ANALIZĂ Rateurile majore ale Team Trump 2.0

Scandalul Signal, în care oficiali de la Washington au discutat pe platforma comercială de mesagerie criptată despre bombardarea unor ținte din Yemen, războiul dus împotriva universităților din Ivy League, eșecul de a obține un acord de pace în războiul din Ucraina și haosul global provocat de tarife reprezintă câțiva dintre pașii greșiți făcuți de administrația lui Donald Trump în primele trei luni după revenirea în fruntea Americii. După un început în forță, cel de-al doilea mandat al republicanului pare să alunece treptat în haosul și confuzia care au dominat prima perioadă petrecută de el la Casa Albă, lucru reflectat de scăderile vizibile ale popularității sale în sondajele de opinie recente.

Informația pe scurt:

• Trump a bifat câteva succese importante în primele trei luni de mandat
• Lista eșecurilor din primele 100 de zile este semnificativă și ea
• Signalgate, tarifele, eșecul de a face pace între Ucraina și Rusia sau războiul cu Ivy League sunt câteva dintre rateurile Casei Albe
• Scandalurile și pașii greșiți au afectat popularitatea liderului republican în sondaje
• Riscurile sunt mari: ele îi pot costa pe republicani majoritatea în Congres la alegerile intermediare din 2026

Pași greșiți

Așa cum am scris într-o analiză publicată joi, Administrația Trump poate să se laude cu o serie de succese în primele 100 de zile de mandat, între care: un număr record de ordine executive, securizarea graniței cu Mexicul și reducerea dramatică a numărului de persoane care încearcă să traverseze fraudulos în Statele Unite, deportarea a mii de imigranți ilegali, presiunile făcute pentru încheierea unui armistițiu temporar în războiul dintre Israel și teroriștii Hamas sau implementarea unor măsuri menite să sporească transparența în guvern, între care semnarea unui memorandum pentru transparența cheltuielilor publice, reducerea birocrației și desecretizarea unor documente clasificate legate de asasinarea lui John F. Kennedy și Martin Luther King jr.

Toate aceste realizări sunt importante și ele au fost salutate de analiști sau de americanii de rând.

În același timp însă, Team Trump a fost criticată pentru o serie de eșecuri suferite în cele trei luni de când a revenit la Casa Albă, multe dintre ele auto-provocate. Amplificate constant și de o presă ostilă, care l-a faultat mereu pe liderul republican și în primul său mandat, aceste greșeli reprezintă dureri de cap serioase pentru o administrație care a promis că, după norii economici negri acumulați sub Joe Biden, va oferi americanilor prosperitatea din primul său mandat, reașezând America pe drumul cel drept.

Riscurile sunt mari: dacă nu sunt corectate, greșelile ar putea să se agraveze și să coste Partidul Republican controlul asupra Camerei Reprezentanților la alegerile de la mijloc de mandat, programate pentru luna noiembrie a anului viitor.

Ultimul deceniu ne-a arătat că Trump este expert în contracararea momentelor negative. Indiferent că a fost vorba de plecarea de la Casa Albă în 2021 cu coada între picioare, umilit și înfrânt, de avalanșa de probleme legale care părea să-l doboare complet sau de tentativele de asasinat din vara trecută, republicanul s-a ridicat de la pământ și a continuat să lupte.

Întrebarea este dacă Trump are suficientă putere și voință încât să reziste intemperiilor și de aceasta dată, să-și mobilizeze aliații politici și susținătorii fideli din MAGA și să treacă peste obstacolele ce par acum aproape insurmontabile.

Până atunci însă, să vedem care sunt unele dintre rateurile majore ale primelor 100 de zile pentru Trump 2.0.

Signalgate. Aceasta este, de departe, una dintre cele mai mari crize auto-generate ale celor din Team Trump.

La sfârșitul lunii martie, scena politică de la Washington a fost zguduită de dezvăluirea conform căreia un jurnalist a fost invitat într-un grup de mesagerie pe Signal, o platformă comercială de mesagerie criptată, unde oficiali din domeniul securității naționale din Statele Unite au planificat lovituri aeriene în Yemen.

Jeffrey Goldberg de la revista The Atlantic a fost inclus în grupul care i-a inclus, printre alții, pe vicepreședintele JD Vance și pe secretarul Apărării Pete Hegseth, alături de consilierul pentru securitate națională Mike Waltz, șeful CIA, John Ratcliffe, precum și Directorul National de Informații, Tulsi Gabbard.

Subiectul discutat a fost atacarea grupării Houthi din Yemen, susținută de Iran. Circa 53 de persoane au fost ucise în loviturile aeriene din 15 martie, despre care oficialii americani au declarat că au vizat rebelii Houthi care au amenințat comerțul maritim și Israelul.

Goldberg a declarat că a primit pe 11 martie o invitație nesolicitată pe platforma de mesagerie Signal de la un cont numit Michael Waltz și că a fost adăugat în grupul de dialog despre Yemen două zile mai târziu.

Președintele Donald Trump nu a făcut parte din acest grup, dar cei mai apropiați colaboratori ai liderului republican au fost prezenți, inclusiv Stephen Miller, consilier pentru politici al Casei Albe.

Inițial, ziaristul a crezut că este o farsă, dar și-a dat repede seama că grupul de discuție era real. Goldberg a declarat că a văzut planuri militare clasificate pentru raidurile împotriva rebelilor islamiști, inclusiv pachete de armament, ținte și momentul exact al atacului, cu două ore înainte ca bombele să fie lansate.

Consilierul pentru securitate națională și-a asumat responsabilitatea pentru incident. Într-un interviu la emisiunea “The Ingraham Angle” de pe FoxNews, Waltz a declarat că îşi asumă “întreaga responsabilitate” pentru breşa de securitate, întrucât el a creat grupul de pe Signal, dar a subliniat că nu au fost distribuite informaţii clasificate.

La rândul său, secretarul Apărării a declarat că nu au fost dezvăluite secrete. “ Nimeni nu trimitea prin SMS planuri de război. Și asta e tot ce am de spus despre asta,” a afirmat Hegseth. Iar vicepreședintele Vance a declarat că jurnalistul de la The Atlantic “a exagerat ceea ce avea” atunci când a relatat că în grupul de discuții au fost distribuite “planuri de război.”

De partea sa, Gabbard a declarat în fața unei comisii din Camera Reprezentanților că adăugarea unui jurnalist într-un grup de discuții de nivel înalt despre planurile de atac a fost “o greșeală” dar a inistat că “nu a existat niciun material clasificat care să fi fost împărtășit în acel grup Signal.”

Casa Albă a denunţat de altfel “o tentativă coordonată” de diversiune politică. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt l-a criticat dur pe Jeffrey Goldberg, numindu-l un “detractor anti-Trump.”

Mesajele ulterioare publicate de The Atlantic par însă să arate că secretarul Apărării a împărtășit informații despre loviturile aeriene americane din Yemen de la începutul lunii trecute.

De exemplu, unul dintre mesajele lui Pete Hegseth afirmă, parțial: “Vremea este FAVORABILĂ. Tocmai am CONFIRMAT cu CENTCOM, avem undă verde pentru lansarea misiunii” și “14:15: Dronele de atac pe țintă (ATUNCI VOR CĂDEA CU SIGURANȚĂ PRIMELE BOMBE).”

Ca răpuns la acuzațiile Casei Albe, revista The Atlantic a publicat întreaga conversație a oficialilor din Administrația Trump de pe aplicația Signal. Jeffrey Goldberg a declarat că acuzațiile Casei Albe, potrivit cărora ar fi mințit, l-au determinat să dezvăluie schimbul complet de mesaje.

Analiștii de peste ocean afirmă că întregul incident pune presiune asupra consilierului pentru securitate națională Mike Walz și a celorlalți oficiali, în condițiile în care democrații din Camera Reprezentanților și Senat au cerut o anchetă.

În special, folosirea unui grup de discuții pe Signal de către oficialii Administrației Trump a ridicat întrebări cu privire la posibile încălcări ale Legii Spionajului prin coordonarea planurilor de apărare națională într-un mod atât de iresponsabil.

Comentatorii de peste ocean s-au întrebat cine va răspunde pentru incidentul cu grupul de discuții de pe Signal, deoarece “a nu trage pe nimeni la răspundere ar submina securitatea operațională și ar transmite un mesaj coroziv soldaților” americani.

Mai ales că, așa cum a dezvăluit ulterior New York Times, Hegseth a împărtăşit informaţii detaliate cu privire la raidurile americane din Yemen și într-un grup privat de discuţie pe Signal la care au participat soţia, fratele şi avocatul său personal.

Nu este de aceea de mirare că Pentagonul se află într-un “haos total,” iar secretarul Apărării este puțin probabil să rămână în funcție, potrivit fostului său purtător de cuvânt, care a descris o scenă de disfuncționalitate, înjunghieri pe la spate și greșeli continue la cele mai înalte niveluri ale departamentului.

Războiul cu Ivy League. Un conflict major are loc în prezent între Administrația Trump și universitățile de elită din Statele Unite, după ce președintele republican a pus sistemul de învățământ superior din America sub o presiune enormă, iar instituțiile academice sunt forțate să facă o alegere dificilă: fie se conformează agendei administrației sale, fie pierd finanțări federale esențiale.

Aceasta după ce președintele Trump și dreapta de peste ocean au acuzat universitățile americane de top că nu au protejat studenții evrei în contextul protestelor pro-palestiene, că multe dintre demonstrații au degenerat în violențe împotriva studenților evrei și că manifestanții și-au declarat deseori sprijinul pentru Hamas, o organizație declarată teroristă de către guvernul de la Washington.

După revenirea la putere a lui Trump, Cabinetul său a luat în vizor marile universități. Guvernul lui Trump a tăiat deja 400 de milioane de dolari din subvențiile Universității Columbia din New York, Departamentul de Educație a declarat că îngheață imediat 2,2 miliarde de dolari în granturi și 60 de milioane de dolari în contracte pentru Harvard, instituția din Ivy League care este clasată printre cele mai bune universități din Statele Unite, iar peste un miliard de dolari în finanțare federală acordată Universității Cornell din Ithaca, în statul New York, au fost și ei înghețați, în contextul unor investigații privind presupuse încălcări ale drepturilor civile legate de rasă și religie.

Presiunea asupra acestor instituții de învățământ nu se exercită doar prin tăieri de bugete, ci și prin ordine guvernamentale și anchete legate de practicile lor privind programele de Diversitate, Echitate și Incluziune (DEI).

Trump a promis, încă din campania electorală de anul trecut, că va reduce finanțarea universităților care susțin inițiative privind DEI, precum și a celor implicate în valul de proteste din campusuri împotriva războiului din Gaza.

Experții au avertizat anterior că astfel de tăieri aplicate instituțiilor academice reprezintă un risc pentru SUA, lider global în cercetare și inovație. Retragerea granturilor guvernamentale – care sunt esențiale pentru multe dintre aceste universități de cercetare – ar putea frâna progresele în medicină și tehnologie și ar putea afecta economia americană, prin slăbirea competitivității Statelor Unite.

Trump și alți republicani proeminenți au propus, de asemenea, impozitarea așa-numitelor endowments (fonduri financiare permanente, constituite din donații, investiții și alte surse, care sunt folosite pentru a sprijini activitățile instituției pe termen lung) ale Universității Harvard și ale altor universități din Ivy League.

De exemplu, Harvard deține un fond financiar de peste 53 de miliarde de dolari în anul fiscal 2024, în timp ce celelalte șapte universități din Ivy League cumulează aproape 140 de miliarde de dolari.

Instituțiile academice, în special din Ivy League, sunt acum la o răscruce. Fie acceptă cererile Administrației de la Washington, fie riscă să piardă miliarde de dolari, ceea ce le complică extrem de mult poziția. Este un razboi necesar, cred multi comentatori.

Distanțarea de aliați. Reinstalarea lui Trump la Casa Albă a adus cu sine și reluarea criticilor liderului republican și a apropiaților săi la adresa Europei, a țărilor din NATO și a altor aliați tradiționali ai americanilor.

Poate cel mai semnificativ atac l-a lansat vicepreședintele JD Vance în februarie, când, într-un discurs adresat liderilor europeni adunați la Bayerischer Hof Hotel din München, a declarat că acțiunile recente de cenzură din Europa reprezintă o amenințare mai mare pentru existența continentului decât Rusia.

“Amenințarea care mă îngrijorează cel mai mult în ceea ce privește Europa nu este Rusia, nu este China. Nu este niciun alt actor extern”, a spus el în speech-ul ținut la Conferința de Securitate de la München.

“Ceea ce mă îngrijorează este amenințarea din interior – retragerea Europei din unele dintre cele mai fundamentale valori ale sale, valori împărtășite cu Statele Unite ale Americii.”

“De ani de zile ni se spune că tot ceea ce finanțăm și susținem este în numele valorilor noastre democratice comune. De la politica noastră față de Ucraina până la cenzura digitală, totul este prezentat ca o apărare a democrației. Dar când vedem că instanțele europene anulează alegeri și oficiali de rang înalt amenință că vor anula altele, ar trebui să ne întrebăm dacă ne menținem la un standard suficient de ridicat.”

În acest context, vicepreședintele a afirmat că decizia de anulare a alegerilor prezidențiale din România a fost luată “pe baza suspiciunilor șubrede ale unei agenții de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor continentali”.

“Puteți considera că este greșit ca Rusia să cumpere reclame pe rețelele sociale pentru a influența alegerile voastre. Și noi suntem de aceeași părere. Puteți chiar să condamnați acest lucru pe scena internațională. Dar dacă democrația voastră poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari investiți în publicitate digitală de către o țară străină, atunci nu era foarte solidă de la bun început.”

Liderii europeni au reacționat cu un amestec de confuzie și îngrijorare la declarațiile lui Vance, care însă au fost salutate de conservatorii americani.

În acest context, comentatorii au notat că Donald Trump a manifestat constant o atitudine sceptică față de NATO și Uniunea Europeană, pledând pentru renegocierea alianțelor tradiționale.

De exemplu, Trump a criticat în mod constant aliații NATO pentru că nu respectă țintele de cheltuieli pentru apărare, cerând ca țările membre să aloce cel puțin 5% din PIB pentru apărare – o creștere semnificativă față de pragul actual de 2%. El a pus sub semnul întrebării angajamentul SUA față de Articolul 5, clauza de apărare mutuală a NATO, sugerând că SUA ar putea să nu apere aliații care nu îndeplinesc aceste cerințe de cheltuieli. Această poziție a generat îngrijorări în rândul liderilor europeni cu privire la fiabilitatea sprijinului american în cadrul alianței. (https://www.g4media.ro/cum-ar-putea-trump-sa-dea-peste-cap-nato.html)

De asemenea, doctrina sa “America First” și antipatia față de instituțiile și reglementările Uniunii Europene au tensionat relațiile cu blocul comunitar și amenință relația transatlantică.

Obstacolele juridice. Președintele Trump a emis un val de ordine executive imediat după revenirea sa la Casa Albă, care au inclus retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris privind schimbările climatice și desființarea programelor de Diversitate, Echitate și Incluziune din cadrul guvernului federal.

Multe dintre ordinele sale executive au fost însă contestate în instanță, punând administrația pe un curs de coliziune cu puterea judecătorească.

De exemplu, Trump a semnat un ordin executiv pentru a pune capăt cetățeniei dobândite prin naștere în cazul copiilor născuți în Statele Unite din părinți care nu se află legal în țară.

Apărătorii drepturilor imigranților, o viitoare mamă și mai multe state americane au dat în judecată Administrația Trump, susținând că ordinul încalcă cel de-al 14-lea Amendament al Constituției SUA.

Mai mulți judecători federali au blocat temporar ordinul, iar Curtea Supremă a acceptat să audieze argumentele în acest caz în luna mai.

De asemenea, Trump a semnat un ordin executiv pe 28 ianuarie, destinat să reducă sprijinul federal pentru tranzițiile de gen pentru persoanele sub 19 ani, și a semnat un ordin executiv prin care se stabilește că “politica Statelor Unite este de a recunoaște două sexe, bărbat și femeie” și că “agențiile vor lua toate măsurile necesare, așa cum permit legea, pentru a opri finanțarea federală a ideologiei de gen.”

Mai multe state, grupuri de advocacy și persoane transgender au dat în judecată Administrația Trump, acuzând-o că aceste ordine executive încalcă cel de-al 10-lea Amendament, al 5-lea Amendament, al 8-lea Amendament și Legea Reabilitării din 1973.

Judecătorii federali au blocat temporar ordinul lui Trump privind restricționarea îngrijirii afirmative de gen pentru persoanele sub 19 ani și transferul femeilor transgender în închisori de bărbați.

Alte ordine executive sunt vizate și ele de plângeri, iar magistrații din unele cazuri par deciși să sancționeze cu orice preț Team Trump.

Tarifele. La începutul acestei luni, președintele Trump a prezentat un set amplu și de tarife vamale de bază aplicabile tuturor partenerilor comerciali ai SUA, precum și ceea ce el a descris drept tarife “reciproc amabile” pentru țările pe care le consideră cele mai abuzive în relațiile comerciale cu Statele Unite.

“Dragi americani, aceasta este Ziua Eliberării,” a declarat Trump în Rose Garden de la Casa Albă, susținând că această măsură va elibera SUA de dependența de produsele străine.

“2 aprilie 2025 va fi pentru totdeauna amintită ca ziua renașterii industriei americane, ziua în care destinul Americii a fost recâștigat și ziua în care am început să facem America din nou bogată,” a spus el.

Trump a descris deficitele comerciale drept o “urgență națională” și a afirmat că măsurile sale vor inaugura ceea ce el a numit “epoca de aur a Americii.”

“Pe scurt, deficitele comerciale cronice nu mai sunt doar o problemă economică. Ele sunt o urgență națională care amenință securitatea și însăși modul nostru de viață. Este o amenințare foarte gravă la adresa țării noastre,” a spus liderul SUA. “Timp de decenii, țara noastră a fost jefuită, prădată, violată și spoliată de națiuni apropiate și îndepărtate, deopotrivă prieteni și inamici,” a declarat Trump.

Administrația sa a prezentat tarifele vamale drept un remediu universal pentru economia americană, susținând că orice dificultate resimțită pe termen scurt va fi compensată de creșteri semnificative în producția industrială, ocuparea forței de muncă și veniturile guvernamentale.

Strategia agresivă a lui Trump în ceea ce privește tarifele, în special impunerea unor “tarife reciproce” ample, a dus însă la creșterea prețurilor pentru consumatori și la instabilitate pe piețele financiare.

Un sondaj recent AP-NORC a indicat faptul că aproximativ jumătate dintre adulții din SUA cred că tarifele vor crește semnificativ prețurile, iar alți 30% se așteaptă la creșteri moderate ale prețurilor. Aproape 52% dintre respondenți se opun tarifelor pentru toate bunurile importate, o creștere față de lunile anterioare, alimentată în mare parte de tinerii adulți.

Economistul Paul Krugman a susținut și el că principala problemă cu tarifele lui Trump nu este reprezentată de tarifele în sine, ci de imprevizibilitatea acestora. Această imprevizibilitate descurajează investițiile și poate reduce încrederea consumatorilor, ceea ce ar putea duce la scăderea cererii și la o recesiune severă în Statele Unite.

Războiul Ucraina – Rusia. În timpul campaniei electorale pentru alegerile din 2024, Donald Trump a spus în mod repetat că va putea încheia războiul dintre Rusia și Ucraina “în 24 de ore” de la preluarea mandatului. De când a revenit la președinție, republicanul și-a schimbat însă tonul.

Pe măsură ce diferiți emisari ai SUA au purtat discuții cu delegați ucraineni și ruși pentru a găsi o soluție la războiul care durează de peste trei ani, atât Trump, cât și oficialii săi de top au devenit mai rezervați în ceea ce privește perspectivele unui acord de pace. Secretarul de Stat, Marco Rubio, a sugerat de altfel pe 18 aprilie că SUA ar putea renunța la negocieri dacă nu vor exista progrese semnificative.

În această săptămână, Trump s-a exprimat vehement împotriva președintelui Volodimir Zelenski, spunând pe rețelele de socializare că liderul ucrainean prelungește conflictul după ce a respins ideea de a ceda Crimeea Rusiei ca parte a unui posibil plan de pace.

Numind poziția lui Zelenski “foarte dăunătoare” pentru negocieri, Trump a susținut că un acord era aproape realizat și că Zelenski poate avea pace sau “poate lupta încă trei ani înainte de a pierde întreaga țară.”

Iar joi, Trump l-a criticat pe Putin, îndemnându-l pe liderul rus să se “OPREASCĂ!” după un atac devastator asupra Kievului, cel mai mortal asalt asupra capitalei Ucrainei din iulie trecut.

“Nu sunt mulțumit de loviturile rusești asupra orașului Kiev. Nu sunt necesare și sunt foarte prost sincronizate. Vladimir, OPREȘTE-TE! 5000 de soldați pe săptămână mor,” a spus Trump într-o postare pe platforma sa Truth Social. “Să facem Acordul de Pace!”

Va reuși Trump să aducă pacea între ucraineni și ruși? Atitudinea lui din ultimele săptămâni lasă să se înțeleagă că, frustrat și mânios, republicanul ar putea să se spele pe mâini și să se retragă de la masa negocierilor.

Favorabilitate în scădere

Aceștia sunt câțiva dintre pașii greșiți făcuți de Trump în primele trei luni de mandat. În special în chestiunea economiei și a războiului Ucraina-Rusia, deciziile Casei Albe par că îi frustrează pe mulți americani. Nu este de aceea de mirare că sondajele de opinie arată o scădere semnificativă atât a favorabilității republicanului, cât și a încrederii americanilor că Trump gestionează așa cum trebuie destinele Statelor Unite. Singura consolare pentru Trump este că americanii dezaprobă la fel de mult și Partidul Democrat.

În cercetarea publicată miercuri de Pew Research Center, 59% dintre respondenți dezaprobă activitatea lui Trump ca președinte, în timp ce 40% o aprobă.

Multe dintre sentimentele anti-Trump sunt alimentate de politica sa fiscală (59% o dezaprobă, 39% o aprobă). Doar în termeni relativi, Trump are o performanță mai bună în privința tăierilor din agențiile și departamentele federale (55% dintre respondenți le dezaprobă, 44% le aprobă).

Șaizeci și două de procente dintre femei și 55% dintre bărbați dezaprobă activitatea lui Trump ca președinte.

O majoritate modestă dintre alegătorii albi (51%) aprobă activitatea lui Trump, dar 82% dintre afroamericani, 72% dintre hispanici și 69% dintre asiatici îi acordă scoruri negative clare.

Într-o tendință care reprezintă un semnal de alarmă pentru Casa Albă, 55% dintre alegătorii cu educație de liceu sau mai puțin dau acum note slabe lui Trump, deși respondenții republicani sunt cel puțin oarecum încrezători că Trump poate gestiona problemele majore cu care se confruntă țara.

Economia reprezintă o vulnerabilitate reală pentru Trump. Evaluarea sa în acest domeniu a scăzut de la 54% “foarte sau oarecum încrezători în Trump să ia decizii economice bune” la doar 45% astăzi. Pew observă că acest scor este mai mic decât cel obținut de Trump pe această temă în 2019 și 2020.

Slăbiciunea lui Trump în domeniul economic este de asemenea evidentă în sondajul publicat de Reuters săptămâna aceasta, care arată că rata sa generală de aprobare este de 42%.

Doar 37% dintre respondenții la sondajul de șase zile aprobă modul în care Trump gestionează economia, o scădere față de 42% în orele de după învestitura sa din 20 ianuarie, când a promis să aducă o “eră de aur” pentru America. Această cifră este mai mică decât în orice moment din primul său mandat, când ea a variat între 45% și 55%.

Reuters a mai constatat că 75% dintre respondenți sunt îngrijorați de faptul că o recesiune ar putea veni în SUA, iar 56%, “inclusiv un sfert dintre republicani,” consideră că politica economică a lui Trump este “prea haotică.”

Rata de aprobare a președintelui Trump este cu 11 puncte sub nivelul de aprobare și în cel mai recent sondaj Fox News, un alt semn că sprijinul pentru republican începe să scadă înainte de a atinge pragul de 100 de zile în cel de-al doilea mandat, săptămâna viitoare.

Sondajul a arătat că Trump are o rată de aprobare de 44%, o scădere de 5 puncte față de 49% cât avea în martie. Fox a menționat că acest număr este mai mic decât cel al tuturor predecesorilor săi recenți în acest moment în mandatele lor.

Sondajul a indicat că 55% dintre respondenți dezaprobă performanța lui Trump. Aproape 60% dezaprobă modul în care Trump a gestionat inflația și tarifele, în timp ce doar o treime spun că aprobă. O majoritate de 56% dezaprobă, de asemenea, modul în care Trump a gestionat economia în general, în timp ce 38% o aprobă.

Aceste rezultate se adaugă la alte sondaje care sugerează că atitudinile alegătorilor față de economie sub conducerea lui Trump scad din ce în ce mai mult. Acest lucru este cu atât mai semnificativ cu cât economia a fost considerată în mod constant una dintre punctele forte ale lui Trump încă de la începutul primului său mandat.

Sondajul Fox a arătat că 71% dintre alegători văd economia americană într-o lumină negativă și 55% spun că situația se înrăutățește pentru familiile lor. Majorități strânse spun că politicile economice ale lui Trump dăunează economiei acum și o vor face și pe termen lung.

Rata de aprobare a lui Trump în ochii publicului a început, de asemenea, să scadă în media sondajelor inițiale de la Decision Desk HQ/The Hill. (https://thehill.com/homenews/campaign/5263965-trump-favorability-ratings-underwater/) Media sa de dezaprobare se ridica joi la 51,8%, cu mai mult de 10 puncte față de momentul în care a preluat funcția, iar media sa de aprobare este puțin sub 45%.

Surse: The Atlantic, FoxNews, BBC, CBS News, Axios, Defense One, New York Times, Politico, TIME, US News, The New Yorker, ABC News, AP, Business Insider, Pew Research Center, Reuters, The Hill, whitehouse.gov, Truth Social

Citește și

ANALIZĂ Cu ce se laudă Trump după 100 zile de mandat