ANALIZĂ Pentru corupția din Portul Constanța, DNA a finalizat un singur caz cu condamnare la închisoare, în ultimii 20 de ani / În alte dosare instanțele au pronunțat achitări sau închisoare cu suspendare

Un singur dosar instrumentat de DNA în Portul Constanța a fost finalizat cu condamnarea la închisoare a inculpaților, în toată istoria instituției, după cum rezultă dintr-o documentare realizată de G4Media.ro. În toți acești ani, DNA a trimis în judecată mai mulți inculpați, în alte dosare, dar aceștia fie au fost achitați, fie au primit fie pedepse cu suspendare sau dosarele trenează în instanță. Atenție, documentarea vizează exclusiv infracțiunile comise în Portul Constanța, nu dosarele care vizează municipiul sau județul Constanța.

În 2015, fostul vameș și director de port Eugen Bogatu a primit 2 ani și șase luni de închisoare cu executare pentru favorizarea infractorului și trafic de influență într-un dosar cu returnări ilegale de TVA. Odată cu el au mai mers la închisoare alte trei persoane. Altfel, în ultimii 20 de ani, procuorii DNA au descins în mai multe rânduri în port și au instrumentat dosare răsunătoare, dar care în final nu i-au convins pe judecători.

G4Media vă prezintă mai jos principalele dosare instrumentate de procurorii Anticorupție în port și deznodământul lor.

De la ”Flota”, cu 80 de inculpați, între care și Traian Băsescu, la dosarul cunoscut generic ”Portul Constanța”, în care au fost trimiși în judecată 39 de inculpați, între care un senator și șefi din port, marile dosare Anticorupție din Port au fost închise și toți inculpații achitați. Există o singură excepție: cea a directorului Direcţiei Domenii Portuare Eugen Bogatu care a pretins o șpagă de 20 de miliarde de lei vechi.

Unul dintre cele mai recente dosare din Port aflate pe rolul instanței, care nu a primit încă o sentință, este cel al stenogramelor din biroul fostului ministru USR Cătălin Drulă, în care doi liberali influenți ar fi încercat să intervină pe lângă ministru ca să îi păstreze în funcție pe șefii Asociației Române de Salvare a Vieților Omenești pe Mare (ARSVOM) și Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați. 

• 2022. ”Domnule ministru, fac ce vrei tu! Ajută-mă cu ăsta 4 luni. Ține-mi-i patru luni și după aia îți promit că nu mai vin pe la tine pentru ei”

Procurorii DNA Constanța au descins în iunie 2021 la Ministerul Transporturilor și în alte 20 de locații din Ilfov, București și Constanța unde au făcut percheziții într-un dosar de trafic de influență, spălare de bani și constituire de grup infracțional.

• G4Media a publicat în exclusivitate stenogramele dosarului și a scris detaliat aici. 

Vizați au fost angajații Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM), organul tehnic de specialitate din cadrul Ministerului Transportului. Procurorii îi acuză că au cumpărat patru nave în valoare de 85 de milioane de lei de la o firmă care le cumpăra la rândul ei prin intermediul unor firme de apartament, cu activitate derizorie și câțiva angajați.

Este vorba de Daniel Manole (director general al ARSVOM), Petru Ogrinji (administratorul firmei SC Suszi SRL care a livrat navele Ministerului Transporturilor), Cristian Antohi (administratorul SC Tehnorex International SRL, una dintre firmele acuzate de spălare de bani), Valeriu Iorga (administratorul SC Blue Line SRL, o altă firmă acuzată de spălare de bani) și Ion Macovei (SC Concif Baza de Aprovizionare SRL, a treia firmă de apartament, la rândul ei intermediară a tranzacțiilor).

Pentru contribuția sa, Daniel Manole ar fi fost recompensat cu un procent de aproximativ 3% (cca. 2.000.000 lei) din sumele plătite de A.R.S.V.O.M. către societatea care a livrat navele, spun anchetatorii. 

Cinci inculpați au fost plasați în arest la domiciliu de către judecătorii Tribunalului Constanța, iar ulterior trimiși în judecată. 

Una din stenogramele din dosar, publicate în exclusivitate la acea vreme de G4Media, surprinde o întâlnire în biroul lui Ion Macovei, administratorul uneia dintre firmele de apartament care intermediau tranzacțiile cu nave, la care participa un fost general al Serviciului de Informații Externe, Dumitru Ciobanu, căruia Macovei i-a cerut să găsească o cale prin care să-l convingă pe ministrul Cătălin Drulă să favorizeze o companie turcească în cadrul unei licitații. 

Din alte convorbiri interceptate între Ion Macovei și Daniel Manole, șeful ARSVOM, reiese că se pregătea achiziția a altor două sau trei nave, după același tipar cu cel cercetat de procurorii DNA Constanța. 

În discuții, Macovei se plânge la Manole că membrii USR sunt ”nenorociți” și că cine i-a pus în Guvern ”sunt nebuni” pentru că ”mai bine lucrezi cu PSD-iștii”, apoi se vorbește despre o viitoare ”susținere din umbră” a tranzacțiilor din ministerul Transporturilor. Macovei era iritat pentru că a fost schimbat Consiliul de Administrație din Ministerul Transporturilor și că ministrul Drulă nu vrea să numească propunerile înainte de terți.

O altă stenogramă arată că Bogdan Stan, fost șef ANAF în Guvernul PSD și consilier la Curtea de Conturi, i-a cerut șefului Curții de Conturi din Constanța, Ioan Bobe, să tempereze un control la firma de la care ARSVOM  ar fi cumpărat două nave la suprapreț.

Controlul era efectuat de două angajate de la Curtea de Conturi, despre care un om de afaceri implicat în tranzacție a spus: ”Nu putem să lăsăm două pițipoance să facă ce vor”. Bogdan Stan trecea în timpul guvernării PSD om de bază al lui Liviu Dragnea în perioada în care acesta conducea de facto Guvernul României

Tot în acest dosar DNA, deputatul PNL George Stângă și președintele Consiliului Județean Prahova, Iulian Dumitrescu, au fost înregistrați de procurorii de la Constanța chiar în biroul fostului ministru USR al Transporturilor în timp ce îi cereau acestuia să îi păstreze în funcție pe șefii ARSVOM și Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați. 

”Dumitrescu Iulian: Rămâne să vin o dată cu ARSVOM-ul la tine, da? Cu directorul, vin io cu el, da?

Drulă Cătălin: Ok.

Dumitrescu Iulian: Vii și tu?

Stângă George-Cătălin: Cu mare drag, io oricum sunt pe aicea.

Dumitrescu Iulian: El e un fel de patron în zonă, pe zona de naval.

(…)

Stângă George-Cătălin – Domnule ministru, fac ce vrei tu! Ajută-mă cu ăsta 4 luni. Ține-mi-i patru luni și după aia îți promit că nu mai vin pe la tine pentru ei. Faci tu ce consideri.

Drulă Cătălin – Te referi la APDM și la AFDJ?

Stângă George-Cătălin – Da.

Drulă Cătălin – Păi…., ți-am spus că soluția pentru mine este să le prelungesc mandatele, da nu e patru luni, este două luni prelungirea…

(…)”, arată fragmente din stenograme.

• 2022. Acuzații de șpagă pentru deblocarea containerelor cu măști de protecție din China

Un alt scandal recent de corupție în Portul Constanța este din decembrie 2022, atunci când procurorii Anticorupție au trimis în judecată doi inspectori de la Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați, în cadrul Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud, pe care i-a acuzat de luare de mită și fals intelectual. În dosar nu a fost dată încă o sentință.

Procurorii susțin că în anul 2021, inspectorul Daniel Cojocaru a cerut de la doi oameni de afaceri 17.000 de dolari și ar fi primit 38.000 de lei pentru a face ”acte contrare îndatoririlor sale de serviciu”.

Concret, pentru banii primiți, Cojocaru ar fi făcut demersuri pentru deblocarea din vama Portului Constanța – Agigea, a două containere cu măști de protecție, neconforme, importate din China, de către cei doi oameni de afaceri.

Celălalt inculpat, Dorel Emanuel Petcu, ar fi falsificat două declarații vamale în care ar fi consemnat faptul că ar fi efectuat controlul fizic al mărfurilor menționate, deși în realitate controlul fizic ar fi fost efectuat de către inspectorul vamal Cojocaru.

• 2022. Supraevaluare prescrisă, dar despăgubiri de aproape 2 milioane de euro

În aprilie 2022, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe evaluatorul Mihail Dunăreanu care făcea parte dintr-un dosar al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) pentru evaluarea unui teren din Portul Constanța, conform publicației locale ZIUA de Constanța.

Procurorii susțin în comunicatul de presă din 2022 că Dunăreanu ar fi stabilit o valoare a terenului de 15.668.460 lei, cu 162% mai mare decât valoarea de piață estimată legal, provocând bugetului de stat un prejudiciu în cuantum de 9.714.022 lei.

Evaluatorul ar fi folosit o metodă de evaluare nerecunoscută de Standardele Internaționale de Evaluare, o informație comparabilă inadecvată și valori de calcul nefundamentate, nu ar fi analizat terenul sub aspectul caracteristicilor fizice și tehnice, al celei mai bune utilizări și al pieței specifice și nu ar fi folosit metode de evaluare specifice abordării prin comparația vânzărilor, deși erau disponibile suficiente informații de piață.

Ministerul Finanțelor s-a constituit parte civilă în dosar, dar în aprilie 2023 judecătorii au încetat procesul penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale. Cu toate acestea, instanța a dispus obligarea acestuia la plata către Statul Român prin Ministerul Finanțelor a sumei de 9.714.022 de lei, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul cauzat.

• 2016. Desfășurare de forțe pentru vameșii care luau șpagă țigări

După descinderi și percheziții care au implicat o desfășurare majoră de forțe, DNA Constanța a trimis în judecată 15 vameși și polițiști care ar fi luat șpagă țigări de la căpitanii navelor străine care au acostat în porturile Constanța și Constanța Sud-Agigea.

Procurorii Anticorupție, împreună cu Jandarmeria și DGA, au descins la percheziţii în 16 locaţii, patru din ele fiind Căpitănia Zonală Constanţa, Garda de Coastă, Vama şi Cabinetul medico-sanitar de frontieră Constanţa şi vaccinuri internaţionale, iar restul la domiciliile vameșilor și polițiștilor de frontieră. 

După aproape 3 ani de procese, Curtea de Apel Constanța a condamnat 8 inculpați la câte 2 ani de închisoare cu suspendare, alți 4 inculpați au fost achitați, iar 3 inculpați au primit avertisment.

• 2012. Dosarul ”grupului infracțional organizat” din Portul Constanța, cu toți cei 39 de inculpați achitați definitiv după 7 ani de procese

Unul dintre cele mai răsunătoare descinderi ale DNA în Portul Constanța a vizat activităţile de import-export din cadrul Direcţiei regionale vamale Constanţa, despre care procurorii susțin că implicau perceperea unor sume de bani pentru procesarea vamală a mărfurilor, indiferent dacă erau introduse legal sau ilegal.

Între inculpați se numărau și Mircea Banias, fost șef al Portului Constanța și senator PDL (trecut ulterior prin PNL, PC și ALDE), Laurențiu Mironescu, de asemenea fost șef al portului și secretar general în Ministerul de Interne, Eugen Bogatu, director în port, Liviu Adrian Durbac, șeful vameșilor din Portul Constanța Sud și adjuncții acestuia, mai mulți cetățeni străini, oameni de afaceri, vameși și polițiști.

Printre altele, procurorii susțin că ”în operațiunile de import ale clienților din Portul Constanța documentele de origine ale mărfurilor erau refăcute, impunând ca importator fictiv o firmă fantomă, raportau comisionarilor vamali și vameșilor situațiile neconforme legii, pentru a permite stabilirea mitei, conform mercurialelor nescrise ale grupului, negociau mita și, în final, o plăteau, uneori prin intermediul comisionarului vamal, iar alteori, direct lucrătorului vamal”, se arată în comunicatul DNA de la momentul trimiterii în judecată. 

Între acuzațiile aduse de procurori inculpaților se număra constituirea unui grup infracțional organizat, luarea și darea de mită, traficul de influență, abuz în serviciu sau fals în înscrisuri. După 7 ani de procese toți au fost achitați pentru că ”fapta nu există, fapta nu este prevăzută de legea penală, sau nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea”.

• 2011. Fost șef în port, o achitare și-o condamnare cu executare

Eugen Bogatu, director al Direcţiei Domenii Portuare din Portul Constanța, a fost condamnat în 2015 la doi ani și șase luni de închisoare pentru favorizarea infractorului și trafic de influență într-un dosar cu returnări ilegale de TVA.  Îl ajutase pe omul de afaceri Said Baaklini să încarce pe un vas patru motoare uzate cu destinația Guineea. Valoarea declarată în acte era supraevaluată la 250 de milioane de euro. Așa că Baaklini a solicitat rambursări ilegale de TVA în valoare de 60 de milioane de euro.

În februartie 2011, Eugen Bogatu a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv. Alături de el au mai fost trimiși în judecată, tot în arest preventiv, alți trei inculpați.  Procurorii spun că SC UCM Reşiţa SA a emis o factură din care rezulta că ar fi vândut către SC Libarom Agri SRL patru motoare contra sumei totale de 250 milioane euro plus TVA. 

Factura a fost emisă pe baza unui contract conţinând obligaţii fictive pentru cei doi contractanţi, arată Anticorupția. Motoarele respective erau într-o avansată stare de degradare, nu erau funcţionale, erau alcătuite din piese uzate, demontate de la alte instalaţii, mai spun procurorii care vorbesc de o restituire de TVA de 60 de milioane de euro:

• ”În aceste condiţii, prin constatare tehnico-ştiinţifică administrată în cauză a rezultat că valoarea reală a mărfii respective era de aproximativ 214.000 euro, adică de circa 50 de ori mai mică decât cea consemnată în factură. În baza acestei facturi supraevaluate, în cursul lunii septembrie 2010, SC Libarom Agri SRL, reprezentată de Said Baaklini, a cerut restituirea de la bugetul de stat a taxei pe valoare adăugată (TVA) aferentă acestei tranzacţii, adică suma de 253.749.507 lei, echivalentă a 60 de milioane de euro”, se arată în comunicat.

Procurorii DNA spun că Bogatu a pretins în mod direct de la inculpatul Said Baaklini suma de 20 miliarde lei vechi, ”pentru operatorul portuar SC Umex SA din Constanţa, în virtutea relaţiilor contractuale pe care această societate le-a stabilit cu SC Libarom Agri SRL. Relaţiile contractuale au fost mijlocite, într-adevăr, de inculpatul Bogatu Eugen, care urma să primească şi un comision nedeterminat pentru acest lucru”.

Curtea de Apel București i-a condamnat definitiv pe ceilalți trei inculpați la pedepse cuprinse între 4,6 și 5 ani de închisoare cu executare. Eugen Bogatu a primit o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare cu executare. Bogatu avea să mai fie judecat într-un dosar-mamut din Portul Constanța, împreună cu alți 38 de inculpați, și achitat definitiv în 2019.

• 2004. Dosarul Flota, unde ”faptele nu există”

Poate cel mai cunoscut dosar Anticorupție în Portul Constanța este ”Flota”, când 80 de inculpați, între care și Traian Băsescu, au fost trimiși în judecată în august 2004, de fostul Parchet Național Anticorupție (PNA), actual DNA. 

La bilanțul de la începutul anului 2008, fostul șef Daniel Morar (în prezent judecător al Curții Constituționale) anunța că ”Flota” fusese clasat încă din 2007, fără ca acest lucru să fie făcut public, pe motiv că ”faptele nu există”. 

Procurorii acuzau inculpații de prejudicierea statului român cu peste 11.000 de miliarde lei, ca urmare a vânzării a 16 nave aparţinând flotei maritime româneşti. Detalii despre acuzațiile DNA în dosarul ”Flota”, aici.