ANALIZĂ Pariurile riscante făcute de Joe Biden în Afganistan / Cine sunt oamenii de la Casa Albă arătați cu degetul pentru pașii greșiți făcuți în timpul retragerii militarilor americani

Președintele Joe Biden a rezistat până în acest moment să îi concedieze pe vreunul dintre membrii cabinetului său de securitate, deși aceștia sunt criticați pentru pașii greșiți făcuți în dosarul afgan, erori care au dus la preluarea controlului în această țară de către talibani, precum și la situația dramatică existentă în prezent la aeroportul din Kabul, unde americanii și alte trupe străine încearcă să evacueze zeci de mii de persoane.

Decizia liderului de la Casa Albă de a continua cu aceeași echipă de consilieri este considerată de mulți analiști un pariu riscant în ceea ce privește Afganistanul, la fel de problematică fiind și insistența sa de a-și baza o mare parte din eforturile de evacuare din capitala afgană pe buna credință a militanților islamiști.

Ce li se reproșează membrilor cabinetului Biden?

Echipa la care președintele Biden apelează în rezolvarea problemei afgane a fost supusă unui tir de critici vehemente în ultimele săptămâni, venite nu doar din partea republicanilor americani, ci și a unor democrați și a unei părți importante din media de peste ocean.

Jake Sullivan – consilierul pe probleme de securitate al președintelui, așa-numitul National Security Advisor (NSA) de la Casa Albă, Sullivan este cel care l-a sfătuit îndeaproape, pas cu pas, pe liderul democrat în ceea ce priveșete situația din Afganistan.

Sullivan este acuzat că a precipitat retragerea soldaților americani din regiune, fără ca Administrația de la Washington să încerce mai întâi scoaterea din țară a diplomaților americani și a altor cetățeni, inclusiv aliați afgani.

De asemenea, Jack Sullivan nu a reușit să anticipeze forța ofensivei talibane și căderea rapidă a guvernului de la Kabul. NSA a fost criticat și pentru declarațiile contradictorii privind cantitatea exactă de arme și echipamente militare, cele mai multe Made in USA, capturate de către talibani. ()

Anthony Blinken – șeful Departamentului de Stat este arătat cu degetul după ce s-a aflat că, în iulie, aproximativ 20 de diplomați americani din Afganistan au transmis o circulară internă, avertizându-l cu privire la o eventuală cucerire a capitalei Kabul de către talibani pe măsura retragerii din țară a trupelor SUA.

Mesajul confidențial a fost transmis printr-un așa-zis canal colateral, a fost semnat pe data de 13 iulie și făcea o serie de recomandări vizând atenuarea crizei și accelerarea evacuării. Blinken ar fi ignorat acest mesaj.

Ulterior, șeful diplomației americane a insitat că evacuarea nu Kabul nu seamnănă cu cea din Saigon, fiind contrazis aproape simultan de imaginile cu elicoptere americane care evacuau personalul diplomatic de la ambasada din capitala afgană. Secvențe similare, au afirmat multe voci, cu aparatele SUA care plecau supraîncărcate de pe acoperișul ambasadei americane din Saigon în aprilie 1975 de frica gherilelor comuniste din Viet-Cong.

Lloyd Austin – secretarul Departamentului Apărării a fost prins complet descoperit de către avansul talibanilor în Afganistan, aceștia reușind să captureze capitalele de provincii una după alta.

În plus, Austin nu a prevăzut dezintegrarea forțelor armatei afgane – antrenate și echipate de Pentagon -, despre care se aștepta să reziste cel puțin câteva luni atacurilor insurgenților islamiști.

În ultimele zile, Austin a apărut de câteva ori la fel de confuz, nereușind să indice cu claritate numărul exact de americani blocați în Afganistan și stârnind furie după ce a spus că Pentagonul nu-i poate ajute pe americanii disperați să ajute la aeroportul din Kabul.

Într-o altă declarație care a făcut și ea vâlvă, șeful Pentagonului a confirmat informațiile potrivit cărora americanii care încearcă să ajungă la aeroportul din Kabul pentru a părăsi Afganistanul sunt bătuți de către talibani, la doar câteva momente după ce președintele Biden afirmase că nu știe despre atacarea vreunui cetățean american.  Iar acesta nu a fost primul moment în care Pentagonul și Casa Albă s-au aflat pe frecvențe complet diferite de comunicare în dosarul afgan.

Generalul Mark Milley – șeful Statului Major american este unul dintre liderii militari care nu au anticipat forța ofensivei talibanilor și eșecul armatei afgane de a li se opune. Chemat luna trecută la audieri pe Capitol Hill, generalul le-a prezentat congresmanilor o evaluare a informațiilor conform căreia combinația de forțe speciale afgane, forțe aeriene și miliții locale ar putea împiedica avansul talibanii suficient de mult timp pentru obținerea unei soluții politice.

„Forțele de securitate afgane au capacitatea de a lupta și apăra suficient țara lor,” a afirmat generalul Milley în iulie. „Nu cred că jocul final este încă scris.” Aceasta deși ofițeri de informații ar fi avertizat liderii din Washington că afganii nu se vor putea lupta cu talibanii din cauza lipsei sprijinului aviației americane.

În plus, Milley și Austin sunt acuzați că au retras soldații americani din Afganistan fără a coopera cu oficialii politici și cu armata afgană. De exemplu, americanii au evacuat baza Bagram la miezul nopții, fără să-i informeze pe partenerii afgani și fără să păstreze la fața locului avioane de luptă și drone cu care să-i poată țină la respect pe talibani.

În dimineața următoare, baza a fost luată cu asalt de civili și militanți care au devalizat-o. Multe voci spun că, dacă baza Bagram ar fi fost în continuare operațională, evacuarea civililor din Afganistan s-ar fi putut desfășura mult mai organizat.

William Burns – analiza complet greșită a situației din Afganistan de către serviciile americane de informații, care au apreciat constant că armata afgană va fi capabilă să lupte, că guvernul de la Kabul va rezista și că talibanii nu vor prelua controlul în țară, a fost și vina Agenției Centrale de Informații, conduse de către Burns.

Printre altele, CIA și alte agenții americane de informații au subestimat în mod flagrant rapiditatea ofensivei islamiștilor, care au mărșăluit cu viteză de-a lungul țării, surprinzând armata afgană; nu au fost la curent cu înțelegerile pe care talibanii le-au făcut cu diverși lideri locali pe măsură ce momentul retragerii forțelor americane se apropia și cum islamiștii s-au poziționat pe teren pentru a lansa atacuri aproape simultane împotriva capitalor de provincii; nu au observat cum așa-numiții „guvernatorii din umbră ai talibanilor” erau deja pregătiți și la locul lor, alături de personal desemnat, pentru a prelua funcțiile provinciale în momentul când administrația locală urma să fie îndepărtată; au presupus greșit că talibanii vor acționa într-o ofensivă lineară, de la un oraș la altul, și nu s-au așteptat să ajungă în Kabul înainte să fi securizat restul țării; au supraestimat armata afgană, considerând că, după 20 de ani de pregătire și 83 de miliarde de dolari investite în dotarea și antrenarea acestora, forțele de securitate din Afganistan vor fi capabile să lupte și că se vor putea lupta de la egal la egal cu islamiștii.

Greșelile făcute de serviciile secrete din SUA în aprecierea exactă a evenimentelor din Afganistan au fost comparate cu eșecurile multiple care au făcut ca oficialii americani să nu prevadă atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 din New York și Washington.

Un risc major

Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care președintelui Biden – el însuși criticat pentru modul haotic în care a retras trupele americane din Afganistan – i se cere înlocuirea echipei sale de securitate națională. Până în prezent însă, liderul de la Casa Albă a refuzat să facă asta. Comentatorii au oferit câteva explicații pentru insistența lui Biden de a continua cu aceeași consilieri:

• demiterea echipei de securitate ar echivala cu recunoașterea unei greșeli, iar președintele își menține cu tărie decizia de a retrage trupele din Afganistan, chiar dacă acest lucru s-a făcut într-o manieră haotică și dezorganizată.
• înlocuirea acestora într-un moment atât de tensionat ar fi un coșmar logistic, un dezastru de imagine și o bătaie de cap suplimentară pentru Team Biden.
• Biden avrea să proiecteze în continuare imaginea unei echipe sudate și competente, care a trecut peste șocul confuziei inițiale și este capabilă să ducă până la capăt evacuarea miilor de americani, afgani și cetățeni străini blocați în Afganistan.
• echipa cu care președintele a decis retragerea din Afganistan rămâne neschimbată și pentru că acești consilieri împărtășesc opinia lui Biden că războiul de 20 de ani trebuie să ia sfârșit. Ei privesc situația creată în ultimele zile, inclusiv preluarea controlului Afganistanului de către talibani și eforturile de evacuare din Kabul, drept consecințe previzibile ale retragerii americane. Este de notat că deși s-au așteptat la aceste rezultate, cei din Team Biden au fost și ei surprinși de modul rapid în care s-au defsășurat lucrurile pe teren.

Casa Albă nu renunță la echipa de securitate națională actuală și pentru a-și liniști partenerii internaționali. Blinken, Sullivan sau Austin au fost prezentați constant ca jucători majori ai strategiei ‘America is Back’ a lui Biden.

Demiterea lor după abia câteva luni de la preluarea mandatelor ar aduce aminte de rapiditatea cu care Donald Trump își schimba membrii cabinetului și ar putea afecta poziția Americii conduse de Biden pe scena mondială și relația cu țările aliate, în special cele în care SUA au o prezență militară. Până la urmă este și o chestiune de credibilitate.

De când a preluat funcția, Biden a încercat să repare legăturile externe și să întărească alianțele după patru ani de tumult și incertitudine care au încojurat agenda ‘America First’ a fostului președinte. Erorile făcute până acum în Afganistan sunt serioase, dar situația ar putea fi mult mai complicată dacă oamenii apropiați ai lui Biden – în care el a avut încredere și pentru care a garantat – ar fi puși pe liber atât de repede.

Concedierea actorilor din domeniul securității naționale ar afecta, fără îndoială, întreaga agendă a președintelui, internă și externă. Creșterea cazurilor de infecții cu varianta Delta în SUA, inflația, invazia de imigranți ilegali la frontiera cu Mexicul, negocierile dificile pentru adoptarea pachetelor de infrastructură, amenințările Beijingului în Marea Chinei de Sud sunt doar câteva dintre crizele pe care Biden le are de rezolvat.

Situația din Afganistan se adaugă acestei liste de probleme, iar Team Biden trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a se ocupa de toate. Lipsa unor colaboratori atât de apropiați ar reprezenta un pas înapoi major pentru președintele democrat într-un moment în care are nevoie de ajutorul lor.

Diferite surse de la Washington au afirmat că președintele nu este de părere că trebuie să-i demită pe Blinken, Sullivan, Austin sau Burns decât dacă situația de pe teren în Afganistan se va deteriora în mod dramatic sau dacă vor exista victime printre americani.

În timp ce Biden a fost criticat intens pentru modul în care a gestionaat retragerea, el ar putea să-și spele (cel puțin) o parte din păcate în cazul în care armata SUA va evacua cu succes americanii și aliații afgani din Kabul. Acesta este, fără doar și poate, unul dintre lucrurile pe care se bazează Biden și unul dintre motivele pentru care el preferă să continuă să-i țină lângă el, într-o imagine a unității, pe cei care au greșit atât de mult până acum.

Un alt pericol

Neîndepărtarea consilierilor care au greșit flagrant în privința Afganistanului este, așașar, un risc major pentru președintele Joe Biden. Dar acesta nu este singurul pe care îl văd mulți analiști. Liderul de la casa Albă este criticat și pentru faptul că, parte a strategiei sale de avacuare a americanilor și afganilor din Kabul, se bazează prea mult pe buna credință a talibanilor.

Aceasta mai ales în condițiile în care diferite relatări au indicat că islamiștii îi bat pe americanii care vor să ajună la eroportul din Kabul, iar marți ei au declarat că preferă ca afganii să nu plece din țară.

Unii lideri talibani și-au exprimat îngrijorarea cu privire la numărul afganilor care fug din țară. Mulți dintre cei care se grăbesc să urce în avioanele care pleacă din Kabul sunt printre cei mai educați membri ai populației, care sunt necesari pentru a menține economia și serviciile publice în funcțiune. „Oamenii nu ar trebui să părăsească această țară. Toată lumea ar trebui să locuiască aici și să contribuie,” a declarat un lider taliban, Khalil-ur-Rahman Haqqani.

În plus, Biden continuă să apeleze la bunăvoința talibanilor de a permite plecarea din Afganistan a americanilor și afganilor chiar dacă islamiștii au avertizat că vor exista consecințe dacă forțele internaționale implicate în eforturile de avacuare nu vor reuși să finalizeze misiunea de evacuare.

„31 august este timpul acordat și, după aceea, este ceva care contravine acordului. Toți oamenii ar trebui evacuați înainte de această dată. După aceea nu le permitem, nu va fi permis în țara noastră, vom adopta o poziție diferită,” a declarat marți purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid.

Riscul de a se bizui pe talibani este și el unul semnificativ. Mișcarea islamistă este cea care s-a opus americanilor în cei 20 de ani din conflict din Afganistan, ostilitățile făcând zeci de mii de victime și provocând pagube uriașe. Mai mult, talibanii sunt acuzați în prezent, inclusiv de către ONU, de încălcări grave ale drepturilor omului în Afganistan, inclusiv „execuții sumare” ale civililor și forțelor de securitate afgane care s-au predat.

Este adevărat că Biden se află acum între ciocan și nicovală în Afganistan, fiind nevoit să accepte să coopereze cu mișcarea islamistă pentru a scoate din țară câte mai multe persoane. Închiderea ochilor la abuzurile făcute de islamiști ridică însă semne mari de întrebare legate de mijloacele prin care se face această evacuare și la consecințele politice, strategice și de imagine pentru SUA ale acestei „colaborări cu diavolul pentru a trece puntea.”

Unele informații sugerează și că SUA i-ar plăti pe talibani pentru a permite plecarea americanilor din Kabul. Acest lucru, combinat cu faptul că oficialii de la Washington au evitat în ultimele zile să-i critice direct pe talibani, îi face pe unii comentatori să afirme că Administrația Biden acceptă să le facă pe plac insurgenților având în minte un obiectiv mai important pentru viitor: recunoașterea unui guvern taliban în Afganistan.

Întâlnirea pe care șeful CIA, Wilkliam Burns, a avut-o luni la Kabul cu unul dintre cofondatorii mișcării talibanilor, mulahul Abdul Ghani Baradar, ar fi pregătit terenul pentru un astfel de eveniment.

Ce se întâmplă însă, susțin comentatorii, dacă americanii vor depăși data de 31 august pentru terminarea evacuărilor, iar talibanii îi vor ataca? Va răspunde armata SUA în forță? Cum se va poziționa Biden dacă talibanii vor lua ostatici în masă din rândul americanilor și afganilor? Sunt întrebări care au darul de a amenința reușita oricărei strategii la care apelează acum Casa Albă.

CONCLUZIA. Experții afirmă că aproape toată istoria ultimelor trei decenii este un indicator că talibanii nu sunt de încredere. Atunci când au fost la putere în Afganistan, au implementat o variantă extremă a legii islamice sharia, au persecutat și executat opozanți politici, au suprimat drepturile femeilor, au distrus vestigii istorice faimoase. Ulterior, au dus lupte de gherilă împotriva forțelor americane / internaționale și împotriva armatei afgane, provocând mii de victime și aducându-și cotribuția majoră la împiedicarea dezvoltării Afganistanului.

Nimic nu indică faptul că comportamentul lor s-a schimbat în ultima perioadă. Dimpotrivă, informații despre crimele comise împotriva unor civili și a militarilor afgani care s-au predat sau atacurile împotriva strănilor care încearcă să ajungă la aeroportul din Kabul sunt dovezi că islamiștii continuă să acționeze după bunul plac, fără niciun fel de respect pentru drepturile omului sau apelurile comunității internaționale.

În plus, amenințările voalate la care recurg legate de respectarea datei de retragere din zonă de către trupele aliate ridică perspectiva apariției unei crize de ostatici, americani și afgani deopotrivă. În aceste condiții, acceptarea talibanilor ca parteneri – chiar și temporari, chiar și pentru o cauză justă – ar putea să fie în final una fatală, un dezastru de imagine și, până la urmă, un coșmar politic și de securitate națională pentru Joe Biden.

Surse: FoxNews, CNBC, USA Today, Axios, National Review, The Guardian, BBC, US News, Twitter