ANALIZĂ Președintele Rusiei, Vladimir Putin, folosește prilejul zilei naționale a Israelului pentru „a-și cere scuze” față de prim ministrul Naftali Bennett pentru declarațiile antisemite ale ministrului de externe Serghei Lavrov

Cabinetul premierului Bennett a emis un comunicat în care informează că președintele Putin l-a felicitat pe șeful guvernului de la Ierusalim cu prilejul celei de-a 74-a aniversări a independenței Israelului

„Prim ministrul a acceptat scuzele președintelui Putin pentru comentariile lui Lavrov și i-a mulțumit pentru clarificarea viziunii președintelui asupra poporului evreu și a memoriei Holocaustului”, a declarat biroul lui Bennett.

La rândul său Kremlinul a declarat că Putin a vorbit cu Bennett despre „memoria istorică”, Holocaust și situația din Ucraina, fără a menționa scuzele de care pomenea comunicatul prim ministrului.

Duminică, într-un interviu acordat presei italiene, Lavrov, întrebat despre intenția declarată a Rusiei de “denazificare” a Ucrainei, a spus că nu are nicio importanță că președintele Volodmir Zelenski este evreu și că evreii înșiși s-au numărat printre cei mai mari antisemiți, menționând că însuși Hitler avea sânge evreiesc.

Aceasta este o teorie falsă lansată în 1946 de fostul său avocat și guvernator al Poloniei ocupate, Hans Frank, în memoriile sale, cu puțin timp înaintea executării sale după condamnarea la moarte de Tribunalul de la Nurnberg. Afirmația a fost demontată de atunci de istorici.

Premierul Bennett și adjunctul său, ministrul de externe, Yair Lapid, au reacționat prompt și vehement, cerând explicații și scuze din partea Kremlinului. Ambasadorul Rusiei în Israel, Anatoli Viktorov, a fost convocat luni la Ministerul de Externe pentru o discuție pe tema comentariilor, pe care Lapid le-a numit „impardonabile”.

Dar Lavrov nu numai că nu și-a cerut scuze și marți a dublat miza, acuzând Israelul că îi sprijină pe “naziștii de la Kiev”.

Lapid a declarat marți dimineață că guvernul Rusiei ar trebui să prezinte scuze evreilor și victimelor Holocaustului pentru comentariile lui Lavrov. Într-un interviu acordat postului public de radio Kan, Lapid a declarat că nu poate „exclude” posibilitatea ca comentariile lui Lavrov să fi fost făcute ca răspuns la propriile declarații ale lui Lapid care acuză Rusia de crime de război pe fondul invaziei sale actuale în Ucraina.

Bennett a vorbit la rândul său miercuri cu Zelenski despre comentariile lui Lavrov, iar președintele Ucrainei a declarat că cei doi lideri au discutat despre „comentariile scandaloase și complet inacceptabile” ale lui Lavrov, potrivit Reuters.

Joi însă, Putin a încercat să repare gafa făcută de ministrul său de externe Anterior, joi, Putin și i-a trimis un mesaj președintelui Israelului, Isaac Herzog, pentru a-l felicita cu ocazia Zilei Independenței.

„Sunt încrezător că relațiile ruso-israeliene bazate pe principiile prieteniei și respectului reciproc vor continua să se dezvolte în beneficiul popoarelor noastre și în favoarea consolidării păcii și securității în Orientul Mijlociu”, a declarat Putin, potrivit biroului lui Herzog.

Premierul Bennett a evitat să critice Rusia în mod direct, în timp ce Israelul încearcă să își mențină libertatea de mișcare în cerul Siriei vecine și inamice, care este dominat de forțele rusești. Lapid, spre deosebire de Bennett, a adoptat o poziție mult mai dură față de invazia rusească a Ucrainei, Israelul votând în Adunarea Generală a ONU o rezoluție care condamna acțiunea Rusiei.

Ierusalimul și Moscova au menținut în ultimii ani un așa-numit mecanism deconflictual care funcționează pentru a preveni ciocnirile dintre forțele israeliene și rusești în Siria. Rusia este principalul actor care sprijină guvernul sirian într-un război civil care durează de 11 ani, în timp ce Israelul a desfășurat o campanie de ani de zile de lovituri aeriene care vizează luptătorii pro-iranieni aflați acolo și prevenirea transferului către grupările islamiste Hezbollah și Hamas de armament furnizat de Iran, relatează Times of Israel.

La începutul invaziei Rusiei în Ucraina, lansată la sfârșitul lunii februarie, Israelul a încercat să facă echilibristică diplomatică între Moscova și Kiev, păstrând relațiile cu ambii săi aliați și oferindu-se să medieze discuțiile, furnizând în același timp asistență umanitară Ucrainei.

Dar, mai recent, Ierusalimul a înclinat către sprijinirea Ucrainei, denunțând Rusia pentru comiterea unor aparente crime de război și trimițând căști și veste antiglonț Ucrainei, inversând o politică anterioară de a nu furniza ajutor militar.

Relatări din această săptămână au indicat că oficialii israelieni urmau să discute extinderea ajutorului pentru Ucraina, inclusiv furnizarea de echipamente militare defensive refuzate până acum de Ierusalim.

Citiți și Kremlinul își dă arama pe față, dezvăluindu-și antisemitismul – strategie mediatică sau pur și simplu prostie?