Aproape o mie de oameni au fost executați în Iran, în 2024, majoritatea prin spânzurare / Unele execuții au loc public / Cel puțin 13 activiste din mișcărea „Femei, viață, libertate” sunt în prezent condamnate la moarte

Cel puțin 975 de persoane au fost executate în Iran, în 2024, o „escaladare îngrozitoare” în utilizarea pedepsei cu moartea ca mijloc de „represiune politică” de către Republica Islamică, potrivit unui raport publicat joi de două ONG-uri.

Această cifră, cea mai mare de la începutul recensământului în 2008, este probabil subestimată, deoarece marea majoritate (90%) a execuțiilor nu sunt făcute publice, potrivit organizației iraniene Iran Human Rights (IHR), cu sediul în Norvegia, și ONG-ului francez Ensemble contre la peine de mort (ECPM), care au colectat numeroase mărturii preluate de France Presse.

Aproximativ patruzeci de presupuse cazuri de execuții nu au putut fi incluse în raport din cauza lipsei verificării încrucișate a surselor, potrivit autorilor.

„Poporul iranian (…) reprezintă cea mai mare amenințare pentru regim, iar pedeapsa cu moartea rămâne cel mai puternic instrument de represiune politică al acestuia”, cu până la 5 sau 6 execuții pe zi în țară, avertizează directorul IHR, Mahmood Amiry-Moghaddam, citat în document.

„Aceste execuții fac parte din războiul dus de Republica Islamică împotriva propriului popor pentru a-și menține puterea”, care a fost zdruncinată după marile proteste populare din 2022-2023, care au dus la un val de arestări în întreaga țară, a adăugat el.
Dintre cele 975 de persoane executate în 2024 – o creștere de 17% față de 2023 – 31 au fost femei, iar 4 au fost spânzurate în public, potrivit raportului.

Mai mulți minori la data comiterii infracțiunilor au fost, de asemenea, condamnați la moarte, se arată în text. Mehdi Jahanpour, care avea 16 ani când a fost arestat pentru crimă și a petrecut mai mulți ani în închisoare, a fost executat la vârsta de 22 de ani, în septembrie 2024.

Pedeapsa cu moartea este o pârghie esențială în sistemul judiciar iranian, care se bazează pe aplicarea legii Sharia de la Revoluția islamică din 1979. Potrivit Amnesty International, Iranul se află pe locul al doilea în ceea ce privește utilizarea anuală a pedepsei cu moartea, după China.

Majoritatea execuțiilor din 2024 au vizat infracțiuni legate de droguri, crimă sau viol, dar și acuzații mai vagi de „corupție pe terenuri” sau „rebeliune”, ceea ce face posibilă vizarea disidenților, observă autorii raportului.

În total, Teheranul a executat până în prezent 10 bărbați, dintre care doi în 2024, în legătură cu amplele proteste „Femeie, viață, libertate” care au izbucnit în septembrie 2022, după moartea în detenție a tinerei Mahsa Amini, arestată pentru o infracțiune împotriva purtării obligatorii a vălului pe cap.

Mohammad Ghobadlu, 23 de ani, și Gholamreza Rasaei, 34 de ani, au fost executați în ianuarie și, respectiv, august 2024, primul pentru uciderea unui polițist, iar al doilea pentru uciderea unui gardian revoluționar în timpul protestelor din 2022, după procese marcate de nereguli, potrivit grupurilor pentru drepturile omului.

Practic, toate execuțiile au loc prin spânzurare, în general la adăpost, în închisorile în care sunt deținuți prizonierii, deși unele au fost executate în public.

De asemenea, raportul afirmă că deținuților condamnați li se refuză în mod regulat accesul la avocații lor și semnalează utilizarea „sistematică” a torturii fizice și psihologice pentru a obține mărturisiri, care sunt adesea folosite de judecători ca bază pentru condamnări.

Cel puțin 13 activiste din cadrul mișcării „Femei, viață, libertate” sunt în prezent condamnate la moarte în Iran, potrivit raportului celor două ONG-uri.

Minoritățile etnice – în special balucii și kurzii – sunt, de asemenea, suprareprezentate printre persoanele condamnate la moarte.

Acesta este cazul lui Pakhshan Azizi și Varisheh Moradi, militante kurde pentru drepturile femeilor condamnate pentru activitatea lor umanitară, care riscă să fie executate, potrivit IHR și ECPM.