Apel comun pentru Europa semnat de 21 de șefi de stat din UE, ca răspuns la Brexit. Lipsesc cele șase monarhii constituționale

Cu ocazia Zilei Europei, 21 de șefi de stat din Uniunea Europeană au semnat Apelul Comun pentru Europa înaintea alegerilor europene din mai 2019, anunță Administrația Prezidențială. Șapte șefi de stat au ales să nu se alăture demersului majorității. Statele care lipsesc (în afara Marii Britanii, aflată deja cu un pas în afara UE) sunt Spania, Belgia, Danemarca, Luxemburg, Olanda și Suedia – toate monarhii constituționale.

Apelul celor 21 de șefi de stat din UE: 

Integrarea europeană a contribuit la îndeplinirea unei speranțe de pace vechi de secole în Europa, după ce naționalismul feroce și alte ideologii extremiste au dus Europa la catastrofa a două războaie mondiale. Până în ziua de azi, nu putem și nu ar trebui să considerăm că pacea și libertatea, prosperitatea și bunăstarea sunt garantate. Este necesar să ne implicăm cu toții în mod activ în promovarea ideii mărețe a unei Europe pașnice și integrate.

Alegerile din 2019 au o importanță deosebită: dumneavoastră, cetățenii europeni, sunteți cei care decideți calea pe care Uniunea Europeană o va urma. De aceea, noi, șefii de stat din Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Finlanda, îi chemăm pe toți cetățenii europeni cu drept de vot să participe la alegerile pentru Parlamentul European la sfârșitul lunii mai 2019.

Popoarele Europei s-au unit din propria lor voință liber exprimată în Uniunea Europeană, proiect care se întemeiază pe principiile libertății, egalității, solidarității, democrației, justiției și loialității manifestate în interiorul Uniunii și între membrii săi. O Uniune fără precedent în istoria Europei. În Uniunea noastră, membrii aleși ai Parlamentului European, împreună cu Consiliul Uniunii Europene, adică guvernele tuturor statelor membre, decid ce reguli ar trebui să se aplice în Europa și cum ar trebui să fie cheltuit bugetul Europei.

Suntem cu toții europeni

Pentru mulți cetăţeni din Europa, în special din tânăra generație, cetățenia europeană a devenit a doua lor natură. Nu este o contradicție pentru ei să-și iubească satul, orașul, regiunea sau națiunea și să fie devotați proiectului european.

Europa noastră este capabilă să facă față provocărilor împreună

În aceste luni, mai mult decât oricând în trecut, Uniunea Europeană se confruntă cu provocări profunde. Pentru prima dată de la începutul integrării europene, oamenii vorbesc despre reversul uneia sau mai multor etape de integrare, precum libertatea de mișcare sau desființarea instituțiilor comune. Pentru prima dată, un stat membru intenționează să părăsească Uniunea. În același timp, alții cer mai multă integrare în Uniunea Europeană sau în Zona Euro, sau o Europă cu mai multe viteze.

Viziunile asupra acestor chestiuni diferă în rândul cetățenilor și al guvernelor statelor membre, precum și între noi, șefii de stat. Cu toate acestea, cu toții suntem de acord că integrarea europeană și unitatea sunt esențiale și că dorim ca Europa să continue ca o Uniune. Numai o comunitate puternică va fi capabilă să facă față provocărilor globale curente. Efectele schimbărilor climatice, terorismul, globalizarea economică și migrația nu se opresc la granițele naționale. Doar lucrând împreună ca parteneri egali la nivel instituțional vom reuși să facem față cu succes acestor provocări și să continuăm pe drumul spre coeziunea economică și socială și spre dezvoltare.

Vrem o Europă puternică și integrată

Avem nevoie, așadar, de o Uniune Europeană puternică, o Uniune care are instituții comune, o Uniune care își revizuiește constant activitatea cu un ochi critic și care este capabilă să se reformeze, o Uniune a cărui fundament sunt cetățenii săi și statele sale membre.

Această Europă are nevoie de o dezbatere politică dinamică cu privire la cea mai bună cale spre viitor, având la bază Declarația de la Roma din 25 martie 2017. Europa este capabilă să gestioneze o gamă largă de opinii și idei. Dar, cu siguranță, nu trebuie să ne întoarcem la o Europă în care țările nu mai sunt parteneri egali, ci adversari.

Europa noastră unită are nevoie de un vot puternic al popoarelor. De aceea vă invităm să vă exercitați dreptul de vot. Viitorul nostru comun european se află pe buletinul de vot.

Rumen Radev

Președintele Republicii Bulgaria

Miloš Zeman

Președintele Republicii Cehia

Frank-Walter Steinmeier

Președintele Republicii Federale Germania

Kersti Kaljulaid

Președintele Republicii Estonia

Michael D. Higgins

Președintele Irlandei

Prokopios Pavlopoulos

Președintele Republicii Elene

Emmanuel Macron

Președintele Republicii Franceze

Kolinda Grabar-Kitarović

Președintele Republicii Croația

Sergio Mattarella

Președintele Republicii Italia

Nicos Anastasiades

Președintele Republicii Cipru

Raimonds Vējonis

Președintele Republicii Letonia

Dalia Grybauskaitė

Președintele Republicii Lituania

János Áder

Președintele Republicii Ungaria

George Vella

Președintele Republicii Malta

Alexander Van der Bellen

Președintele Republicii Austria

Andrzej Duda

Președintele Republicii Polonia

Marcelo Rebelo de Sousa

Președintele Republicii Portugheze

Klaus Iohannis

Președintele României

Borut Pahor

Președintele Republicii Slovenia

Andrej Kiska

Președintele Republicii Slovacia

Sauli Niinistö

Președintele Republicii Finlanda