Apel semnat de miniștrii transporturilor din nouă țări UE, între care și România: Noile reguli pentru transportatori sunt ”dăunătoare pentru piaţa unică, climă şi relansarea economică a UE” și trebuie respinse de Parlament

Miniştrii Transporturilor din nouă ţări UE fac apel la Parlamentul European să aducă modificări la primul Pachet al Mobilităţii, care să ţină cont de competiţia echitabilă, de obiectivele UE în politica de mediu şi de piaţa unică, precum şi de noile realităţi socio-economice post-Covid-19, scrie Euractiv, citată de Rador.

Articolul de opinie, pe care îl redăm în continuare, este semnat de miniştrii transporturilor din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Malta, Letonia, Lituania, Polonia şi România a căror listă completă apare la finalul articolului.

”Primul Pachet al Mobilităţii este un exemplu viu de lege care va slăbi şi mai mult economia UE marcată de dificultăţi.

După trei ani de discuţii despre modalităţile de reformare a legislaţiei transporturilor rutiere internaţionale, UE intenţionează să parafeze prevederile legislative care au fost procesate în mod haotic, lipsite de o evaluare deplină a impactului şi cărora li se opune o treime din statele membre.

Prevederile propuse perturbă piaţa unică europeană prin introducerea unor bariere administrative artificiale. În acelaşi timp, sunt contrare ambiţioaselor obiective ale UE în domeniul climei, fapt care a fost recunoscut de comisie.

În plus, Pachetul mobilităţii a fost pregătit într-o realitate socio-economică complet diferită. Răspândirea pandemiei de Covid-19 a perturbat mediul de afaceri internaţional într-un fel fără precedent, afectând profund transportul rutier. Este de aşteptat ca un număr important de iniţiative în domeniul transporturilor să-şi suspende sau chiar să-şi închidă opraţiunile.

Aceasta va duce la o reducere a furnizării de servicii de transport, în detrimentul cetăţenilor şi economiei UE. Din păcate, propunerile legislative în loc să susţină redresarea sectorului, impun soluţii restrictive.

Parlamentul European intenţionează să se pună de acord asupra prevederilor care includ obligativitatea vehiculelor de a se întoarce în mod regulat în ţara de provenienţă a transportatorului rutier sau restricţii asupra operaţiunilor de transport încrucişat şi de cabotaj.

Presupune „perioada de relaxare de patru zile” în care acelaşi vehicul nu poate fi folosit pentru operaţiuni succesive de cabotaj în aceeaşi ţară. Studiile au arătat că aceste soluţii vor genera cel puţin 3 milioane de tone suplimentare de emisii de dioxid de carbon anual în UE, ceea ce va afecta în mod special ţările de tranzit.

Întoarcerea obligatorie a unui vehicul va exclude efectiv unele state membre din piaţa unică a UE şi va impune bariere semnificative şi posibil insurmontabile pentru altele. Întoarcerile vehiculelor vor duce cu siguranţă la o congestie sporită şi, ceea ce este deosebit de dureros, la deteriorarea siguranţei rutiere – contrar politicii UE în domeniul transporturilor, care plasează reducerea victimelor traficului şi a accidentelor rutiere grave pe un loc de frunte al agendei.

Nu se prea poate spune că legea propusă contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale şoferilor. Când va fi în vigoare noua lege, şoferii vor fi privaţi de libertatea de a alege locul unde doresc să se odihnească după trei sau patru săptămâni de lucru.

Mai mult, şi interdicţia de a lua pauze regulate de odihnă în cabina vehiculului este problematică, ţinând cont de cerinţele impuse de Covid-19 pentru menţinera distanţei sociale, precum şi lipsa unor locuri de cazare adecvate şi parcări care să asigure siguranţa în UE, lucru de asemenea confirmat de evaluarea CE.

Noua lege nu va asigura competitivitatea transporturilor rutiere europene în context global. Prevederile sale îi vor pune pe cărăuşii dn terţe ţări în avantaj concurenţial, întrucât ei nu vor fi supuşi legislaţiei restrictive a UE.

În plus, pachetul prevede aplicarea regimului de detaşare pentru unele operaţiuni de transport, excluzându-le pe altele. O astfel de distincţie este discriminatoare pentru unele întreprinderi de transport care realizează în principal operaţiuni de transport încrucişat şi cabotaj. Ca urmare, ele vor fi duse la faliment iar şoferii vor rămâne fără locurile de muncă şi surse de venit.

Suntem preocupaţi de funcţionarea fără piedici a pieţei transporturilor din UE. Restricţiile la accesul pe piaţă duc la monopolizarea pieţei de transportatorii din unele ţări, ceea ce va duce inevitabil la preţuri mai mari pentru multe bunuri şi servicii, afectând bugetele consumatorilor şi creşterea economică.

Nu este prea târziu pentru a fi îndrumat Pachetul de Mobilitate în direcţia corectă. PE are o ultimă şansă de a face ajustările corespunzătoare. Prevederile dăunătoare pentru piaţa unică, climă şi relansarea economică a UE trebuie respinse. Noi credem că transportul rutier, susţinut de o lege UE adecvată, poate deveni o pârghie cu ajutorul căreia să fie depăşită criza şi un motor al creşterii economice.”

Articolul este semnat de:

Andrzej Adamczyk, ministrul Infrastructurii al Republicii Polonia
Rossen Jeliazkov, ministrul Transporturilor, Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor al Republicii Bulgaria
Yiannis Karousos, ministrul Transporturilor, Comunicaţiilor şi Lucrărilor, Cipru
Taavi Aas, ministrul Afacerilor Economice şi Infrastructurii, Estonia
László Mosóczi, ministrul de stat pentru Transporturi, Ungaria
Tālis Linkaits, ministrul Transporturilor şi Comunicaţiilor Republicii Letonia
Jaroslav Narkevič, ministrul Transporturilor şi Comunicaţiilor, Lituania
Ian Borg, ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Proiectelor capitale, Malta
Lucian Nicolae Bode, Ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, România

Sursa: Euractiv.com/ Rador/ Traducerea: Adriana Buzoianu

Context

Majoritatea ţărilor membre ale UE au fost de acord în decembrie să reformeze sectorul rutier al blocului comunitar, inclusiv să dea dreptul şoferilor de camioane care lucrează în străinătate să revină acasă la fiecare trei-patru săptămâni și să oblige camioanele implicate în transportul internaţional să revină la sediile centrale ale companiei lor la fiecare opt săptămâni.

Bulgaria, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia, Malta, Ungaria, Cipru și România au aceste reglementări și au votat împotrivă, iar Maria Britanie și Belgia s-au abținut la vot.

Revizuirea reglementărilor rutiere este promovată de statele UE mai bogate, inclusiv Franţa şi Olanda, iar disputa ameninţă să adâncească diviziunile dintre flancul estic şi cel vestic al UE, subminând unitatea blocului comunitar, afectată și așa de Brexit.

Ţările UE mai sărace din Europa de Est vor să câştige oferind servicii la preţuri mai scăzute pentru a-şi dezvolta economiile şi a prinde din urmă statele mai bogate. În timp ce camioanele şi şoferii lor traversează UE, Franţa şi alte state sunt îngrijorate că aceste practici îi afectează pe proprii lor lucrători.

Următorii pași sunt aprobarea Pachetului Mobilitate 1 este adoptarea lui de către Consiliul European și apoi de către Parlamentul European.