ANALIZĂ Parchetele în zodia procurorilor șefi numiți de președintele Iohannis: Puține rezultate notabile, inactivitate, clasări și bâlbe de răsunet

DNA, DIICOT și PG au conduceri noi de 6 luni. Relansarea luptei împotriva corupției, a fraudei economico-financiare și a crimei organizate se lasă însă așteptată. Este adevărat și că primele 6 luni al noilor procurori șefi s-au suprapus cu starea de urgență când procurorii au putut să se ocupe doar de dosarele urgente cu arestați și de cele legate de pandemia de coronavirus (cazuri de zădărnicire a combaterii bolilor și achiziții publice, în special de echipamente anti-COVID).

Chiar dacă statistic nu stau mai prost față de cifrele de anul trecut, parchetele s-au evidențiat în acestă perioadă, în principal, prin inactivitate sau clasări de răsunet.

DIICOT

Pe primul loc este, de departe, clasarea de către DIICOT a dosarului ”10 August”, fără ca procurorul de caz, șeful secției de combatere a terorismului, Doru Stoica, să facă o anchetă efectivă (după cum a afirmat chiar șefa DIICOT, Giorgiana Hosu, în rezoluția de infirmare ”parțială” a clasării ”parțiale”).

În plus, procurorul Stoica s-a remarcat și printr-o redactare jignitoare la adresa protestatarilor pașnici bătuți de jandarmerie și umiliți, acum, de procuratură. A justificat intervenția în forță a jandarmeriei inclusiv împotriva protestatarilor pașnici afirmând că jandarmii nu puteau alege buruienile (huliganii) dintre panseluțe (protestatarii pașnici) și, mai degrabă, au întors brazda compromisă cu totul (adică i-au alergat, gazat și bătut pe toți). Detalii aici

Bâlbele s-au ținut în lanț în condițiile în care șefa DIICOT, care a lucrat în dosar, a infirmat ordonanța de clasare abia după ce documentul a fost comunicat părților și a fost făcut public. Potrivit procedurii, procurorii aveau posibilitatea legală de a infirma soluția înainte ca ordonanța să iasă din parchet. Diferența este că, acum, infirmarea presupune o procedură greoaie de redeschidere de către un judecător. Și bomboana pe colivă – șefa DIICOT a greșit instanța: a solicitat redeschiderea cazului Curții de Apel București, ca apoi aceasta să își decline competența către Tribunalul București.

Procurorii din Asociația Inițiativa pentru Justiție atrag însă atenția că ancheta clasată îi vizează și pe fostul lider PSD, Liviu Dragnea, și pe fostul ministru de Interne, Carmen Dan, întrucât unii dintre protestatarii bătuți au formulat plângere și împotriva lor. Tocmai de aceea, dosarul a fost preluat inițial de la Parchetul Tribunalului Militar la Secția Parchetelor Militare, competentă să ancheteze miniștri. Or, în aceste condiții – atrag atenția procurorii AIJ – redeschiderea ar fi trebuit cerută Înaltei Curți de Casație și Justiție.

O altă clasare a fost față de polițiștii de frontieră din cazul ”Cocaina din mare” în condițiile în care traficanții au descărcat tonele de cocaină fix în momentul în care radarul Poliției de frontieră nu a funcționat. Contractul privind serviciile de mentenanță ale radarului SCOMAR, care protejează granița de est a UE, expirase din 2017, iar un nou contract a fost încheiat abia în martie 2020. Procurorul de caz nu a mers mai departe și nu a întrebat de ce radarul Poliției de frontieră, condusă de chestorul Ioan Buda, a fost lăsat vreme de mai bine de 2 ani fără servicii de reparații.

DIICOT a repornit însă motoarele unei anchete de amploare, demarate încă din 2016, împotriva patronului Adevărul și Prima TV, Cristi Burci, unul dintre oamenii de afaceri influenți în Guvernul PSD Viorica Dăncilă. Cazul Romvag Caracal a fost preluat de la Olt la structura centrală a DIICOT și a fost instituit sechestru asupra unor ”bunuri mobile și imobile” de până la 36 de milioane de euro. Potrivit Libertatea, Burci este plecat însă din țară, se află în Dubai, împreună cu patornul Sanimed Cătălin Hideg.

Alte cazuri stagnează însă, precum dosarul în care ”regii asfaltului”, Dan Besciu de la Euroconstruct 98 Trading sau Alexandru Horpoș de la Straco Group, au fost reținuți în decembrie 2014 pentru un prejudiciu de 7 de milioane de euro. Vezi aici.

La fel dosarul chirurgului clujean Mihai Lucan în care sunt formulate, potrivit DIICOT, inclusiv acuzații de omor calificat! Dosarul a fost demarat în 2017 și nici acum nu este soluționat.

Date statistice. În primele 6 luni ale anului, DIICOT a soluționat aproape 6000 de dosare și a emis aproape 3500 de soluții de clasare și aproape 1500 de soluții de renunțare la urmărirea penală.

Cifrele nu sunt cu mult diferite față de cele de anul trecut în condițiile în care din 10.207 de cazuri soluționate în 2019, doar în 1.711 s-a emis rechizitoriu sau acord de recunoaștere a vinovăției. Potrivit raportului de activitate al DIICOT pe anul 2019, ponderea rechizitoriilor și acordurilor de recunoaștere a vinovăției din totalul soluțiilor dispuse în 2019 este de 16,76%.

”E normal să fie multe clasări întrucât foarte multe reclamații nu se confirmă. Important e ca, printre clasări, să nu se strecoare cazuri care pot fi trimise în judecată”, a explicat un procuror experimentat pentru G4media.ro.

DNA

Parchetul anticorupție îl are în frunte de mai bine de 6 luni pe Crin Bologa, un procuror din Sălaj. El a început mandatul în forță prin arestarea fostului ministru PSD al Sănătății, Sorina Pintea, prinsă în flagrant de luare de mită. Un alt caz de răsunet a fost cel al medicului Mircea Beuran.

Legat de achizițiile din pandemie, DNA a dechis dosarul Unifarm în care directorul Adrian Ionel este acuzat că a cerut mită 760.000 de euro ca să acorde un contract de achiziții de măști și combinezoane.

Verva DNA de altădată pare însă să se fi stins, iar apetența să se fi re-direcționat către ”peștii mici”, prezentați drept ”rechini”, fără să se meargă mai departe pe fir. Cum este dosarul polițistului Marius Fleancu de la Parchetul general, prins în flagrant când primea mită un milion de euro ca să închidă o anchetă împotriva unui om de afaceri. Cazul a fost prezentat de Crin Bologa drept cel mai mare flagrant din istoria DNA, însă râmân întrebări fără răspuns, de exemplu, dacă banii erau doar pentru polițist.

În schimb, sunt nenumărate exemple de clasări și chiar bâlbe la DNA. Spre exemplu, procurorii anticorupție au dispus clasarea unui dosar al lui Marian Vanghelie, ca apoi șeful DNA să infirme soluția și să ceară redeschiderea în instanță.

Un alt dosar clasat este cel al europarlamentarului PSD Dragoș Benea în condițiile în care presa a găsit un denunțător care afirmă că îi plătea regulat fostului șef al CJ Bacău un comision de 10 la sută din valoarea contractelor primite.

Între timp, alte dosare grele stagnează de ani buni precum un dosar de șantaj al mogulului Antenelor, Dan Voiculescu (din 2014), sau un caz de trafic de influență al fostului deputat PSD, Sebi Ghiță (din 2017). Alte dosare vechi – precum cazul ”Hidro Prahova” (2014) în care a fost arestat cumnatul lui Victor Ponta sau chiar dosarul ”Tony Blair” (din 2016) în care chiar fostul premier este inculpat – stagnează. La fel și dosarul ”Vizita lui Dragnea la Trump” (2018), aflat în instrumentarea procurorului Jean Uncheșelu, după cum chiar Liviu Dragnea a dezvăluit.

Date statistice. În primele 6 luni ale anului, procurorii DNA au clasat 963 de dosare și au trimis în judecată un număr de 84 rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției. Au înregistrat și 1423 dosare penale noi.

Comparativ, în primul semestru al anului trecut, procurorii DNA au emis 95 de rechizitorii și au clasat 1426 dosare. Atunci au înregistrat 1391 de dosare noi.

”Cu toate că primele șase luni cuprind și perioada de stare de urgență și pe cea de alertă, când activitatea a fost supusă unor restricții, inclusiv suspendarea urmăririi penale, proporția dosarelor soluționate cu trimitere în judecată din totalul soluțiilor dispuse este comparabilă cu cea înregistrată în cursul anului precedent.

În plus, în primul semestru a anului 2020, activitatea de urmărire penală a fost desfășurată în medie de 90 de procurori, comparativ cu o medie de 103 procurori care au lucrat la urmărire penală în cursul anului 2019”, arată DNA într-un răspuns pentru G4media.ro.

Acum, Secția pentru procurori a CSM scoate la concurs 38 de posturi de execuție la DNA.

Parchetul general

Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, condus de procurorul general Gabriel Scutea, are 3 secții operative, Secția de urmărire penală și criminalistică (SUPC), Secția Parchetelor Militare (SPM) și Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ). Toate secțiile s-au remarcat prin inactivitate în această perioadă, ba chiar dinspre SPM a venit un ecou de gol absolut.

SUPC a reușit să îl trimită în judecată pe omul de afaceri Răzvan Petrovici, finul fostului director SRI Virgil Măgureanu, pentru un prejudiciu de 1,6 milioane de euro.

O altă reușită a fost identificarea și arestarea presupusului criminal al pădurarului ucis anul trecut în Maramureș.

În rest, SUPC a dispus clasarea dosarelor de zădărnicire a combaterii bolilor în cazurile senatorului PNL Vergil Chițac și a fostului polițist Nelu Lupu. În cazul acestuia din urmă, motivarea a fost că ancheta nu a identificat sursa infectării de la spitalul MAI Gerota, în condițiile în care tocmai acesta era rolul anchetei.

Potrivit unui răspuns transmis HotNews.ro de către biroul de presă al Parchetului General, în primele 6 luni ale anului, cei aproape 50 de procurori ai secțiilor operative ale PG (7 la SIIJ, 9 la SPM, în jur de 30 la SUPC), plătiți fiecare cu peste 15.000 de lei net, au emis doar 4 rechizitorii și 307 soluții de clasare:

* 85 dosare prin clasare și 3 prin rechizitoriu de către SUPC

* 10 dosare prin clasare de către SPM

* 212 dosare prin clasare și 1 dosar prin rechizitoriu de către SIIJ

Potrivit unui răspuns oferit G4media.ro de biroul de presă al PG, de la începutul anului până la data de 25 august 2020, SUPC a avut 4 rechizitorii, 3 soluții de renunțare la urmărirea penală și 124 de soluții de clasare.

La SIIJ, s-a remarcat din nou procuroarea Adina Florea care a reușit arestarea preventivă pentru 3 săptămâni a fostului procuror DNA, Mircea Negulescu zis Portocală, pentru presupuse abuzuri. Dosarul acesteia a fost dinamitat însă de judecătorul ÎCCJ Ionuț Matei care l-a eliberat pe Portocală din arest, dar – și mai important – a ridicat inclusiv controlul judiciar impus procurorului Alfred Savu, acuzat și el de abuzuri precum Negulescu.

Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR.