150 de milioane de euro în pericol pentru că guvernele PSD întârzie construirea spitalelor regionale din Iaşi, Cluj şi Craiova

Maximum 20 de ani e termenul pentru construirea noului Spital Metropolitan al Bucureştiului. Declaraţia purtătorului de cuvânt al Guvernului Dăncilă, care a stârnit hohote de râs, arată însă modul în care cele trei guverne conduse de PSD au gestionat problema spitalelor noi. E vorba, mai ales, despre cele trei spitale regionale, promise constant de PSD în campania electorală din 2016, aflate în mare întârziere şi din cauza cărora România riscă să piardă 150 de milioane de euro finanţare de la UE.

Avertismentul privind pierderea fondurilor a venit chiar de la Corina Creţu, comisarul european pentru politică regională. Chiar la prima întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă, Corina Creţu a criticat clar întârzierea în proiectul spitalelor regionale din Iaşi, Cluj şi Craiova. Comisarul european atrăsese atenția în privința întârzierilor majore şi în mandatul Guvernului Tudose, după o întâlnire cu ministrul de atunci al Sănătăţii, Florian Bodog.

Dăncilă însăşi a recunoscut că guvernul e în întârziere cu proiectul şi a încercat să plaseze responsabilitatea pe predecesorii săi. Care, însă, sunt tot membri PSD, impuşi în funcţiile de premier sau ministru al Sănătăţii tot de şeful partidului, Liviu Dragnea.

Cum s-a ajuns aici

Pe scurt, lucrurile stau în felul următor. Proiectul celor trei spitale regionale a fost convenit în 2014 de Guvernul Ponta şi Comisia Europeană, cu o finanţare parţială de 150 milioane de euro din fonduri europene. Suma totală a proiectului este estimată la circa 600 milioane de euro pentru toate cele trei spitale regionale. Cu alte cuvinte, România ar trebui să cheltuiască circa 450 milioane de euro din bugetul naţional sau din împrumuturi.

În 2015 însă proiectul nu a avansat. Crizele politice şi demisia Guvernului Ponta au avut un impact şi asupra celor trei spitale, astfel încât nu au fost definite nevoile pentru cele trei spitale. Mai mult, nu a fost elaborat planul de dezvoltare, care reprezenta o condiţionalitate ex-ante, adică o condiţie esenţială pentru ca finanţarea de la Comisia Europeană să fie aprobată.

În 2016, Guvernul Cioloş a aprobat planul cerut de Comisia Europeană, a alocat terenurile necesare pentru construcţie în cele trei oraşe, iar ministrul Vlad Voiculescu a încheiat în 5 decembrie 2016 un acord cu Banca Europeană de Investiţii (BEI). Acordul, în valoare de 1,5 milioane de euro, presupunea ca BEI să realizeze studiile de fezabilitate, documentaţia şi organizarea licitaţiilor pentru construirea efectivă şi dotarea spitalelor.

15 luni, trei premieri şi doi miniştri mai târziu, proiectul e exact în acelaşi punct. Acesta e motivul iritării oficialilor Comisiei Europene, care acuză întârzieri majore şi avertizează că finanţarea europeană va fi pierdută.

Cum se explică această întârziere? Toate cele trei guverne PSD au amânat şi au schimbat planurile iniţiale, dând semnalele că proiectul nu e deloc prioritar, şi asta în ciuda faptului că finanţarea agreată cu Comisia Europeană pe Programul Operaţional Regional (POR) prevede că termenul-limită pentru finalizarea celor trei spitale este 2022.

Potrivit unor surse politice, fostul ministru al Sănătăţii, Florian Bodog, şi Liviu Dragnea au amânat iniţial procedura convenită cu BEI pentru că şi-ar fi dorit un proiect cu opt spitale regionale în loc de trei. În cele din urmă, proiectul iniţial a fost deblocat şi PSD a acceptat formula iniţială promovată de miniştrii Nicolae Bănicioiu şi Vlad Voiculescu.

A urmat schimbarea unora dintre terenurile deja alocate în cele trei judeţe, ceea ce a dus la apariţia unor întârzieri suplimentare. Problema terenurilor a fost recunoscută şi de actualul ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea, într-o conferinţă de presă din 2 februarie: „Mai avem o problemă şi la Cluj, un transfer de teren de la Ministerul Apărării la Ministerul Sănătăţii. Avem o problemă la Craiova, avem probleme şi la Iaşi din punctul acesta de vedere. Dar, mai mult, avem probleme cu mentalităţile” (sursa: Agerpres).

Chiar şi după ce ministrul Bodog şi BEI au convenit cu continuarea proiectului iniţial au apărut fricţiuni între cele două echipe. Potrivit surselor G4Media.ro din Ministerul Sănătăţii, la minister nu a existat o echipă dedicată de experţi cu experienţă şi know-how în construcţia de spitale. Dimpotrivă, responsabil de proiect şi de relaţia cu BEI şi echipa de consultanţi a fost desemnat secretarul de stat Cristian Grasu, fost şef al Serviciului de ambulanţă Bucureşti – Ilfov, cu minime competenţe relevante pentru construirea de spitale (Vezi aici CV-ul sau oficial).

Întârzierile au continuat să se acumuleze. Într-o întâlnire cu Florian Bodog în 6 septembrie 2017 la Bruxelles, comisarul Corina Creţu arăta, potrivit unui comunicat oficial, că studiul de fezabilitate pentru cele trei spitale trebuie finalizat până în martie 2018, iar depunerea proiectelor până în luna aprilie 2018.

Suntem la finalul lunii martie 2018 şi nici unul dintre cele două termene nu este respectat.

Termenul-limită pentru cele trei spitale regionale se apropie cu repeziciune. Nu există încă studiile de fezabilitate, nu e clarificată situaţia terenurilor, nu sunt depuse proiectele la Comisia Europeană pentru aprobare, nu au început licitaţiile. Pentru niciunul dintre paşii de mai sus nu există un termen asumat de Guvernul Dăncilă, aşa cum nu există o alocare bugetară pentru cele minimum 450 de milioane de euro pe care România trebuie să-i adauge la finanţarea europeană de 150 de milioane de euro. Finanţare europeană care, dacă proiectul nu respectă termenul limită 2023, va fi pierdută.

(Foto: Macheta Spitalului Regional Iaşi. Sursa: Ministerul Sănătăţii)