Anul 2024 riscă să doboare recordul de căldură stabilit în 2023 / ”Schimbările climatice se intensifică – şi acest lucru este, fără echivoc, cauzat de activităţile umane”

Anul 2024 are o şansă din trei să fie chiar mai cald comparativ cu 2023, care a fost deja cel mai călduros înregistrat vreodată în lume, au anunţat vineri oamenii de ştiinţă de la Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA) din Statele Unite, transmite Reuters, transmite Agerpres.
În analiza anuală a climei la nivel global, NOAA a confirmat concluziile oamenilor de ştiinţă din Uniunea Europeană, potrivit cărora anul 2023 a fost cel mai călduros de la începutul înregistrărilor, în 1850, cu 1,35 grade Celsius peste media din perioada preindustrială. Cantitatea de căldură stocată în straturile superioare ale oceanelor a atins, de asemenea, un nivel record anul trecut, a precizat NOAA.
Raportul anual al Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) privind temperaturile globale – care compilează mai multe baze de date recunoscute – a confirmat vineri că 2023 a fost „de departe” cel mai călduros an înregistrat vreodată, conform AFP.
În 2023, temperatura medie anuală la nivel global a fost cu 1,45 grade Celsius peste nivelurile preindustriale (1850-1900), uşor sub valoarea de 1,48 grade Celsius calculată de observatorul european Copernicus în raportul său anual publicat marţi. Acordul de la Paris privind clima a stabilit ca obiectiv limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius.
Recordul din 2023 a fost posibil ca urmare a schimbărilor climatice, determinate de arderea combustibililor fosili, alături de un tipar climatic El Nino care a apărut la jumătatea anului. El Nino este un eveniment natural care conduce la încălzirea apelor de suprafaţă din estul Oceanului Pacific şi la creşterea temperaturilor globale, notează Reuters.
Celeste Saulo, care a preluat funcţia de şefă a OMM, a avertizat că El Nino, care a apărut la jumătatea anului 2023, este posibil să împingă mercurul şi mai sus în 2024. „Având în vedere că, în general, El Nino are cel mai mare impact asupra temperaturilor globale după apogeul său, 2024 ar putea fi chiar mai cald” decât anul trecut, a spus Saulo, citată de AFP.
Se preconizează că El Nino va persista cel puţin până în aprilie, ceea ce creşte probabilitatea ca 2024 să fie un alt an record.
„Întrebarea interesantă şi deprimantă este ce se va întâmpla în 2024. Va fi mai cald decât în 2023? Nu ştim încă”, a declarat Christopher Hewitt, şeful serviciilor climatice internaţionale în cadrul OMM. NOAA a notat că există o şansă din trei ca anul 2024 să fie mai cald comparativ cu 2023 precizând, de asemenea, că există o probabilitate de 99% ca acest an să se numere printre cei cinci cei mai călduroşi înregistraţi vreodată.
„Este foarte probabil ca (El Nino) să persiste până în aprilie, posibil până în mai, iar apoi, dincolo de asta, nu suntem siguri – devine mai puţin sigur”, a spus Hewitt.
Impactul El Nino atinge în mod normal apogeul în timpul iernii din emisfera nordică şi apoi se diminuează, trecând fie la condiţii neutre, fie la o fază La Nina, care în general conduce la temperaturi globale mai scăzute. Însă, există şi riscul ca El Nino să revină.
„Dacă am face o tranziţie către o fază La Nina… anul 2024 ar putea să nu fie cel mai cald înregistrat vreodată”, a declarat Carlo Buontempo, directorul serviciului european Copernicus pentru schimbări climatice.
Întrucât emisfera sudică se află în prezent în perioada de vară, când El Nino atinge apogeul, autorităţile sunt în alertă pentru valuri de căldură, secetă şi incendii.
Săptămâna aceasta, Biroul de Meteorologie din Australia a emis alerte de căldură extremă care vizează statul Australia de Vest.
În sudul Africii, „suntem foarte îngrijoraţi de riscul unor perioade secetoase în ianuarie şi februarie, cu o probabilitate ridicată de precipitaţii sub medie”, a declarat Lark Walters, consilier în cadrul Reţelei de sisteme de avertizare timpurie împotriva foametei (Fews Net).
„Estimăm că peste 20 de milioane vor avea nevoie de asistenţă alimentară de urgenţă”, a adăugat Walters.
Pentru Celeste Saulo, schimbările climatice reprezintă „cea mai mare provocare cu care se confruntă omenirea”. Conform unui raport al OMM publicat în noiembrie, concentraţiile celor trei principale gaze care captează căldura în atmosferă – dioxidul de carbon, metanul şi protoxidul de azot – au continuat să crească în 2023, după ce în 2022 au atins niveluri record, potrivit AFP.
„Schimbările climatice se intensifică – şi acest lucru este, fără echivoc, cauzat de activităţile umane”, a declarat Saulo, subliniind urgenţa situaţiei. „Nu ne putem permite să mai aşteptăm. Luăm deja măsuri, dar trebuie să facem mai mult şi trebuie să ne mişcăm rapid”, a spus ea.
„Trebuie să reducem drastic emisiile de gaze cu efect de seră şi să accelerăm tranziţia către sursele de energie regenerabilă”, a insistat Saulo, aliniindu-se opiniilor multor oameni de ştiinţă.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a denunţat acţiunile umanităţii care „pârjolesc Pământul”. „Anul 2023 este doar o imagine a viitorului catastrofal care ne aşteaptă dacă nu acţionăm acum”, a avertizat Guterres, citat de AFP. OMM a subliniat că fiecare deceniu, începând cu anii 1980, a fost mai cald decât cel precedent şi că cei mai călduroşi nouă ani înregistraţi au fost între 2015 şi 2023.
Potrivit OMM, temperatura medie pe zece ani, între 2014 şi 2023, a fost cu 1,2 grade Celsius peste media din perioada preindustrială.
Chiar dacă temperatura medie de la suprafaţa Pământului va depăşi 1,5 grade Celsius în 2024, acest lucru nu înseamnă că lumea nu a reuşit să îndeplinească obiectivul din Acordul de la Paris de a limita încălzirea globală sub acest prag. Acest lucru s-ar întâmpla doar după mai mulţi ani succesivi cu valori peste acest nivel de referinţă.