Ancheta privind furtul pieselor româneşti de la Muzeul Drents va beneficia de o echipă internaţională similară celei utilizate în cazul catastrofei MH17

Ancheta privind furtul de artă de la Muzeul Drents va beneficia de o echipă internaţională similară celei utilizate în cazul catastrofei MH17 din 2014, potrivit RTV Drenthe, transmite News.ro.

Acesta este cel mai avansat instrument pentru o anchetă internaţională în cazuri penale şi este cunoscut, de exemplu, din ancheta privind accidentul aviatic MH17. Acum a fost înfiinţat şi pentru ancheta privind furtul de artă de la Muzeul Drents din Assen: o echipă comună de anchetă.

Odată cu înfiinţarea acesteia, Ţările de Jos şi România pot coopera mai mult în cadrul anchetei. O astfel de echipă include judecători, procurori şi ofiţeri de poliţie din ambele ţări. Cu o echipă comună de anchetă, ţările pot face schimb de informaţii şi dovezi mai rapid. De asemenea, persoanelor din echipă li se permite să participe la anchete care se desfăşoară în afara propriei ţări. În acest caz, aceasta înseamnă că românilor li se permite să se afle în Ţările de Jos în timpul investigaţiilor poliţiei, de exemplu.

MH17, droguri şi fraudă

O echipă comună de anchetă este înfiinţată între două sau mai multe ţări, pentru anchete internaţionale mari şi importante. Acest lucru se întâmplă adesea cu ţări din Uniunea Europeană. De exemplu, o astfel de echipă a fost înfiinţată în cadrul investigaţiei privind accidentul aviatic MH17, în care cooperează şi ţări din afara UE. De asemenea, o echipă similară a fost înfiinţată între Ţările de Jos şi Franţa pentru interceptarea mesajelor de chat infracţionale prin EncroChat.

În medie, în fiecare an se formează între optzeci şi o sută de astfel de echipe. Cele mai multe sunt utilizate pentru investigaţii în domeniul drogurilor, spălării de bani, fraudei şi escrocheriei. În 2023, erau active aproape trei sute de astfel de echipe internaţionale, dintre care 94 erau noi.

Al patrulea suspect

Trei suspecţi au fost arestaţi pentru furtul de artă de acum două săptămâni. Poliţia caută încă un al patrulea suspect. Cele patru obiecte furate, Coiful de la Coţofeneşti şi trei brăţări din aur, nu au fost încă găsite. Acestea sunt asigurate pentru o valoare totală de 5,8 milioane de euro.

Coiful de aur de la Cotofenesti este o operă de artă emblematică în România. Ea datează din jurul anului 450 î.Hr. A fost piesa de rezistenţă a expoziţiei de la Muzeul Drent. A fost asigurată pentru 4,3 milioane de euro. Coiful, care cântăreşte mai puţin de un kilogram, a fost împrumutat de la Muzeul Naţional de Istorie a României. Povestea coifului este scrisă în toate manualele şcolare din România. În total, expoziţia a cuprins 673 de obiecte din România antică.

Ţările de Jos sunt responsabile

Conform datelor obţinute de RTV Drenthe, statul olandez este responsabil pentru pagubele produse operelor de artă cu puţin peste 9 milioane de euro. În caz de furt, pierdere sau deteriorare, guvernul trebuie să plătească pentru daune. Numai în cazul în care daunele depăşesc 9 milioane de euro, trebuie să intervină asigurarea Muzeului Drents. Deoarece operele de artă furate sunt asigurate pentru 5,8 milioane, nu este cazul.