ANCOM face precizări în legătură cu depunerea şi soluţionarea plângerilor privind campania electorală desfăşurată online

Persoanele care identifică, atât pe perioada campaniei electorale, cât şi în preziua şi în ziua votului, materiale publicitare politice online neconforme pe platformele online foarte mari pot transmite o plângere către Biroul Electoral Central (BEC), iar dacă solicitarea este întemeiată, tot BEC emite o decizie de a acţiona împotriva conţinutului ilegal, care este transmisă platformelor online foarte mari prin intermediul Autorităţii Electorale Permanente (AEP), informează Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

Potrivit unui comunicat de presă al arbitrului pieţei locale de telecomunicaţii, transmis miercuri AGERPRES, în calitate de coordonator al serviciilor digitale naţional, a lansat o secţiune în care pot fi identificate informaţiile necesare. Secţiunea mai cuprinde ghidul de prevenire şi combatere a acţiunilor de dezinformare a alegătorilor realizat de AEP, precum şi informaţii despre cum se raportează un posibil conţinut ilegal pe marile platforme online.

„Persoanele care identifică, atât pe perioada campaniei electorale, cât şi în preziua sau ziua votului, materiale publicitare politice online neconforme pot să transmită o plângere, conform modelului pus la dispoziţie de Biroul Electoral Central. Dacă materialele publicitare politice online neconforme sunt găzduite pe o platformă foarte mare, plângerea trebuie transmisă BEC. Plângerile cu privire la materialele publicitare politice neconforme care sunt găzduite online, dar nu pe marile platforme, se trimit către birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti sau Biroului electoral nr. 48 pentru secţiile de votare din străinătate, după caz. Biroul Electoral Central, birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate au calitatea de autorităţi relevante, conform OUG nr. 1/2025 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2025 şi alegerilor locale parţiale din anul 2025”, se arată în comunicat.

În acelaşi timp, în funcţie de platforma online vizată, autoritatea relevantă emite o decizie pentru soluţionarea plângerilor, în situaţia în care conţinutul reclamat este identificat ca ilegal.

„Decizia de a acţiona împotriva conţinutului ilegal se comunică de îndată Autorităţii Electorale Permanente. AEP va transmite decizia către platformele care trebuie să elimine materialul publicitar în cauză. Deciziile Biroului Electoral Central pot fi contestate la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 48 de ore de la afişarea acestora pe pagina de internet a Biroului Electoral Central. Totodată, deciziile se aduc la cunoştinţă publică prin emiterea unui comunicat de presă şi prin afişare la loc vizibil la sediul biroului electoral emitent şi pe pagina de internet a acestuia”, notează instituţia de reglementare.

Campania electorală se derulează în perioada 4 aprilie – 3 mai 2025, ora 7:00, transmite Agerpres.

Regulamentul privind serviciile digitale nu împuterniceşte coordonatorii serviciilor digitale să se pronunţe cu privire la legalitatea sau veridicitatea conţinutului online, ci creează mecanisme de diligenţă pentru ca platformele online să protejeze drepturile fundamentale. Astfel, Regulamentul privind serviciile digitale nu urmăreşte să se ajungă la moderarea excesivă a conţinutului din mediul online, ci are în vedere ca platformele online să gestioneze conţinutul utilizatorilor în mod diligent, consecvent, transparent şi conform legii, în special respectând dreptul fundamental la libertatea de exprimare şi informare.

Pentru a proteja libertatea de exprimare, Regulamentul privind serviciile digitale obligă platformele online să: explice clar în termenii şi condiţiile lor cum moderează conţinutul şi să aplice aceste reguli în mod consecvent şi echitabil; ofere utilizatorilor expuneri detaliate cu privire la motivele pentru care conţinutul sau contul lor a fost restricţionat sau eliminat; să creeze sisteme interne de soluţionare a plângerilor, care permit utilizatorilor să conteste deciziile de moderare direct la furnizorul platformei online.

ANCOM este coordonator naţional al serviciilor digitale, fiind responsabilă de supravegherea aplicării Regulamentului privind serviciile digitale în România.

În calitate de coordonator, Autoritatea verifică modul în care furnizorii de servicii intermediare, stabiliţi sau care au reprezentantul legal desemnat pe teritoriul României, respectă obligaţiile ce le revin conform Regulamentului privind serviciile digitale.

„Trebuie înţeles că rolul ANCOM nu presupune, în niciun fel, moderarea de conţinut. Aceasta este şi raţiunea pentru care plângerile referitoare la conţinutul ilegal nu sunt soluţionate de către ANCOM, ci de către autorităţile relevante, adică acele autorităţi care au atribuţii de supraveghere şi control pe un anumit domeniu. Instituţiile sau autorităţile publice ce deţin atribuţii cu privire la supravegherea unui anumit sector sau domeniu de activitate în mediul offline au competenţe şi în mediul online, conform Regulamentului privind serviciile digitale. ANCOM se poate pronunţa cu privire la un conţinut ilegal doar în acele situaţii în care Autoritatea este desemnată, prin normele legale în vigoare, în mod expres, ca autoritate relevantă (de exemplu, ANCOM are rolul de autoritate de supraveghere şi control în ceea ce priveşte punerea pe piaţă a echipamentelor radio sau în ceea ce priveşte compatibilitatea electromagnetică)”, precizează instituţia.

La alegerile prezidenţiale din luna mai 2025, ANCOM, alături de Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Afacerilor Interne, Consiliul Naţional al Audiovizualului, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică şi Ministerul Afacerilor Externe, face parte din personalul tehnic auxiliar al Biroului Electoral Central.