Îți dorești o presă liberă și independentă, care nu dă înapoi când vine vorba de respectarea standardelor profesionale, refuză să se lase cenzurată, susține independența justiției, transparența decizională și valorile democratice. Alege să o susții.
Am avut un sentiment de greaţă când i-am văzut la TV pe cei din partidul neo-legionar AUR cântând „Imnul golanilor”. Asistam la o blasfemie. Evident, ei încercau să se legitimeze cu anti-comunismul Golaniadei de-acum 30 de ani (aprilie-iunie 1990). Dar declaraţia „Mai bine mort decât comunist” este valabilă şi lăudabilă doar dacă poţi, cu aceeaşi răsuflare, să rosteşti şi declaraţia „Mai bine mort decât fascist”.
Trebuie să te afli la egală distanţă de comunism şi de fascism, cei doi gemeni totalitari ai secolului XX, care – schimbaţi la faţă – mai mişcă si azi. Şi unul şi celălalt vizează aceleaşi năravuri ale unui regim dictatorial: antipluralism politic, antiparlamentarism, autoritarism, încălcarea flagrantă a drepturilor fundamentale ale omului etc. De aceea n-am agreat niciodată anti-fascismul clamat de comunişti şi nici anti-comunismul clamat de fascişti. Confruntarea lor este doar un caft între două găşti de derbedei.
(În paranteză, o anecdotă cu tâlc. O grupare de neo-nazişti atacă cu pietre un miting de comunişti. Se iscă o bătaie generalizată. Poliţia intervine să-i despartă. Un poliţist arestează un manifestant mai violent, care, în drum spre dubă, îi strigă: „Nu mă aresta. Eu nu sunt comunist. Sunt anti-comunist!” Poliţistul îi răspunde: „Nu mă interesează ce fel de comunist eşti”)
La fel de greţoasă mi s-a părut încercarea celor din conducerea AUR, în frunte cu Căpitanul lor, George Simion, de a confisca zilele acestea aniversarea Revoluţiei de la Timişoara si comemorarea morţilor-eroi. Spre cinstea lor, timişorenii nu s-au lăsat păcăliţi şi i-au huiduit, luându-i la goană de pe treptele catedralei.
Societatea Timişoara a publicat o declaraţie de presă în care afirmă că nu îi agreează pe AUR-işti (ca să nu le spun AiUR-işti) pentru că sunt „un partid ultranaționalist, în care se regăsesc și doi ofițeri implicați în reprimarea Revoluției de la Sibiu si Timisoara”, parlamentarii AUR, Francisc Tobă şi Nicolae Roman.
Cât despre ultranaţionalismul şi xenofobia celor de la AUR, să ne aducem aminte de punctul 4 din „Proclamaţia de la Timişoara” (martie 1990), manifest valabil şi astăzi: „Pentru victoria Revoluției din Timișoara s-au jertfit, alături de români, și maghiari, și germani, și sârbi și membri ai altor grupări etnice care de secole conlocuiesc în orașul nostru pașnic, în buna înțelegere.
Timișoara este un oraș românesc și european, în care naționalitățile au refuzat și refuză naționalismul. Invităm pe toți șovinii din România, indiferent că sunt români, maghiari sau germani, să vină la Timișoara, la un curs de reeducare în spiritul toleranței și al respectului reciproc, singurele principii care vor domni în viitoarea Casă a Europei”.
Notă: Text preluat de pe pagina de FB cu acceptul autorului
40 comentarii