tip de infracțiune, fără să prezinte vreo statistică.

Cei doi propun, printre altele, modificarea articolului 371 din Codul Penal, astfel încât tulburarea ordinii publice să fie pedepsită cu închisoare între 1 an și 5 ani, față de prevederile actuale – închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Proiectul Bode-Ciucă elimină astfel posibilitatea ca tulburarea ordinii publice să fie pedepsită doar cu amendă.

• Vezi aici proiectul integral de lege
• Vezi aici expunerea de motive

Nouă organizații ale societății civile acuză PNL că vrea să restricționeze libertatea întrunirilor și dreptul la liberă exprimare prin intermediul unui proiect de modificare a Codului Penal. Cele nouă organizații spun într-un comunicat că proiectul este similar cu cel depus de PSD în perioada Liviu Dragnea.

„Ne opunem ferm acestei propuneri, pentru că ar introduce sancțiuni disproporționate, de natură a restricționa abuziv libertatea întrunirilor și dreptul la liberă exprimare.

Să ne imaginăm următoarea situație: un grup de cetățeni enervați se strâng în fața Guvernului și urlă în gura mare: „Jos! Huo! La pușcărie, mafioților! Ciucă anchetat! Bode e un hoț!” și altele asemenea, lucruri ce se strigă de obicei la un protest.

Analiza autorităților:

– urlă, deci tulbură liniștea publică;

– amenință cu pușcăria și aduc atingeri grave demnității cetățenilor Ciucă și Bode;

– sunt doi sau mai mulți.

Concluzia: închisoare de la 2 la 7 ani”, arată reprezentanții ONG-urilor ActiveWatch, Asociația ACCEPT, Asociația MozaiQ LGBT, Asociația pentru Tehnologie și Internet – ApTI, Asociația Respiro, Asociația Rise OUT, Centrul pentru Inovare Publică, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică și Miliția Spirituală.

De asemenea, Grupul pentru Dialog Social (GDS) i-a cerut președintelui Klaus Iohannis să se implice pentru a împiedica înăsprirea pedepselor pentru tulburarea ordinii publice, prevăzută de acest proiect.

GDS îi amintește lui Klaus Iohannis, într-un apel public, că „proiectul anunțat de Guvern reia o inițiativă mai veche a epocii Dragnea, prin care se încerca descurajarea oricărui protest al cetățenilor împotriva unor acte abuzive ale guvernării”.

„În ipoteza în care protestele din 2017 și 2018 ar fi fost înfrânte de forțele represive aflate la comanda instituțiilor de forță ale statului, numeroși manifestanți ar fi fost cu siguranță acuzați de «atingeri grave aduse demnităţii persoanelor» și ar fi fost condamnați în numele art. 371 din Codul Penal”, așa cum se dorește modificarea acestuia prin inițiativa lui Ciucă și Bode, avertizează GDS.

„Trecând peste caracterul abuziv al formulării circumstanței agravante (se știe că adesea un protest antiguvernamental adună mai mult decât o singură persoană!), proiectul de lege incriminează de fapt orice formă de protest public, pe seama căruia ar putea fi oricând reținute acuzații vagi de tipul «atingeri grave aduse demnităţii persoanelor», pretext sub care protestatari bine intenționați ar putea fi judecați și condamnați la ani grei de temniță”, se arată în scrisoarea deschisă.

În încheiere, GDS îi transmite lui Klaus Iohannis că România este un stat democratic în care libertatea de exprimare și libertatea întrunirilor sunt garantate de Constituție, iar „demnitatea cetățenilor României, oricare ar fi ei, nu este mai prejos de demnitatea persoanelor care își exercită atribuții de serviciu și, prin urmare, a legifera în beneficiul unora și în detrimentul celorlalți reprezintă o gravă atingere adusă principiilor statului de drept”.

Până acum, președintele Klaus Iohannis nu a exprimat niciun punct de vedere în legătură cu acest proiect inițiat chiar de către premierul Nicolae Ciucă și ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode.

Anumite categorii de persoane, exceptate de la depunerea declarațiilor de avere

Un amendament adus în Senat la legea privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice stabilește că anumite categorii de persoane vor fi excluse de la obligația publicării declarațiilor de avere și de interese. Declaraţiile depuse de aceste categorii nu vor mai fi publice, nu se vor transmite Agenţiei Naționale de Integritate, iar inspectorii de integritate le vor putea consulta cu aprobare, la sediul instituţiei unde este angajată persoana, a avertizat luni Agenția Națională de Integritate.

Reprezentanţii ANI arată, într-un comunicat de presă transmis luni, că în 14 februarie, în cadrul şedinţei Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului au fost propuse o serie de amendamente la Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice (L835/2022) care vor avea ca efect imediat introducerea unui regim special de integritate pentru ”personalul din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională pentru care, potrivit statutului ori prin natura atribuţiilor de serviciu apartenenţa la aceste instituţii reprezintă informaţii clasificate ori confidenţiale / nedestinate publicităţii ori prin a căror diseminare neautorizată se pot prejudicia ordinea publică, securitatea naţională, apărarea ţării, interesele persoanelor de drept public deţinătoare, rezultatul misiunilor specifice, ori se pot dezvălui surse confidenţiale, se pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma misiunilor specifice”.

Citește integral Amendament adus în Senat la legea privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice: anumite categorii de persoane vor fi excluse de la obligația publicării declarațiilor de avere și de interese/ Ce spune Agenția Națională e Integritate despre modificarea legii