ANALIZĂ Victorie majoră a lui Putin după „cadoul strategic” facut de Biden in privinta Nord Stream 2

Contextul

Rusia vrea să folosească gazoductul Nord Stream 2 de 1.230 de km pentru a exporta gaz natural în Germania prin două conducte conducte aflate sub Marea Baltică, gazoductul fiind una dintre prioritățile lui Vladimir Putin. Liderul de la Kremlin a făcut din Nord Stream 2 – un proiect cu o valoare de 11 miliarde de dolari – unul dintre obiectivele cele mai importante ale președinției sale. Conducta ar urma să transporte anual 55 de miliarde de metri cubi de gaz natural din Rusia în Germania, dublând canitatea de gaz primită de partea germană.

Ucraina, care reprezintă în prezent una dintre rutele de tranzit majore pentru gazul rusesc ce ajunge în Europa, va fi marele perdant (aşa cum va fi şi Polonia). Administrațiile care s-au succedat la Washington, inclusiv cea a președintelui Donald Trump, s-au opus acestui plan care are ramificaţii geopolitice uriaşe – Kievul şi Varşovia sunt aliaţi-cheie ai Americii în regiune – şi care va creşte dependenţa Europei de resursele energetice ale Rusiei.

SUA au susținut constant că gazoductul oferă Moscovei o influență prea mare asupra aprovizionării cu gaze a Europei și că amenință securitatea regiunii.

Cancelarul german Angela Merkel, care recunoaște că vor exista consecințe negative pentru Ucraina, a vorbit mereu de Nord Stream 2 ca despre un proiect pur comercial, care va oferi o mai mare flexibilitate mixului european de putere. Experţii consideră însă că această retorică „naivă” este contrară implicațiilor geostrategice ale gazoductului.

În plus, analiștii cred că, loc să diversifice sursele de energie, companiile germane din domeniu preferă să accepte jocurile făcute de uriaşul rusesc Gazprom, care se află în fruntea proiectului Nord Stream 2.

Mai mult, experții au afirmat constant că finalizarea Nord Stream 2 ar fi o victorie geopolitică uriașă pentru Putin și i-ar oferi o nouă pârghie de exercitare a influenței în Europa. Rusia a întrerupt aprovizionarea cu gaze naturale a Ucrainei ca represalii în conflictul care le opune. În plus, ocolirea Ucrainei cu o conductă directă către Germania va ajuta Rusia să-și avanseze obiectivul de a-și izola fostul său client de Europa de Vest, în condițiile în care Kievul avansează pe calea democrației si urmărește ruperea de Moscova. Ucraina va deveni astfel mai vulnberabilă la agresiunile Rusiei.

Ca semn al îngrijorării profunde, miniștrii de externe din Ucraina și Polonia au fost recent co-autorii unui material de opinie publicat în Politico Europe în care l-au îndemnat pe Biden să urmeze exemplul Congresului SUA și să facă tot ce îi stă în putință pentru a bloca conducta. „Nord Stream 2 a provocat destule daune Occidentului. E timpul să-i punem capăt,” au afirmat șefii diplomațiilor de la Varșovia și Kiev, Zbigniew Rau și Dimitro Kuleba, indicând că „SUA pot juca un rol important în prevenirea finalizării proiectului”.

Construcția Nord Stream 2 a fost oprită în timpul președinției lui Donald Trump, după ce administrația republicană, îndemnată de Congres, a semnat legi în 2019 și 2020 care au oprit lucrările la gazoduct. Liderul republican a recurs inclusiv la amenințări comerciale la adresa cancelarului Merkel pentru a opri Nord Stream 2. Secretarul de stat din ultimii ani ai președinției lui Trump, Mike Pompeo, a lăsat, de asemenea, calea deschisă pentru o gamă mai largă de sancțiuni, spunând de exemplu vara trecută că lansează „un avertisment clar pentru companiile care ajută și încurajează proiectele de influență malignă ale Rusiei” că acestea „nu vor fi tolerate… Ieșiți acum (din aceste proiecte) sau riscați consecințele.”

În timp ce echipa Biden a declarat că conducta este „o afacere proastă” și că vrea să o oprească, administrația noului lider american a făcut puțin până acum pentru a sugera că este dispusă să se angajeze în acțiuni decisive. Președintele democrat nu s-a grăbit să impună sancțiuni Rusiei – așa cum i-au cerut congresmenii americani – și, deși a criticat proiectul, pare să fi preferat să îl menajeze pe Putin și să dea întâietate îmbunătățirii relațiilor cu Germania. Iar rușii au remarcat și au profitat imediat de acest lucru. Construcțiile la Nord Stream 2 au fost reluate cu doar câteva zile după inaugurarea președintelui Biden. La 6 februarie, nava rusească Fortuna, vizată de sancțiuni în ultimele zile ale Administrației Trump, a început să desfășoare operațiuni de așezare a țevilor în apele daneze.

Conducta ar urma să fie finalizată în vară, porțiunea ce urmează să mai fie construită fiind pe partea Germaniei.

O decizie controversată

În acest context a venit decizia de miercuri a Administrației Biden, care a decis ridicarea sancţiunilor impuse companiei ce construieşte gazoductul Nord Stream 2 şi directorului acesteia.

„Măsurile adoptate astăzi demonstrează angajamentul administraţiei (preşedintelui Biden) faţă de securitatea energetică în Europa, în conformitate cu promisiunea preşedintelui de a restabili relaţiile cu aliaţii şi partenerii noştri din Europa, o chestiune de securitate naţională”, a declarat şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken. „Opoziţia noastră faţă de gazoductul Nord Stream 2 este neclintită,” a adăugat secretarul de stat al SUA, dar „deşi nu suntem întotdeauna de acord, alianţele noastre rămân puternice.”

Într-o scrisoare adresată Congresului, Antony Blinken a indicat faptul că a decis să sancţioneze mai multe entităţi ruseşti implicate în proiect, în timp ce compania Nord Stream 2 AG, o filială a gigantului rus Gazprom cu sediul în Elveţia, şi CEO-ul său, germanul Matthias Warnig – fost ofițer în temutul serviciu est-geman STASI și un apropiat al președintelui Putin – sunt scutiţi de sancţiuni, deși aceștia s-au angajat în „activităţi sancţionabile”.

Aceste scutiri sunt „în interesul naţional al SUA,” subliniază Blinken în scrisoarea adresată congresmenilor, care au votat în 2019 o lege ce obligă executivul să impună sancţiuni părţilor implicate în proiectul Nord Stream 2. Impunerea sancţiunilor „ar fi afectat relaţiile Statelor Unite cu Germania, Uniunea Europeană şi alţi aliaţi şi parteneri europeni,” a precizat Blinken.

De dragul Germaniei

Potrivit Axios, care a anunțat în premieră detalii ale deciziei Casei Albe, motivul care se află în spatele hotărârii lui Biden anunțate miercuri ar fi recunoaşterea că Nord Stream 2 este finalizat în proporţie de 95%, iar singura modalitate de a opri proiectul ar fi să se ia măsuri împotriva Germaniei, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Washingtonului.

Biden încearcă să evite din răsputeri să facă asta și vrea revigorarea relațiilor cu partenerii europeni, afectate serios în timpul Administrației Trump. Liderul democrat nu vrea să i se opună cancelarului Merkel – o susținătoare fidelă a gazoductului – sau să cauzeze pierderi semnificative părții germane, blocând accesul la sistemul financiar american pentru companiile din Germania care lucrează la proiect.

De altfel, Germania a reacționat cu satisfacție la anunțul făcut de Washington. „Considerăm acest lucru (decizia de ridicare a sancţiunilor impuse companiei care construieşte gazoductul Nord Stream 2 şi directorului acesteia) un pas constructiv şi vrem să discutăm mai departe în legătură cu acest subiect cu partenerii noştri de la Washington,” a declarat ministrul de externe german Heiko Maas, menţionând că Administraţia Biden nu a făcut nicio altă promisiune. „Dar cred că am obţinut încă un interval de trei luni (până la următoarea evaluare a SUA) pentru a discuta cu responsabilii de la Washington cum să procedăm în continuare,” a mai spus Maas.

Recent, mai multe informații indicau că Germania vrea să încheie un acord cu SUA pentru a finaliza controversatul proiect de gaz care a provocat fricțiuni între cele două țări și a fost o sursă persistentă de dispute transatlantice.

Potrivit informațiilor, coaliția cancelarului Merkel lucrează în prezent la o propunere care va încerca să atenueze influența Rusiei asupra pieței energetice europene, răspunzând astfel unele dintre preocupările SUA cu privire la proiect. Strategia Berlinului de a convinge americanii să anuleze sancțiunile asupra proiectului include un mecanism de reglementare care ar limita capacitatea Rusiei de a manipula piața energiei.

De asemenea, Germania intenționează să-și ofere sprijinul pentru importurile de gaze naturale lichefiate din Statele Unite odată cu construcția terminalelor LNG.

Eforturile Germaniei au fost făcute în ciuda opoziției crâncene a Ucrainei, Poloniei  și a altor țări est-europene, îngrijorate de influența Rusiei lui Putin, precum și a celor care au cerut oprirea construcției Nord Stream 2 ca răspuns la încarcerarea liderului opoziției ruse, Alexei Navalnîi. Opozanții proiectului au cerut sancționarea întregii flote de construcții și semnalarea dorinței de a sancționa companiile de utilități germane care ar primi energia rusă. Administrația Biden a trecut însă peste aceste solicitări și a făcut un gest de bunăvoință cel puțin suspect pentru Putin.

„Cadou” pentru Putin

În ciuda justificărilor oferite de către Casa Albe și de către șeful diplomației americane, decizia luată de Biden a stârnit un val de critici pe scena politică de la Washington, atât din partea democraților, cât și a republicanilor. Aceștia au vorbit despre decizia „riscantă” și „periculoasă” a lui Biden, care „subminează” politica externă a Statelor Unite și pune sub semnul întrebării retorica sa pretins virulentă la adresa liderului rus, potrivit NewsWeek.

Corul criticilor bipartizane – extrem de rar printre politicienii americani în ultima perioadă – a fost deschis de către senatorul Bob Menendez, democrat de New Jersey, președintele foarte influentului Comitet pentru Relații Externe, care a denunțat decizia în termeni duri. „Mă opun deciziei administrației Biden de a renunța la sancțiuni împotriva NS2 AG și a lui Matthias Warnig. Îndemn administrația să smulgă pansamentul, să ridice aceste derogări și să avanseze cu sancțiunile mandatate de Congres,” a afirmat Menendez.

„Administrația a spus că conducta este o idee proastă și că este un proiect rus de influență malignă. Împărtășesc acest sentiment, dar nu reușesc să văd cum decizia de astăzi va avansa eforturile SUA de a contracara agresiunea rusă în Europa,” a spus senatorul democrat.

Menendez s-a întrebat „la ce se așteaptă acum administrația de la Germania după ce a făcut această concesie semnificativă pentru impunerea de derogări?” Senatorul a spus că decizia „a creat incertitudine în multe colțuri ale Europei și mă aștept să aud foarte curând din partea administrației cu privire la planurile sale de a merge mai departe.”

Senatoarea democrată Jeanne Shaheen (New Hampshire) și-a exprimat „dezamăgirea” în decizia luată de Biden, afirmând că „finalizarea acestei conducte reprezintă o amenințare pentru interesele de securitate ale SUA și stabilitatea partenerilor noștri din regiune. Administrația ar trebui să își respecte angajamentul față de Congres. Trebuie utilizată orice opțiune disponibilă pentru a preveni finalizarea acestui proiect”.

La rândul lor, congresmenii republicani și-au exprimat opoziția vehementă față de decizia lui Biden, acuzând administrația democrată că a dovedit „slăbiciune,” „a sfidat Congresul” și nu s-a ridicat la „înălțimea retoricii sale dure despre Rusia”, potrivit Reuters.

Senatorul Ben Sasse (Nebraska), membru al Comitetului de Informații care a criticat atitudinea fostului președinte Trump față de Rusia, a declarat că Administrația Biden a comis „o greșeală strategică.”

„În urmă cu două luni, președintele Biden l-a numit pe Putin ucigaș, dar astăzi intenționează să-i ofere lui Putin, regimului său și acoliților săi o pârghie strategică masivă în Europa. Nu puteți pretinde că sunteți agresiv față de Rusia, pentru ca apoi doar să vă răsuciți,” a afirmat Sasse.

„Dacă aceste rapoarte sunt adevărate, acestea ar indica că administrația nu intenționa niciodată să facă tot ce putea pentru a preveni finalizarea Nord Stream 2 – în ciuda promisiunilor contrare făcute de secretarul Blinken în audierea de confirmare de la începutul acestui an,” a afirmat Michael McCaul (Texas), principalul republican în Comitetul pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanților. „Dacă regimului Putin i se va permite să termine această conductă, aceasta se va întâmpla pentru că Administrația Biden a ales să o lase să se întâmple.”

„De ce Biden îi oferă un astfel de cadou lui Putin după ce a pus la îndoială relațiile lui Trump cu Putin ??” a scris pe Twitter senatorul Chuck Grassley din Iowa, Jim Risch (Idaho), republicanul de top din cadrul Comitetului pentru Relații Externe al Senatului, a descris decizia drept „un cadou pentru Putin,” în timp ce senatorul Tom Cotton (Arkansa) a scris și el pe Twitter: „Nord Stream 2 ar trebui lăsat incomplet pentru a rugini în Marea Baltică – nu salvat de un președinte american.”

„Uimitor. Sfidând legile SUA, Biden îl ajută în mod activ pe Putin să-și construiască conducta,” a afirmat senatorul republican Ted Cruz (Texas), care a încercat să blocheze confirmarea nominalizărilor Administrației Biden pentru unele posturi din Departamentul de Stat tocmai din cauza întârzierii în implementarea sancțiunilor împotriva companiilor care lucrează la Nord Stream 2. „În mod obiectiv vorbind, Administrația Biden se conturează a fi cea mai pro-rusă administrație din era modernă”.

În sfârșit, valului de critici li s-a alăturat și postul conservator FoxNews, care a afirmat că decizia Administrației Biden i-a oferit lui Putin „o victorie geopolitică enormă” și că a făcut acest lucru deși, de exemplu, în prima zi ca președinte, liderul democrat a decis să anuleze oleoductul Keystone XL dintre Canada şi Statele Unite.

În momentul în care democratul a semnat ordinul de anulare a conductei, oficialii canadieni s-au declarat „profund dezamăgiți” de „pumnul în stomac” primit de la Biden. Aceasta deoarece Keystone XL este considerat nu doar un proiect economic-vital în vestul Canadei, gândit să aducă miliarde de dolari pe an în venituri suplimentare din petrol, dar și un simbol politic major în țara nord-americană, care este un aliat de încredere al Statelor Unite.

Surse: Axios, Politico, BBC, NBCNews, Deutsche Welle, FoxBusiness, Bloomberg, Newsweek, Reuters, Twitter

Foto: Facebook