Apocalipsa non-nucleară. Cum ar putea Putin să escaladeze războiul cu Ucraina fără să folosească bombele atomice

Președintele rus Vladimir Putin ar putea recurge la utilizarea armelor chimice sau biologice, precum și la campanii aeriene masive împotriva țintelor civile și infrastructurii din Ucraina în încercarea de a reduce pierderile pe câmpul de luptă dar și pentru a intensifica războiul împotriva forțelor regimului de la Kiev, cred analiștii.

Putin și generalii săi au fost deja acuzați că au comis crime de război și chiar genocid împotriva ucrainenilor, dar până acum s-au abținut de la folosirea armelor de distrugere în masă. Experții cred însă că acest lucru se poate schimba și au descris mai multe variante non-nucleare pe care Moscova le-ar putea utiliza împotriva ucrainienilor, cu consecințe (aproape) la fel de devastatoare ca și o Apocalipsă atomică.

Amenințări nucleare

Ultimele săptămâni au fost martorele unor declarații extrem de agresive ale președintelui Putin, care a amenințat lumea cu atacuri nucleare ca răspuns la provocările la ceea ce el percepe a fi interesele naționale de bază ale Moscovei.

De exemplu, în discursul televizat de la mijlocul lunii septembrie în care a anunțat mobilizarea militară parțială a aproximativ 300.000 de forțe de rezervă pentru a lupta în Ucraina, țarul de la Kremlin a spus că nu blufează cu privire la utilizarea armelor nucleare dacă teritoriile rusești sunt amenințate. Liderul de la Moscova a afirmat că Rusia va folosi „toate armele” pentru a se apăra, acuzând aliații NATO că „șantajează” Moscova cu utilizarea armelor nucleare.

„A fost lansat și șantajul nuclear. Este vorba nu numai despre bombardarea centralei nucleare Zaporojie, încurajată de Occident, care amenință cu o catastrofă nucleară, ci și despre declarațiile unor reprezentanți de rang înalt ai principalelor state NATO despre posibilitatea și permisiunea folosirii armelor de distrugere în masă împotriva Rusiei – a armelor nucleare,” a comentat omul forte de la Kremlin.

„Celor care își permit să facă astfel de declaraţii despre Rusia, aș vrea să le reamintesc că țara noastră dispune şi ea de diverse mijloace de distrugere, iar în privinţa unor componente – chiar mai moderne decât cele ale țărilor NATO. Și dacă integritatea teritorială a țării noastre va fi amenințată, cu siguranță vom folosi toate mijloacele pe care le avem la dispoziție pentru a apăra Rusia și poporul nostru. Această nu este o cacealma,” a spus Putin, care i-a asigurat pe cetățenii ruși că „integritatea teritorială a Patriei noastre, independenţa şi libertatea noastră vor fi asigurate – subliniez din nou acest lucru – cu toate mijloacele de care dispunem. Și cei care încearcă să ne șantajeze cu arme nucleare ar trebui să știe că roză vânturilor se poate întoarce în direcția lor.”

Potrivit datelor oferite de Federation of American Scientists și Arms Control Association, Rusia are între 5.977 și 6.257 de focoase nucleare. Circa 1.588 dintre ele sunt desfășurate strategic, fiind amplasate pe rachete intercontinentale și la bazele de bombardiere grele.

Experții cred că, dacă va apela totuși la arme nucleare împotriva ucrainienilor, Moscova va desfăşura probabil una sau mai multe bombe nucleare tactice. Acestea sunt arme mici, cu o putere explozivă cuprinsă între 0,3 kilotone și 100 de kilotone, comparativ cu bomba de 58 de megatone testată de Rusia la 30 octombrie 1961 în arhipelagul Novaia Zemlia, deasupra cercului arctic. Bomba Țarului, denumită Ivan, având numele de cod AN602, a fost o bombă cu hidrogen, cea mai puternică armă nucleară construită și detonată vreodată.

Declarațiile agresive ale președintelui Federației Ruse, care nu au fost primele în care el a amenințat cu utilizarea armelor nucleare, au stârnit îngrijorare în Occident, cu președintele american Joe Biden avertizând că riscul unui „Armagedon” nuclear este cel mai mare de la criza rachetelor din Cuba din 1962.

De asemenea, retorica lui Putin a determinat discuții aprinse în cancelariile occidentale cu privire la modul în care Statele Unite, Marea Britanie și aliații lor ar putea răspunde acțiunilor Moscovei.

Cu toate acestea, analiștii americani cred că președintele Putin ar putea evita lansarea unui atac nuclear, recurgând în schimb la alte variante – cu același potențial distructiv și al căror scop ar fi acela de a provoca cât mai multe pierderi în rândul civililor și armatei ucrainiene, de a pune pe butuci infrastructură țării vecine și de a forța guvernul de la Kiev să-i accepte solicitările. The Hill a avansat mai multe variante de atac.

Armele biologice

Armele biologice sunt microorganisme precum antraxul, ricina și botulismul care sunt eliberate în mod deliberat pentru a provoca boli și a cauza moartea persoanelor afectate. Ele sunt interzise în temeiul diferitelor legi și tratate internaționale.

Rusia a acuzat în repetate rânduri Statele Unite că produc arme biologice în Ucraina, deși nu a oferit nicio dovadă în acest sens.

Ca răspuns la acuzațiile Moscovei, SUA a avertizat că Rusia ar putea să pregătească propriul atac chimic sau biologic în Ucraina. „De asemenea, (rușii) sugerează că Ucraina are arme biologice și chimice. Acesta este un semn clar că se gândește să le folosească pe ambele,” a afirmat președintele Biden despre Putin în martie, la mai puțin de o lună de la începutul invaziei forțelor Moscovei.

Experții au reamintit că Rusia a moștenit părți din programul sovietic de arme biologice, iar Departamentul de Stat a estimat anul acesta că Moscova încă mai operează un astfel de program.

O teorie susținută și de Robert Petersen, analist la Center for Biosecurity and Biopreparedness (Centrul pentru Biosecuritate și Biopregătire), care a scris la începutul acestei luni că, deși „nu există nicio dovadă definitivă a unui program de arme biologice existente,” informațiile publice sugerează cu tărie că Rusia a menținut și modernizat programul sovietic.

Expertul a precizat că războiul din Ucraina ar putea determina armata Rusiei să abordeze probleme precum corupția care au blocat progresele în diferite domenii, inclusiv în cel al ingineriei genetice a armelor biologice. „Cel mai probabil, armata rusă caută acum arme care să schimbe felul în care se desfășoară ostilitățile pe câmpul de luptă din Ucraina și care s-ar putea dovedi utile și într-un război mai amplu împotriva NATO,” a scris analistul.

Atacurile chimice

Principalele forme de arme chimice de luptă sunt agenți toxici (sufocanți, sangvinci, neurotoxici, vezicanți), agenți paralizanți și agenți psihochimici – toți meniți să ucidă sau să provoace incapacitatea temporară sau permanentă a victimelor.

Dacă Rusia ar lansa un atac chimic sau biologic, acesta ar fi relativ ușor de confirmat, așa că experții cred că Moscova ar încerca o operațiune de tip „false flag.” Scopul acesteia ar fi să arate că Ucraina și-ar fi atacat propriul popor în încercarea de a discredita Rusia.

Ben Connable, profesor adjunct de studii de securitate la Universitatea Georgetown, a scris pentru Atlantic Council că, foate probabil, eforturile Rusiei vor eșua.

„Această ar putea fi o tactică încă eficientă pentru publicul intern rus, dar zilele în care liderii și ziariștii occidentali erau induși în eroare s-au terminat. Supravegherea, detectarea și expertizele criminalistice occidentale avansate nu vor permite forțelor armate ale Rusiei să desfășoare în secret arme chimice și biologice bio,” a scris specialist.

The Hill a precizat că un astfel de atac ar întări probabil și mai mult determinarea ucrainienilor și ar intensifica sprijinul occidental pentru Kiev. De asemenea, o lovitură chimică ar prezenta în același timp un risc pentru soldații ruși care vor încerca un atac ulterior în zonă, a scris Connable.

Reamintim că n-ar fi pentru prima dată când regimul lui Putin ar recurge la o astfel de metodă. Liderul de la Moscova a fost acuzat că se află în spatele unui șir de atacuri chimice împotriva dizidenților și a foștilor spioni ruși. De exemplu, Rusia a fost acuzată că l-a ucis cu un ceai otrăvit pe Alexander Litvinenko, un ofițer de informații care a dezertat în Regatul Unit, incident produs la Londra în 2006.

Rusia a fost, de asemenea, implicată în tentativa de a-l otrăvi cu agentul Novichok – numele dat unei serii de neurotoxine produse în Uniunea Sovietică și Rusia ca arme chimice – pe Serghei Skripal, un fost ofițer rus de informații militare, și pe fiica sa Yulia în Salisbury (Anglia) în martie 2018. Atacul aproape i-a ucis pe Skripal și pe un ofițer de poliție britanic și a dus la moartea unei englezoaice pe nume Dawn Sturgess, care a intrat în contact cu agentul toxic după ce acesta a fost aruncat de agenții ruși.

Rusia a fost, de asemenea, implicată în atacuri chimice în conflictele anterioare din Cecenia și Siria.

Comentatorii au remarcat că, la fel ca și în cazul armelor biologice, Rusia a semnat – și a ignorat – convențiile internaționale care îi cer să scape de arsenalul său chimic.

Matthew Bunn, profesor la Școala Kennedy din Harvard și anchetator pentru Project on Managing the Atom de la Belfer Center, a spus că Rusia ar putea consideră un atac chimic ca un pas mai puțin riscant decât un atac nuclear.

„Îmi imaginez că NATO și Administrația Biden trimit în mod activ, dar în mod privat, mesaje diferitelor părți pentru a încerca să descurajeze acest lucru,” a spus expertul în urmă cu câteva luni, referindu-se la încercările aliaților occidentali de a convinge Moscova să se abțină de la lansarea unui atac chimic pe scară largă în Ucraina.

Distrugerea barajelor

Printre opțiunile pe care Rusia le are la dispoziție pentru a contracara ofensiva Ucrainei în sud se numără distrugerea barajelor de pe Nipru, potrivit lui Branislav Slantchev, profesor de științe politice la Universitatea San Diego din California.

Planul ar fi distrugerea a două baraje în amonte de Barajul Dneprostroi, cel mai mare de pe fluviu, care în decurs de o zi ar provoca prăbușirea acestuia.

„Acest lucru ar îneca întregul mal stâng al Niproului în aval și i-ar forța pe ucraineni să evacueze sute de mii de oameni în loc să înainteze spre Herson, ca să nu mai vorbim de numeroasele victime (produse),” a scris Slantchev.

„Separat, susținătorii înverșunați ai războiului (de la Moscova) cer atacuri asupra barajelor de la nord de Kiev. Efectele prăbușirii de-a lungul cascadei lacului de acumulare de pe Nipru ar fi catastrofale, deoarece cartierele joase din calea inundației rezultate sunt foarte dens populate.”

Rusia a lovit deja baraje în loviturile efectuate asupra infrastructurii critice din întreaga Ucraină.

Luna trecută, rachetele rusești au avariat un baraj important în orașul Kryvyi Rih, din centrul Ucrainei – orașul natal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski -, inundând terasamentele unui afluent al Niprului și forțând evacuarea a peste o sută de case.

„Tot ce pot face ocupanții este să semene panică, să creeze o situație de urgență, să încerce să lase oamenii fără lumină, căldură, apă și mâncare,” a afirmat Zelenski după atac. „Ne pot distruge? Deloc. Se vor confrunta ei cu un răspuns echitabil și răzbunare? Categoric da.”

Iar joi, președintele Zelenski a avertizat că rușii minează barajul centralei hidroelectrice Kakhovka și plănuiesc ”o catastrofă istorică.” Președintele Ucrainei a vorbit despre un ”atac terorist sub steag fals” care ar putea lăsa centrala de la Zaporojie fără apă pentru răcire.

„Rusia pregătește în mod conștient terenul pentru un dezastru pe scară largă în sudul Ucrainei. Avem informații că teroriștii ruși au minat barajul și unitățile centralei hidroelectrice Kakhovka. Aceasta este una dintre cele mai mari instalații energetice. Barajul său conține aproximativ 18.000.000 de metri cubi de apă. Dacă teroriștii ruși aruncă în aer acest baraj, peste 80 de așezări, inclusiv Herson, se vor afla în zona de inundații rapide. Sute de mii de oameni ar putea avea de suferit. Ar putea distruge aprovizionarea cu apă a unei mari părți din sudul Ucrainei. Acest atac terorist rus ar putea lăsa centrala nucleară Zaporojie (ZNPP) fără apă pentru răcire; ZNPP ia apă din rezervorul Kakhovka. Chiar și funcționarea canalului, construit pentru alimentarea cu apă a Crimeei, în legătură cu care Moscova ‘își exprimă uneori îngrijorarea,’ va fi complet distrusă,” a avertizat liderul de la Kiev.

Războiul convențional

Atacurile cu arme chimice sau biologice ori distrugerea barajelor, cu consecințe catastrofale pentru zone intens populate din Ucraina, nu sunt singurele metode pe care Putin le-ar putea folosi ca să intensifice ostilitățile din țara vecină.

De exemplu, lunea trecută, Ucraina a anunțat că cinci regiuni au rămas fără electricitate și opt se confruntă cu provocări de alimentare cu apă după un val de atacuri declanșate de ruși. Bombardamentele au fost răspunsul Moscovei la avarierea parțială, în umr aunei explozii puternice, a podului Kerch, care leagă Crimeea de Rusia.

Ministerul rus al Apărării a susținut că a lovit „toate țintele desemnate” într-un val de lovituri fără precedent împotriva infrastructurii ucrainene luni. „Astăzi, forțele armate ale Rusiei au declanșat o lovitură masivă cu arme de înaltă precizie cu rază lungă de acțiune împotriva țintelor militare, de comunicații și energetice ucrainene. Obiectivul loviturii a fost atins. Toate țintele desemnate au fost atinse,” a adăugat comunicatul.

Atacurile au vizat zeci de site-uri de infrastructură ucrainene din Lvov, Kryvyi Rih, Jytomyr, Zaporije, Harkov, Dnipro, Kremenciuk, Ivano-Frankivsk și Ternopil, ducând la întreruperea furnizării cu apă, energie electrică și căldură în toată țara. Președintele Zelenski a declarat marți că aproape o treime din centralele electrice ale Ucrainei au fost distruse în ultima săptămână, „determinând întreruperi masive de curent în întreaga țară.”

Atacurile cu rachete ale Rusiei din această lună – asupra țintelor civile, avanposturilor militare și infrastructurii energetice – au demonstrat capacitatea Moscovei de a escalada războiul și prin mijloace convenționale, spun experții.

Atacurile aeriene au avut puțin succes în a opri câștigurile militare ale Ucrainei, arătând limitările puterii aeriene a Rusiei în timp ce Occidentul face eforturi în prezent pentru a consolida apărarea antiaeriană a Ucrainei.

Avalanșa de rachete căzute asupra Ucrainei provoacă însă distrugeri mari, a menționat Organizația Mondială a Sănătățîi (OMS) într-o declarație de săptămâna trecută.

„Distrugerea caselor și lipsa accesului la combustibil sau electricitate din cauza infrastructurii deteriorate ar putea deveni o problemă de viață sau de moarte dacă oamenii nu își pot încălzi casele,” a declarat directorul regional al OMS pentru Europa, Hans Henri Kluge.

Potrivit ultimei actualizări realizate de Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, războiul a provocat deja moartea a 6.306 de civili, inclusiv 397 de copii. Valul de atacuri cu rachete și, mai nou, cu drone kamikaze furnizate de Iran ar putea crește în mod dramatic acest bilanț tragic. Acest tip de asalt aerian pe scară largă împotriva civililor și a infrastructurii critice este în concordanță cu conduităa Rusiei în Cecenia, Siria și Georgia, care se bazează pe utilizarea unei puteri militare masive, fără a ține cont de impactul acesteia asupra civililor, cred experții.

De asemenea, analiștii consideră că mobilizarea parțială anunțată de către Putin în septembrie a sute de mii de rezerviști arată, de asemenea, dorința liderului de la Kremlin de a crește forțele armate cu riscul unor probleme politice pe plan intern. În aceeași notă, nu este exclus ca liderul Federației Ruse să declare o mobilizare generală care să permită armatei să-și extindă grupul de potențiali recruți, dar aceasta ar necesita declararea „operațiunii militare speciale” drept război, lucru pe care Putin a ezitat să îl facă până în prezent.

Purtătorul de cuvânt al serviciilor secrete militare ucrainene, Vadim Skibitski, a declarat că o astfel de mișcare ar putea ajuta și Ucraina, întărind și mai mult rezistența la războiul din Rusia. „Pe front este nevoie de tineri de douăzeci și treizeci de ani. Din această cauză, acest anunț de mobilizare generală ar fi un indicator care va arăta disponibilitatea poporului rus de a continua acest război sângeros,” a spus el pentru Kyiv Post.

Concluzia. Recurgerea la arme nucleare nu este singură modalitate aflată la îndemâna președintelui Putin de a provoca distrugeri uriașe – umane și materiale – în Ucraina. Atacurile biologice sau chimice ori distrugerea sistematică a infrastructurii civile ucrainiene – între care, cea energetică este vitală pentru funcționarea țării – se numără printre variantele luate în calcul de experți.

Așa cum a scris și publicația americană National Interest, „trebuie să ne reamintim că o superputere globală poate paraliza o putere mică sau mijlocie fără a recurge la folosirea armelor nucleare. Folosind întreaga forță a armelor sale convenționale în Ucraina, Rusia ar forța Washingtonul în aceeași situație fără câștig în care s-a găsit după invazia sovietică a Ungariei din 1956, când a concluzionat că salvarea victimei agresiunii Moscovei va necesită intervenția militară directă a Statelor Unite.” Americanii nu au făcut-o însă atunci, iar situația s-ar putea repeta și în cazul Ucrainei.

„De ce ar folosi Putin armele nucleare înainte de a folosi întreaga forță a puterii aeriene a țării sale și alte arme convenționale, inclusiv rachete, pentru a-l forța pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski să accepte un acord care să asigure interesele Rusiei?… Ucraina nu deține arme nucleare care ar putea amenința o superputere globală precum Rusia. Chiar și în cel mai rău scenariu din perspectiva Rusiei, forțele ucrainene nu ar putea să intre în Moscova și să impună o soluție politică la războiul Kremlinului. Singură întrebare este dacă Ucraina va avea capacitatea militară și voința politică de a-l forța pe Putin să se retragă din teritoriile ucrainene ocupate,” scrie National Interest.

În ceea ce privește obiectivul urmărit de Putin prin intensificarea atacurilor asupra Ucrainei, analiști cred că este posibil că strategia liderului de la Kremlin este aceea de a forța Administrația Biden, Congresul și publicul american, precum și aliații Statelor Unite, „să decidă dacă ar fi dispuși să riște o confruntare directă cu Rusia în Ucraina sau să dea înapoi și să înceapă să pună presiune asupra Ucrainei pentru a face o înțelegere cu Moscova.”

Surse: The Hill, National Interest, Reuters, NBC News, Atlantic Council, Harvard Gazette, Kyiv Post, Stars and Stripes, Forbes