Anul extremelor pentru președinția rotativă a UE: După Belgia, va putea fi evitată viitoarea președinție maghiară? Trei scenarii pentru a-l izola pe Viktor Orban de Bruxelles

Odată încheiată președinția spaniolă a Uniunii Europene, Belgia va ocupa această poziție rotativă vreme de șase luni în prima jumătate a anului următor, urmată de Ungaria în a doua jumătate a lui 2024. Țara care este probabil cea mai pro-europeană — Belgia — va fi urmată de cea mai puțin dedicată construcției europene: Ungaria.

Belgia posedă o extrem de lungă experiență, fiind una dintre cele șase țări fondatoare ale UE, iar pe deasupra — întreaga sa construcție federală tinzând spre o con-federație, toate acestea fac că politicienii belgieni sunt extrem de versați și bine pregătiți atunci când este vorba de a duce dificile negocieri în culise, de a găsi un compromis sau de a asigura un echilibru instituțional între entități, tradiții politice și structuri lingvistice diferite.

Actualul președinte al Consiliului European, Charles Michel, este dle altfel un fost premier al Belgiei, ceea ce, chiar dacă e vorba de instituții distincte în cadrul arhitecturii europene, va facilita totuși armonizarea luării deciziilor și o mai bună funcționare.

Mai puțin clar este însă ce se va întâmpla după alegerile europene din iunie, care ar putea să producă un Parlament European mult mai înclinat spre extreme decât cel actual, inclusiv în România, odată cu ascensiunea AUR — dar și datorită faptului că în a doua parte a anului președinția UE va fi deținută de Ungaria lui Viktor Orbán, politicianul admirator al lui Putin și al lui Trump și al cărui guvern a obstrucționat până acum sistematic o lungă serie de inițiative europene comune, din care majoritatea întruneau unanimitatea celorlalți 26 de membri.

Poate oare fi evitată președinția maghiară a UE?

Un lucru care le dă fiori multora la Bruxelles este faptul că Ungaria lui Viktor Orbán va prelua președinția rotativă a Uniunii Europene în a doua jumătate a anului viitor, 2024. Parlamentul UE a căutat deja să găsească modalități legale pentru a suprima temporar — sau a amâna — această viitoare președinție maghiară a UE.

Dar ce opțiuni are UE? Comitetul Meijers, un grup de juriști și experți olandezi, a publicat deja un studiu in care expune opțiunile pentru a preveni conflictele de interes și problemele juridice din timpul președinției Ungariei.

Opțiunea 1: Ungariei să i se ia dosarele sensibile, printr-un acord cu celelalte președinții cu care formează câte un „trio”. Ungaria își va duce la capăt președinția, dar celelalte țări ar conduce întâlnirile și negocierile în care altminteri ar putea apărea conflicte de interese. (Partenerii în trio ai Ungariei sunt Belgia și Polonia, țara care vine imediat după ea.)

Opțiunea 2: Amânarea președinției Ungariei printr-o decizie a Consiliului, fără a modifica regulile actuale. Studiul susține că țările UE ar putea decide să schimbe ordinea președințiilor, având în vedere că există un precedent (ordinea a fost schimbată de șase ori până acum, mai ales după ce noi țări au aderat la UE).

Opțiunea 3: excluderea cu totul de la președinție a Ungariei prin adoptarea unei noi legi pentru a o împiedica să preia președinția, atâta timp cât o procedură privind statul de drept este în curs împotriva ei. O asemenea legislație ar putea fi adoptată cu o majoritate calificată de voturi în Consiliu, susțin autorii.

În practică, e greu de crezut că vreunul din aceste scenarii ar fi altceva decât ficțiune politică. Ungaria tocmai a obținut deblocarea fondurilor pe care Uniunea Europeană le suspendase deoarece Budapesta nu respectă multe din regulile elementare ale statului de drept și, prin felul în care a reușit să blocheze ajutoarele și politica europeană în direcția Ucrainei, Viktor Orbán a reușit — în mare parte prin șantaj — să obișnuiască celelalte capitale cu ideea unei opoziții permanente, din interior.