Apelul disperat al managerilor de spitale în criză majoră de medici: Pacienții sunt jonglați între localități, cu ambulanțele sau cu elicopterul / În câţiva ani, nu vom mai avea unde să mergem

România trece printr-o criză mare de personal medical. Mai multe spitale din ţară, unităţi care primesc zeci de mii de pacienţi, nu au doctori pe anumite specialităţi şi nu reuşesc să suplinească golul imens. În noianul de probleme, pacienţii sunt cei care plătesc nota de plată. Ei ajung într-o unitate UPU într-un oraș și se trezesc într-un alt oraș, mutați cu elicopterele de urgență, în timp ce familiile sfârşesc vorbind la telefon cu cadre medicale din mai multe spitale, apoi pe drumuri spre cei dragi.

• Din 15 septembrie, secția de cardiologie a Spitalului Județean de Urgență Buzău, cel mai mare din județ, a fost închisă, timp de o săptămână, fiindcă a rămas fără medici specialiști cardiologi. Aici lucrau doi doctori, dar amândoi am demisionat. Zilnic, la spital ajung oameni cu afecțiuni cardiace.
• Situații grave se înregistrează în mai multe spitale mari din țară, spitale judeţene cu adresabilitate ridicată. La Botoşani e criză acută de pediatri. Un oraş din judeţ a rămas de mai bine de o lună fără medici pediatri, iar părinţii fac naveta la spitalul Judeţean Mavromati, la peste 30 de kilometri distanţă , pentru a-şi trata copiii.
• Un cunoscut medic din România, parte din „sistem”, vorbeşte pentru G4media.ro despre un fenomen care se conturează în următorii ani, când nu va mai avea cine să trateze bolnavii statului.

În doar câteva zile, de la Buzău au fost transferați la Institutul pentru Boli Cardio-Vasculare C.C. Iliescu, din București, șase pacienţi cu elicopterele SMURD. Unii sunt trimişi cu ambulanțele, spun medici de la spitalul bucureştean. „Nu doar aici vin, ci și la altele tot din București sau în localități apropiate”.

Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău, Claudiu Damian, spune că situaţia e dramatică. În ultimele luni aici lucrau doi doctori, dar amândoi au demisionat. Mai mult, în organigramă ar trebui să figureze cel puțin șase cardiologi pentru a putea acoperi integral volumul de muncă.

„Cei care au plecat au spus că e prea mult de muncă și e prea obositor și au ales să lucreze la cabinete particulare. Eu am și redus secția de la 80 la 40 de paturi, pentru a reduce volumul, dar degeaba. Singura secție care prelua cazuri complicate era aici, la Spitalul Județean Buzău, dar nu am mai avut ce să facem și am fost nevoiți să suspendăm activitatea timp de o săptămână. Am oprit internările, iar cazurile grave au fost direcționate spre București. Oricum și înainte mai trimiteam pacienți în București, dar e evident că orice Spital Județean trebuie să aibă o secție cardiologică funcțională. E nevoie de consult cardiologic, indiscutabil. Alți pacienți, care nu aveau ceva grav, au fost trimiși la Râmnicu Sărat, este vorba despre 15 persoane. La București au fost trimiși șase pacienți cu afecțiuni grave. Înainte au mai fost și la Ploiești”, explică Damian pentru G4media.ro.

Managerul Spitalului Județean a găsit o soluție de compromis. Un doctor în vârstă de 68 de ani, aflat în pensie, va lucra în spital, printr-un contract de colaborare. Tot după rugăminți, un alt medic a început să lucreze, prin detașare, de la Râmnicu Sărat. Situația e provizorie.

„Am fost la toate congresele medicale, credeți-mă. Am fost la congres de cardiologie la București, cu flyere după mine, am insistat și la Ministerul Sănătății în urmă cu două luni și am spus că avem probleme, că ne pleacă toti. Pur și simplu nu găsim medici. Noi oferim, la Buzău, printre cele mai mari salarii și bonificații din țară. Ultimul medic care a plecat venise prin transfer, de la Ploiești, după care a demisionat de la noi și a zis că rămâne la cabinet la Vălenii de Munte. Ea a ajuns și la aproape 17.000 de lei pe lună aici, în funcție de numărul gărzilor. Noi oferim și sumă lunară de 1000 de lei pentru chirie și un bonus lunar de 3000 de lei net și decontăm și transport. Deci în 6 luni, pe lângă salariile acestea, ei primesc încă 18.000 de lei. Și ce dacă? Uitați-vă, nu avem medici, nu vor, ci preferă să lucreze în privat”.

Deficitul de medici se răsfrânge pe toate palierele. În județul Botoșani, Spitalul Județean Mavromati, cu peste 1500 de paturi, al treilea ca mărime din România, are probleme mari pe secția de pediatrie și în UPU. De mai bine de o lună de zile, spitalul din orașul Săveni (10.000 de locuitori -n.r.), care funcționează ca subunitate a Județeanului, a rămas fără nici un doctor pediatru.

Ioana, mamă a doi copii, tocmai s-a întors acasă cu cel mic. A făcut naveta la Botoșani, 30 de kilometri, să ajungă la un medic. „La noi nu mai există nici un doctor. Copilul se simte rău, a făcut febră, a vomat noaptea. Apoi iar a vomat dimineața, după care s-a liniștit. La Săveni nu mai e pediatrie deloc. Am fost la Botoșani. Avem un vecin care știe un domn doctor în vârstă de acolo și care ne-a primit”.

Doina Caba, managerul Spitalului Mavromati, face eforturi să găsească doctori, dar nu prea sunt. Din cei doi medici care au lucrat la Săveni, unul s-a pensionat, iar al doilea a intrat în concediu de creștere a copilului.

„Încercăm să detașăm pe cineva, dar știți și dumneavoastră, trebuie și să dorească. Avem această situație și e destul de complicat, e o mare vulnerabilitate. Există soluția să detașăm, transferăm. Noi avem și în județean, în unitatea mare, probleme, fiindcă avem cinci medici pediatri aflați în prag de pensionare. Am un mare respect pentru ei, pentru seniori, dar nu pot să le spun să facă naveta acum la Săveni. Ne mai vine un pediatru, un fost rezident tânăr și vom relua discuția despre această problemă de la Săveni. Adresabilitatea acolo este oricum mai mare pe ambulatoriu și internare de zi, dar e nevoie de medic. Oricine înțelege că un copil are nevoie de medic atunci când ajunge la unitatea spitalicească – Doina Caba, managerul Spitalului din Botoșani”

La Mavromati sunt probleme și la Urgențe, unde e un deficit de cinci medici. Spitalul are trei linii de gardă, două pe UPU, una pe SMURD și are o adresabilitate ridicată.

„Avem 14 urgentiști, pare mult când auzi, dar sunt prea puțini pentru ce e nevoie. E foarte mare volumul de muncă”, adaugă Doina Caba.

„Avem deficit și pe Radiologie, unde ne trebuie specialiști cu competențe de CT și RM și nu-i avem”, mai spune Doina Caba. Motivul? Cele mai multe cadre medicale preferă sistemul privat.

„Sectorul acesta e foarte dezvoltat în zona privată, sunt foarte multe laboratoare, iar medicii preferă partea aceasta. Se duc, își negociază salariul alfel, programul și așa mai departe. Eu sunt de peste 40 de ani în sistemul public și am văzut cum s-a dezvoltat. Am avut atunci acel exod în străinătate, când ne plecau foarte mulți medici, dar acum e un exod înspre zona privată. Doctorii aleg să lucreze acolo, pot câștiga în două zile bune salariul pe o săptămână în sistemul public și așa mai departe”, atrage atenția managerul de la Spitalul Județean Botoșani.

Claudiu Damian, de la SJ Buzău, care încercă de luni de zile să își găsească medici specialiști cardiologi, crede că legislația ar trebui schimbată, iar odată cu terminarea rezidențiatului, medicul care a lucrat, care și-a făcut rezidențiatul într-un spital, să fie obligat să rămână măcar trei ani de zile în aceeași unitate medicală.

„Am avut mulți rezidenți care au fost la noi și care au preferat apoi să plece, să lucreze prin ambulatorii la spitalele din București, ceea ce nu pot înțelege. Apoi sunt alții care merg în sistemul privat, tratează, consultă, dar când dau de cazuri grave, trimit pacienții. Unde îi trimit? În spitalul public. Ei bine și în spitalul public cine mai lucrează, dacă nu sunt? Cred că singura soluție ar fi să se schimbe legea.”

„Industria privată a luat-o razna”, spune pentru g4.media, un cunoscut medic din România, din Bucureşti. Fiindcă a avut probleme mari în spitalele unde a lucrat, cu alţi colegi, pentru că nu a închis ochii la diverse probleme, doctorul ne-a rugat să-i protejăm identitatea. Îl numim doctor Constantinescu.

Medicul Constantinescu cunoaşte mulţi grei din sistem. Ei însuşi face parte din sistem. „Ce se întâmplă la Buzău e doar o picătură într-un ocean. E una dintre problemele majore cu care ne vom confruna, nu numai la Buzău şi nu numai pe Cardiologie. Noi am pierdut generatia 2010-2011, medici care au plecat şi care nu s-au mai întors. Medicii au îmbătrânit, iar rezidenţii de acum preferă privatul. În Bucureşti, dacă vă uitaţi în toate secţiile clinice din marile spitale, veţi vedea că se calcă în picioare toţi. Tot ce e în jurul Bucureştiului – Buzău, Giurgiu, Călăraşi, Teleorman – înseamnă lipsă acută de medici. La Călăraşi veneau anestezişti din Bulgaria, cred că şi acum au. În Moldova sunt probleme. Nici Tulcea nu are medici pediatri. Orice localitate mică din România are probleme”, spune doctorul Cosntantinescu.

Reia subiectul clinicilor private.

„Nu se gândeşte nimeni că deschidem privaţi peste privaţi, aprobăm tot. Se deschide o clinică cu 300 de paturi lângă un spital public cu 700 de paturi. De unde ia personalul? Ori îi ia cu totul, ori şi colo şi colo. Şi aşa se prăbuşeşte spitalul public. Aşa dărâmi un spital public. Mulţi medici preferă să facă mai degrabă gărzi în Bucureşti, decât să lucreze în localităţi mai mici. Vor să rămână, dacă se poate, lângă apartamentele lor, lângă casă. E normal, dar e imposibil. Salariile au crescut, este o absurditate, sunt salarii ok acum. Apoi, e vorba de venit, nu de salariu. Sunt unii care pleacă acasă cu 25.000 de lei. Apoi rezidenţii rămân lângă centrul universitar. Îs câte 50, care nu lucrează, că-s prea mulţi într-un singur loc, dar stau acolo. E şi aici un fenomen. Termin o specialitate, fac un rezidenţiat, apoi intru în alt program de rezidenţiat pentru a nu părăsi centrul universiar. Eu nu plec la un spital mic de lângă Bucureşti, că am contract de gărzi, fac aici gărzi, mai iau de la bolnavi ceva, mai am un privat şi trăiesc bine, nu mă duc altundeva”.

În România se discută de ani de zile despre legiferarea unui rezidenţiat public-privat. Adică un tânăr absolvent să poată să-şi poată face rezidenţiatul în sistemul privat, pe banii statului. Practic, să lucreze într-o clinică privată, fiind plătit de la bugetul de stat.

„E legea rezidenţiatului, care dacă intră în vigoare e de o absurditate ieşită din comun. Statul va finanţa sectorul privat cu bani publici. Avem un doctor profesor, care lucrează la privat şi la stat. Unde va prefera profesorul să aibă rezidentul, la stat sau la privat? La privat, fireşte, pentru că rezidentul va fi plătit de stat şi nu va costa bani pentru privat”, mai spune medicul Constantinescu.

El prevesteşte un colaps în următorii ani. „În proporţie de peste 80% sistemul medical e comercializat. Toate serviciile, cu mici excepţii, acolo merg. E un efect de domino, iar când cineva vorbeşte e făcut retardat. Uitaţi-vă şi pe partea de imagistică. Sunt oameni care merg cu trimiteri la un CT, să spunem (Computer-tomograf), la o clinică. Clinica le spune, după ziua a şaptea din lună, că nu mai are fonduri de la Casa de Asigurări de Sănătate şi îl pune pe pacient să plătească sau să vină peste 3 luni. El stă şi aşteaptă că nu are bani, iar apoi vine cu metastaze. Ai bani, primeşti serviciul, nu ai bani, asta e. Problema e că vom rămâne şi fără medici în sistemul public. Vor fi atât de puțini, încât vor pleca și cei rămași, fiindcă vor ajunge să nu mai facă față”.

Şantajul

Doctorul Constantinescu pomeneşte şi de o schemă pe care a văzut-o la unii colegi.

„Îşi fac firme, pleacă din spitalul public, iar apoi şantajează spitalul pentru o plată salarială dublă. Avem nevoie de antestezist, spune spitalul. Anestezistul care a plecat din spital, îşi face un PFA, o firmă şi se întoarce la spital şi spune că lucrează pe firmă, nu ca angajat al spitalului. Vreau gardă de anestezie!, spune spitalul, iar medicul îi răspunde: te costă 1000 de euro!

Spitalul, dorind să aibă secţie funcţională, ce face? Acceptă pentru că nu are încotro. Poţi spune nu dacă vrei secţie de ATI? Nu poţi. Aşa că medicul vine, face garda cu 500-600 de euro, iar firma alte câteva sute şi asta e. Asta se practică în special pe ATI, dar modelul se copiază deja şi la alte specialităţi. Se foloseşte, evident, acolo unde e criză. Acolo merge şantajul ăsta”.

„Sistemul medical românesc este perfect, dar are o singură problemă: pacientul”, mai spune medicul.

G4media.ro a încercat în repetate rânduri să ia legătura cu Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, dar şeful de la Sănătate nu a răspuns nici la apeluri şi nici la mesaje. Rafila a declarat, miercuri, într-o emisiune la Europa FM că fenomenul migrației medicilor din România a încetat ca urmare a majorării salariilor realizate la propunerea PSD.

Cât câștigă medicii în România potrivit legii salarizării, fără sporuri

Salariile medicilor diferă în funcție de secția de specialitate, de gradul de încadrare (medic, rezident, specialist și primar) și la salariul de bază se adaugă sporuri care pot duce la creșteri consistente.

Salariile medicilor care lucrează în spitale

Medicii fără încadrare au un salariu de bază de 7.971 lei

Medicii dentiști au un salariu de 3.887 lei

Medicii primari au un salariu de 15.567 lei

Medicii specialiști au un salariu de 12.230 lei

Ce salarii au medicii rezidenți
Medicii rezidenți din anul I au un salariu de 5.700 lei

Medicii rezidenți din anul II au un salariu de 7.564 lei

Medicii rezidenți din anul III au un salariu de 6.700 lei

Medicii rezidenți din anul IV au un salariu de 7.848 lei

Salariile medicilor de la UPU

Fiecare spital are o unitate de primiri urgențe care este destinată evaluări stării de sănătate a pacienților, care se prezintă singuri la spital sau sunt transportanți de ambulanță.

Secția este deschisă 24 din 24 și personalul medical este format din medici primari, medici specialiști și medici dentiști, iar la salariile de bază se adaugă sporuri speciale pentru munca în unități de primire-urgențe.

Medicii primari specialiști au un salariu de 13.338 lei

Medicii dentiști primari au un salariu de 13.388 lei

Medicii specialiști au un salariu de 10.563 lei

Medici dentiști specialiști au un salariu de 10.563 lei

Medicii rezidenți din anul I au un salariu 5.700 lei

Medicii rezidenți din anul II au un salariu de 6.100 lei

Medicii rezidenți din anul III au un salariu de 6.700 lei

Medicii rezidenți din anul IV-V au un salariu de 7.300 lei

Medicii fără încadrare au un salariu de 6.509 lei

Medicii dentiști fără încadrare au un salariu de 6.082 lei