Antreprenor HORECA: Foarte puțini angajați s-au mai întors în industrie, după pandemie / ”S-au întors cei care nu au găsit nimic altceva” / ”Fără banii din ajutoarele de stat nu cred că reușeam să ieșim din pandemie”

Restaurantele care nu avea servicii de livrare la domiciliu au supraviețuit cu greu sau au falimentat. Angajații buni s-au reprofilat, iar după pandemie nu s-au mai întors decât cei care nu s-au putut adapta în alte activități. Ajutoarele de stat au fost salvatoare pentru industrie, iar profitul a dispărut: ”Am reușit să ne întreținem angajații șifamiliile noastre”, spune Dragoş Blănariu, co-fondator alături de Radu Darie a brandurilor Atelierul de Tarte și Fomizza.

Esențiale au fost în perioada pandemiei serviciile de livrare la domiciliu, spune Dragoș Blănariu.

”Noi am fost printre norocoși. Când a început pandemia, noi fiind o locație mică, eram nevoiți să facem livrări. Și eram obișnuiți să facem livrări, aveam clienți, știam ce trebuie să facem. Alții nu au fost la fel de norocoși, pentru că e greu să te apuci de asta, nu e ușor să fii dispus să împarți profitul cu livratorul. E puțin mai complexă treaba.

Noi nu am oprit activitatea nici măcar o singură zi, pe durata celor doi ani de pandemie. Am făcut o restructurare de personal, iar ulterior i-am adus înapoi pe cei pe care i-am mai putut aduce. Acum suntem în efectiv mărit, față de începutul pandemiei, ne-am mai și deschis și două locații, dar doar pentru livrări. Sunt doar bucătării din care facem doar livrări, să putem face livrarea într-un timp decent”, explică Dragoș Blănariu.

A dispărut însă în pandemie, dar și în acest sezon de vară tot profitul.

”Pierderile din timpul pandemiei au fost doar pentru noi, acționarii, pentru că creșterea cifrei de afaceri în pandemie a fost de 35-40 la sută în fiecare an, nu avem de ce să ne plângem. Am pierdut aproape tot la partea de profitabilitate. Făcând livrări prin intermediul platformelor, au apărut și comisioane, și împarți efectiv profitul cu un alt acționar, cum ar veni. A trebuit să creștem prețurile, pentru că nu puteam ține singuri toată activitatea și mult s-a descărcat pe client. Iar de aici alte scumpiri provocate de inflație și facturile la utilități și materii prime. A câștigat statul și Glovo în această perioadă. Cam așa stau lucrurile și cred că așa s-a întâmplat la marea majoritate”, spune antreprenorul.

Ajutoare de stat au jucat și ele un rol principal, spune el.

”Fără banii din ajutoarele de stat nu cred că reușeam să ieșim din pandemie. Facturile au crescut, salariile au crescut”.

Iar o altă problemă ține de forța de muncă.

”A mai fost pierdere, destul de mare pentru HORECA: oamenii. Oricum nu stăteam bine nici înainte de pandemie, dar măcar atunci exista un bazin de selecție. Acum nu mai avem nici așa ceva. În timpul pandemiei foarte mulți angajați s-au reprofilat, iar după pandemie, foarte, foarte puțini s-au întors. Și nu știu cum să spun, dar nu s-au întors cei mai buni, s-au întors cei care nu au găsit nimic altceva și asta cred eu e și o cauză a problemelor din domeniu din acest sezon. Nu vorbesc aici doar de București, ci și de litoral și restul țării. Asta am simțit-o noi.

Am încercat cu oameni din Sri Lanka, Pakistan. Sunt cazuri în care am găsit oameni foarte buni, dar și multe care nu au fost foarte fericite”, a mai declarat Dragoș Blănaru.

De la debutul pandemiei, statul român a acordat anumite ajutoare ori facilități fiscale contribuabililor din industria HORECA, dar în limita spațiului bugetar și în condițiile în care și alte sectoare au avut nevoie de susținere. Prima măsură a vizat scutirea de la plata impozitului specific, un impozit în sumă fixă care nu este influențat de cifra de afaceri.

În plus, au fost acordate bonificații la plata impozitului anual și a taxei lunare pe clădiri pentru imobilele folosite în activitatea economică proprie sau închiriate, precum și reduceri de la aceste dări pentru spațiile în care funcționau restaurante și hoteluri.

Totodată, a fost acordat șomajul tehnic pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă, din inițiativa angajatorului, în limita a 75% din salariul mediu brut pe economie (5.429 de lei în 2020) pentru fiecare angajat.