Analiza unei clasări rușinoase. Cum s-a transformat un procuror DIICOT în avocatul Jandarmeriei în dosarul 10 August: Jandarmii au împiedicat protestatarii, al căror activism civic s-a manifestat preponderent prin violență, să greșească fundamental în demersul lor de ocupare a sediului Guvernului

Nota redacției: Acest articol a fost publicat inițial pe 29 iulie 2020, când procurorul DIICOT Doru Stoica a clasat acuzațiile la adresa șefilor jandarmeriei în dosarul 10 august. După proteste ale societății civile, fostul procuror șef DIICOT numit de Klaus Iohannis, Georgiana Hossu, a infirmat ordonanța de clasare, cerând redeschiderea dosarului. Ea a sesizat însă greșit Curtea de Apel București, care a declinat competența către Tribunalul București. Pe 2 martie 2021, Tribunalul București a a respins definitiv cererea de redeschidere a Dosarului 10 August.

• Puteți citi mai jos articolul inițial publicat de G4Media.ro pe 29 iulie 2020, imediat după ce procurorul Doru Stoica a clasat acuzațiile la adresa șefilor jandarmeriei.

Prin ordonanța semnată la data de 26 iunie 2020 de procurorul Doru Stoica au fost clasate acuzațiile la adresa șefilor jandarmeriei în dosarul 10 august. Acuzațiile împotriva executanților au fost, însă, trimise înapoi Secției Parchetelor Militare pentru continuarea cercetărilor.

Soluția de clasare este nelegală, au explicat pentru G4Media.ro mai mulți specialiști în drept, iar procurorul a comis mai multe erori. Ordonanța, o pledoarie înverșunată în favoarea intevenției în forță a Jandarmeriei, trebuia infirmată de șeful ierarhic superior, în acest caz de șefa DIICOT, Georgiana Hossu.

G4Media.ro a analizat cele 235 de pagini ale ordonanței de clasare, din care rezultă că procurorul DIICOT, care este șeful secției de combatare a Infracțiunilor de Terorism și Crimitalitate Organizată, s-a comportat ca un veritabil avocat al Jandarmeriei.

Procurorul nu a administrat și pare că nici nu a căutat probe, nu aflăm din ordonanță pe ce dovezi și-a fundamentat convingerea că n-a existat niciun aranjament politic cu jandarmeria pentru evacuarea în forță a Pieței Victoriei. Cele 235 de pagini par mai degrabă o răfuială cu procurorul militar Bogdan Pârlog, dar și cu protestatarii din 10 august, pe care procurorul îi ceartă pe totul parcursul anchetei sale, acuzându-i între altele de ”spirit gregar”, ”nerafinat”.

Ceea ce frapează orice specialist în drept penal din capul locului este faptul că procurul Doru Stoica se contrazice singur atunci când clasează acuzațiile pe numele șefilor jandarmeriei, dar își declină competența în cazul acuzațiilor de purtare abuzivă, abuz în serviciui și neglijență în serviciu aduse jandarmilor care au lovit protestatari pașnici în Piața Victoriei.

Procurorul citează cu mâna lui din Codul de procedură penală la pagina 234 din ordonanță: ”Avînd în vedere dispozițiile art. 56 alin.4 Cod de procedură penală, potrivit cu care: ”urmărirea penală în cazul infracțiunilor săvârșite de militari se efectuează, în mod obligatoriu, de procurorul militar” și apreciind asupra faptului că prorogarea de competență, după calitatea persoanei (…) nu a fost preluată corespunzător și nu e aplică în ipoteza reglementată de art.11 alin 3 din OUG nr.78/2016 din Codul Penal (…) dispun: declinarea competenței de efectuare a urmăriri penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de purtare abuzivă, abuz în serviciu și neglijență în serviciu cu ocazia mitingului organizat în zona Pieței Victoriei (…) în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare.”

Același procuror DIICOT nu a mai ținut însă cont de Codul de Procedură Penală invocat mai sus când a clasat acuzațiile aduse șefilor jandarmeriei Laurențiu Cazan, Cristian Sindile și Gheorghe Cucoș. Și ei sunt militari și ar trebui anchetați de aceeași secție a parchetelor militare. De ce procurorul DIICOT a avut competență în clasarea acuzațiilor pe numele șefilor, dar pretinde că n-are competență să continue ancheta împotriva executanților?

Este poate cea mai flagrantă eroare și o cauză clară de infirmare a ordonanței de clasare. Ori avea, ori nu avea competență pentru a soluționa acest dosar. Nu poti avea competență să clasezi pentru șefii Jandarmeriei, și să te speli pe mâini în cazul executanților invocând tocmai lipsa de competență în cauzele cu militari.

Dar firul roșu al celor 235 de pagini este pledoaria înfocată pe care procurorul Stoica o face ca un veritabil avocat angajat în apărarea Jandarmeriei, încercând să justifice și să explice atât intervenția în forță, utilizarea bastoanelor, a gazelor lacrimogene, cât și ascunderea elementelor de identificare de pe căștile jandarmilor.

Preocuparea sa de bază pare să fie demontarea acuzațiilor pe care procurorul militar, Bogdan Pârlog, de la care a preluat dosarul în urmă cu un an, le-a lansat împotriva șefilor Jandarmeriei.

Însă demontarea acuzațiilor procurorului de la SPM (Secția Parchetelor Militare) nu pare realizată pe bază de probe certe, depoziții, confruntări de martori, informații, documente, stenograme obținute din Ministerul de Interne, ci în urma ”analizelor” personale și pe baza a zeci de fotografii din timpul protestului depuse la dosar, din care se poate înțelege orice.

Astfel, procurorul ajunge destul de repede la concluzia hilară că intervenția jandarmilor în forță i-a salvat de fapt pe protestatarii din 10 august 2018. Teza că mitingul diasporei ar fi reprezentat o tentativă de lovitură de stat a fost rostogolită de PSD și preluată, iată, de procurorul DIICOT:

• ”Prin acțiunile lor, jandarmii au împiedicat protestatarii, al căror activism civic s-a manifestat preponderent prin violență, să greșească fundamental în demersul lor de ocupare a sediului Guvernului României într-o zi de vineri după amiază (început de week-end) când simbolistica demersului nu mai priveea persoane, ci instituții fundamentale ale unei societăți democratice. (…) Într-o democrație tânără, balansul între moralitate și legalitate/ ilegalitate/ este încă mult prea fin pentru a fi exploatat cu bună – credință în mișcări de stradă care antrenează persoane/ personalități multiple al căror spirit gregar, încă nerafinat, poate fi manipulat de către terți în direcția satisfacerii unor interese care nu sunt exclusiv de natură civică. (…) Ceea ce pare să nu fi fost înțeles pe deplin este faptul că actul de revendicare a drepturilor nu poate fi valorizat corespunzător în absența respectării obligațiilor” (pag 65)

Alte considerații filozofico-juridice lansate de procurorul DIICOT în apărarea Jandarmeriei:

• ”Cu toate că apelurile repetate ale jandarmeriei au rămas fără răspuns din partea protestatarilor pașnici care nu s-au delimitat de cei care au exercitat în mod constant violelnțe asupra forțelor de ordine, reproșul formulat la adresa modului de gestionare de către Jandarmerie a evenimentelor din data de 10 august 2018 s-a centrat pe lipsa demersurilor de extragere a persoanelor violente din rândurile manifestanților”.
• ”Urmărirea penală efectuată în cauză a materializat probator faptul că, nu toate victimele asociate conceptului de victimă colaterală a acțiunilor întreprinse de jandarmi împotriva persoanelor care manifestau un comportament violent sunt și victime inocente în sensul în care, deși au depus toate diligențele pentru a nu fi asociate pe palierul susținerii sau încurajării acțiunilor persoanelor violente, delimitându-se de acestea, au suferit totuși vătămări în urma acțiunii forțelor de ordine.”
• ”Într-o dinamică a evenimentelor pe parcursul cărora ambivalența ”protestatar pașnic – protestatar violent” respectiv ”protestatar violent – protestatar pașnic” s-a succedat cu repeziciune și a cuprins o masă mare de participanți la adunarea publică de protest, singura constantă de natură a permite gestionarea situațiilor cu potențial degenerativ la adresa ordinii publice și siguranței cetățeanului a constituit-o mai strica aplicare a legii” (pag 65)
• ”În antiteză cu acest gen de comportament, apelurile/ mesajele Jandarmeriei Române efectuate pe întreg parcursul zilei de 10.08.2018 și postate pe pagina de Facebook a instituției în zilele premergătoare evenimentelor din data de 10.08.2018 par să fi fost ignorate cu desăvârșire de o bună parte din participanții la adunarea publică de protest”
• ”La acest nivel al analizei se constată faptul că, setul de valori personale ale fiecărui individ (protestatar sau jandarm) a prevalat valorilor sociale proteguite de lege într-o dinamică a evenimentelor în care, de multe ori, normele de conduită au fost în mod flagrant și repetat nesocotite și înlocuite cu sentimente și manifestări de ură și dispreț la adresa integrității corporale și a sănătății persoanei” (pag 68).

Acuzațiile la adresa protestatarilor capătă forme hilare spre sfârșitul ordonanței, când procurorul caută justificări bizare inclusiv pentru utilizarea bastoanelor de cauciuc împotriva civililor pașnici.

• ”Când intoleranța și violența devin o formă de civism, democrația își pierde esența. Exercițiul traversatului străzii prin locuri marcate, fără o minimă asigurare asupra faptului că ceilalți participanți la trafic n-au observat demersul, reprezintă acceași formă de abandon a răspunderii pentru siguranța propriei persoane specifice unei mentalitață în care simpla existență a unei alte obligații legale ( în sarcina conducătorului auto care trebuie să acorde prioritate de trecere pietonilor) ar putea face din trecerea de pietoni un loc pe deplin sigur pentru integritatea corporală a propriei persoane”. (p.198)
• ”Într-un mod plastic, dar sugestiv exprimat pentru înțelegerea semnificațieia asociate conceptuluil, reținem că, acțiunea de intervenție în forță a fost executată în vederea restabilirii ordinii publice pe timpul desfășurării unei adunări publice care și-a pierdut caracterul pașnic nu are și nu poate avea semnificația unei activități de <<plivit buruieni într-un răsad de panseluțe>> și mai degrabă pe aceea de <<întoarcere a unei culturi iremediabil compromise la stadiul de brazda>>. Misiunile executate de către forțele de ordine în astfel de situații sunt departe de a fi perfecte, erori de apreciere și acțiune fiind o constantă influențată de limitele factorului uman, limite evidențiate și manifestate în mod corespunzător inclusiv în ce privește categoria protestatarilor”. (p. 223)

Din cele 235 de pagini ale ordonanței nu rezultă niciun moment că procurorul Doru Stoica a căutat asiduu aflarea adevărului în legătură cu adevăratele cauze care au dus la declanșarea violențelor din data de 10 august.

Procurorul nu-și bate capul cu prezența galeriilor de fotbal în piață, le evocă doar în treacăt, deși în presă au apărut informații că au fost dirijate de lideri PSD tocmai pentru a justifica intervenția în forță pentru evacuarea pieței.

În schimb, procurorul alocă spații largi unor protestatari gen Mălin Bot sau Marian Ene, indicați în mod aiuritor drept principalii vinovați pentru violențe sau chiar responsabili pentru recurgerera la gaze lacrimogene. Or, nici Bot, nici Ene, oricât de mult s-au agitat în piață, n-au determinat intervenția în forță și nici nu reprezentau vreun mare pericol pentru Guvern.

• ”Numiții Bot Mădălin Augustin și Ene Ion au determinat, cu intenție, și și-au asumat consecința afectării integrității corporale ori a sănătății persoanelor de bună credință participante la manifestare, care aveau să fie expuse fortuit măsurilor reactive de ordine publică întreprinse de personalul Jandarmeriei române, în conformitatea cu legea, împotriva actelor de violență la care a fost supus pe întreg parcursul zilei de 10.08.2018.”

Violențele au degenerat după orele 17-18, când în piață au intrat galeriile de fotbal despre prezenta cărora chiar jandarmii au vobit atunci în intervenții televizate. Însă procurorul DIICOT nu le acordă mare atenție, ci expediază venirea galeriilor în fix trei rânduri, asupra cărora nu mai revine deloc:

• ”La ora 18.00, a fost semnalată pentru prima oară prezența la manifestație a unor posibili membri ai galeriilor de fotbal, în mulțimea aflată în zona Bdul Iancu de Hunedoara. Afluirea acestora s-a efectuat în mod individual, neexistând premise pentru justificarea și realizarea blocajului accesului lor în zona de desfășurare a manifestației În intervalul 17.30 – 20.30 au fost înregistrate, în mod constant, acte de violenț asupra dispozitivului de jandarmerie, protestatarii aruncând cu diverse obiecte contondente către acesta”. (p 80)

Or, galeriile de fotbal, persoanele dubioase venite în Piața Victoriei după ora 17 au determinat escaladarea violențelor. Până atunci au existat conflicte sporadice, ținute sub control de Jandarmi. Procurorul nu merge deloc pe acest fir, nu-l intrigă schimbarea totală de atmosferă din Piață după sosirea bătăușilor de profesie.

Procurorul a eliminat din capul locului scenariul cel mai plauzibil, potrivit căruia puterea politică (PSD/ Dragnea) a regizat în bună înțelegere cu MAI-ul condus de Carmen Dan și cu șefii Jandarmeriei scenariul violențelor pentru a-și susține teza ”tentativei de lovitură de stat” și pentru a justifica evacuarea în forță a Pieței Victoriei.

Încă din primele pagini ale ordonanței, procurorul anunță că ”materialul probator administrat în cauză nu a relevat elemente de context/ conținut care să plaseze într-o cheie de premeditare/ conspirativitate acțiunile desfășurate de autorități premergător datei de 10.08.2018, corelativ cu evenimentele concrete ce au avut loc în data de 10.08.2018 și în noaptea de 10/11.08.2018, fapt de natură a plasa analiza actelor de violență suspceptibile a fi fost nejustificate, înregistrate pe parcursul manifestației publice de protest, la nivel de repsonsabilitate individuală a fiecărui autor”. (pag 35)

Cel care a avansat, în schimb, teza unei regii din partea Jandarmeriei a fost procurorul Bogdan Pârlog de la SPM, de la care procurorul DIICOT Doru Stoica a preluat dosarul. Pârlog s-a aflat în Piața Victoriei pe data de 10 august 2018 (fapt ridiculizat de procurorul Stoica) și s-a autoseziat.

Una din acuzațiile formulate de SMP la adresa șefului Jandarmeriei, Laurențiu Cazan, a fost că a creat aparența unei acțiuni legale și a legitimat folosirea forței.

• ”Folosirea mijloacelor din dotarea forțelor de ordine nu s-a făcut gradual, a depășit nevoie reale pentru imobilizarea personelor turbulente sau care se manifestau agresiv și nu a încetat de îndată ce acțiunile acestor persoane au fost neutralizate (….) În acest fel, scopul intervenției în forță care trebuia să vizeze restabilirea caracterului pașnic al acțiunii de protest a fost deturnat și avizat, în fapt, îngrădirea libertății cetățenilor de a-și exprima opiniile politice, sociale sau de altă natură…”

Procurorul Doru Stoica acționează din nou ca un veritabil avocat al Jandarmeriei, în încercarea de a-i justifica intervenția în forță după ora 23:

• ”În condițiile înregistrării de acțiuni violente împotriva forțelor de ordine, ale sustragerii unei arme de foc și a muniției aferente, starea iminentă de pericol generată de perspectiva utilizării în mulțime a respectivului gen de armă a justificat în mod legal și suficient decizia de realizare a unei intervenții în forță prin implicarea în acțiunea de restabiliere a ordinii publice a efectivelor Jandarmeriei Române specializate în operațiuni antiteroriste”.

Greu de înțeles este și raționamentul prin care procurorul îl absolvă de orice vină pe secretarul de stat în ministerul de interne, Dan Chirică, acuzat că a făcut presiuni asupra prefectului Capitalei, Speranța Cliseru, de a semna ordinul de intervenție în forță încă de la orele 21, când în piață nu existau condții întrunite pentru un astfel de ordin.

Procurorul susține că acțiunea secretarului de stat ar fi fost penală, dacă n-ar fi fost întrunite condițiile ulterior, dar cum violențele în cele din urmă s-au produs, presiunile exercitate asupra prefectului ies din sfera penală.

În concluzie, ordonanța de clasare în dosarul 10 august este una dintre cele mai rușinoase decizii cu miză majoră și pare dictată de avocații Jandarmeriei Române.

Soluția de clasare pare mai degrabă o analiză filozofico – juridică a soluțiilor date de Secția Parchetelor Militare, o critică a procurorului Bogdan Pârlog și a protestatarilor adunați în Piața Victoriei la 10 august 2018. Procurorul scoate în evidență câteva declarații exaltate ale protestatarilor Mălin Bot și Marian Ene pentru a justifica ulterior toate acțiunile Jandarmeriei, deși cauza principală a violențelor trebuia căutată și investigată în cu totul altă parte: galeriile de fotbal.

Nu aflăm din soluția procurorului ce probe a administrat, cum le-a coroborat, ce a rezultat în urma coroborării și de ce acțiunile șefilor Jandarmeriei nu sunt fapte penale. A făcut în schimb o analiză a zeci de poze atașate ordonanței, dar nici despre acestea nu știm mare lucru.

De unde le-a obținut, de la Jandarmerie sau de la TV? A cerut de la toate televiziunile și le-a analizat personal? Sau le-a utilizat pe cele servite de Jandarmerie? I-a audiat pe toti care apar în acele poze? Ce au declarat? Din păcate, din întreaga ordonanță de clasare rezultă că a ales anumite personaje și declarații pentru a justifica acțiunile Jandarmeriei, nu pentru a căuta restabilirea faptelor și aflarea adevărului.

Procurorul a descris pe larg rănirea cu explozibil a unor protestatari, dar a ales și ilustrat cu poze doar situația anumitor victime, care de fapt au rănit jandarmii și i-au instigat. Din cele 700 de sesizări penale din care 600 s-au considerat victime, cum de i-a găsit numai pe aceștia? Cum de a reținut doar cazul lor? De ce nu i-a menționat/ audiat pe cei bătuți fără vină, cu mâinile ridicate deasupra capului? Au fost aceștia audiați la DIICOT? Pe ce criterii a ales doar 3 victime, cele mai discutabile cazuri, din mulțimea de oameni bătuți de jandarmi?

Dacă a constatat că, de fapt acele victime au lovit de fapt jandarmii și că jandarmii au fost de fapt victime, de ce nu i-a trimis în judecată pe agresori?

Context

Dosarul 10 august a fost deschis inițial de procurorul Bogdan Pârlog de la Secția Parchetelor Militare, care s-a autosesizat. O lună mai târziu, în septembrie 2018 Jandarmeria a sesizat DIICOT cu privire la ”acțiuni cu caracter violent, premeditat și coordonat al unor participanți, în sensul încercării de a pătrunde fără drept în incinta sediului Guvernului, în scopul schimbării ordinii de drept prin violență”. (teza PSD/ Liviu Dragnea/ Carmen Dan).

În 28 iunie 2019, deci după un an de investigații, Secția Parchetelor Militare își declină competență către DIICOT. Cauzele au fost conexate.

Surse juridice au declarat pentru G4Media.ro că Bogdan Licu, procuror general interimar în 2019, a dorit să scape de dosarul 10 august pentru a nu-și periclita șansele de a fi numit în funcție de conducere, prin urmare l-a pasat DIICOT.

Procurorul Doru Stoica de la DIICOT are o bună reputație în sistem. În luna februarie a cerut să se pensioneze, dar s-a răzgândit. În urmă cu 15 ani, a fost chiar una dintre opțiunile fostului ministru al Justiției, Monica Macovei, pentru șefia DNA.

700 de persoane au depus sesizări penale după 10 august, din care 600 efectiv se consideră părți vătămate și au răspuns citațiilor. 289 de persoane din rândul jandarmilor au reclamat că au fost victime ale violențelor din 10 august 2018 din Piața Victoriei.

Șefa DIICOT, Georgiana Hossu, a fost numită în funcție de președintele Klaus Iohannis, deși a primit aviz negativ de la secția de procurori a CSM.

Dan Hosu, soțul celei propuse să conducă DIICOT, a fost trimis în judecată de procurorii DNA în 2017, sub acuzaţia de trafic de influenţă şi dare de mită în dosarul Carpatica Asigurări.

Radio Europa Liberă a dezvăluit că Dan Hosu este bun prieten cu colonelul Cătălin Paraschiv, cel supranumit „Fantoma în alb” sau „Dirijorul” în timpul protestelor din 10 august 2018. Dan Hosu, fost polițist, ar fi depus la dosar o caractererizare pozitivă făcută de fostul comandant al brigăzii speciale de intervenție a Jandarmeriei.

Or, dosarul 10 august a fost preluat la DIICOT de la Parchetul Militar în iunie 2019 tocmai de către Giorgiana Hosu, pe atunci procuror-șef adjunct al instiției și l-a instrumentat împreună cu procurorul Doru Gabriel Stoica.