Angajații fictivi ai domnului Dragnea

În jurul liderului PSD găsim de-a lungul timpului o colecție de personaje angajate doar cu numele, plasate într-un loc călduț la stat sau în mediul privat, drept recompensă pentru loialitate sau din pură simpatie. Primele cazuri au fost descoperite de DNA, la Teleorman, în dosarul deja binecunoscut în care Liviu Drangea și fosta soție sunt acuzați că au angajat fictiv la Directia de Protecție a Copilului două activiste de la partid. Alte cazuri sunt la fel de cunoscute, deși nu intră în sfera penală. V-o amintiți pe Cătălina Ștefănescu?

A fost deputat USL de Teleorman în legislatura 2012-2016, una dintre tinerele speranțe promovate de Dragnea. Și ea a fost angajată fictiv, în Parlament, timp de patru ani. Pe hârtie a fost acolo, dar ca mulţi alții n-a lăsat urme vizibile în politica românească. Astăzi, protectorul ei i-a găsit un rost la biroul unui europarlamentar la Bruxelles. Legendele urbane spun că, încă de prin 2013, Dragnea se ruga de „statul paralel” să-i angajeze protejata undeva pe afară, spre disperarea unora că sunt confundați cu biroul AJOFM.

Nici pe Irina Tănase, iubita liderului PSD, n-a văzut-o nimeni trecând pe la Asesoftul lui Sebastian Ghiță sau la baza lui Pescariu, unde figura ca angajată tot pe hârtie. Și ea s-a consacrat pornind de jos, din funcția de secretară a lui Dragnea. Între timp, a avansat în primul rând la Congresele PSD și începe să dezvolte ambiția de a avea un cuvânt de spus nu doar în ce privește redecorarea vilei de protocol de la Scroviștea.

Cam toți oamenii din jurul lui Dragnea, care au dovedit loialitate, sunt răsplătiți într-un fel sau altul cu sinecuri. G4Media.ro a dezvăluit cine este unul dintre angajații fictivi de la Compania Națională Aeroporturi București, iar cazul duce, ați ghicit, tot către liderul PSD. Cristina Elena Neamțu, consiliera lui de la Ministerul Dezvoltării, a figurat ca referent de specialitate în două rânduri, timp de nouă luni, la CNAB, de unde a încasat cam o mie de euro pe lună.

Corpul de control al ministrului Transporturilor susţine într-un raport că Neamțu a stat de fiecare dată sub o oră în sediul CNAB și că dovadă stau sistemele de securitate care i-au înregistrat intrările și ieșirile. Condica de prezență ar fi fost falsificată, prin urmare n-ar fi exclus să avem curând un nou dosar deschis la DNA. Desigur, doamna Neamțu n-a fost singura persoană fictivă din instituție, unde găsim familii întregi sau alte umbre prezente doar în ziua de salariu.

Dar cel mai flagrant caz de angajat fictiv rămâne Viorica Dăncilă, în ciuda aparenței că ocupă postul de premier al României. A reușit să absenteze atât de mult timp de nouă ani la Bruxelles, încât a devenit cumva celebră tocmai pentru prezența ei fantomatică. Mai în glumă, mai în serios, foștii ei colegi își amintesc cum trecea pe holurile Parlamentului European fie venind de la cumpărături, fie în drum spre vreun restaurant.

În funcția de premier al României, Dăncilă încarnează inadecvarea absolută, un fel de culme a angajărilor fictive din colecția liderului PSD. Chiar dacă o vedem la TV, ea nu e. Alţi angajaţi temporar pe procură de la liderul PSD au fost Grindeanu și Tudose, care au zburat în momentul în care au pretins ca există autonom, refuzând statutul de hologramă. Funcția de premier a ajuns în România subiect de bancuri, târâtă în derizoriu și irelevanță.

Nici funcția de ministru n-a scapat de deriziune, cu semi-analfabeți puși în fruntea unor portofolii de importanță națională. L-ati văzut vreodată pe Dănuț Andruşcă de la economie răspunzând unor întrebări banale? Nici n-o să-l vedeți curând, omul nu vorbește articulat. Până și Antena 3 a ajuns să-și bată joc de el. Nici el nu există cu adevărat în Guvern, este doar prelungirea altcuiva care semnează cu mâna lui.

Corupția, incompetența și nepotismul macină România de ani buni. Moștenite din comunism și perpetuate după, fac ravagii în instituțiile statului, dar și în sectorul privat. În primării, ministere, companii naționale, firme mari sau mici găsim frumoase dinastii, câte un atârnător, protejatul cuiva, pe scurt, faimoasa pilă.

Ajuns pe scurtătură într-o funcție golită de conținut, omul nepotrivit produce un scurtcircuit aparent inofensiv, dar în realitate, dinamitează fundamentele societății. Când promovarea se face pe alte criterii decât pe merit și competență, instituțiile, administrația, companiile încep să funcționeze prost. Cu piese nepotrivite, orice motor se gripează în timp.

Pila, incompetentul, angajatul fictiv ocupă locul cuiva care ar putea mișca lucrurile înainte. În cazul Direcției de Protecție a Copilului Teleorman, două posturi ocupate fictiv înseamnă servicii mai proaste pentru copiii aflați în dificultate într-unul dintre cele mai sărace județe din România.

În toate cazurile de mai sus, cineva suferă din cauza nepotismului și incompetenței. Prejudiciul nu constă doar în niște bani încasați pe nedrept, ci și într-un tip de  suferință care nu poate fi măsurată precis. Când angajările fictive ajung până la vârful Guvernului, o țară întreagă este condamnată la subdezvoltare.