Ar putea invadarea Ucrainei să pună capăt domniei lui Putin?

Posibila invadare a Ucrainei de către forțele ruse ar putea duce la căderea lui Vladimir Putin din fotoliul de lider al Rusiei, mai ales dacă operațiunile militare se vor dovedi nepopulare cu opinia publică internă. Aceasta este opinia împărtășită de o serie de analiști, care afirmă că poziția rușilor vizavi de o escaladare majoră a conflictului din regiune, care durează deja de opt ani, ar putea influența decisiv soarta liderului de la Kremlin.

Pe de altă parte însă, nu puține sunt vocile care afirmă că Putin este dispus să dea undă verde soldaților săi să atace Ucraina în ciuda riscurilor existente, convins că ar putea să iasă întârit pe plan intern în urma unei acțiuni militare încununate de succes.

Planuri de luptă

Tensiunile de-a lungul frontierei Rusia-Ucraina s-au intensificat în ultimele luni, alarmând oficiali americani și occidentali. Statele Unite acuză Rusia de comasarea unor trupe la frontiera cu Ucraina, lucru ce îngrijorează NATO. Alianța occidentală suspectează Moscova de faptul că vrea să-şi invadeze vecinul, după ce opt ani de zile i-a susținut pe separatiştii proruşi care luptă împotriva Kievului în provinciile ucrainene Doneţk şi Lugansk.

Un raport recent din Washington Post a indicat că Rusia pregătește pentru anul viitor o ofensivă împotriva Ucrainei cu până la 175.000 de militari, concentraţi în patru locuri, cu 50 de grupuri tactice de luptă.

Forțele ruse au capabilități de-a lungul graniței cu Ucraina să efectueze o invazie rapidă și imediată, inclusiv construirea de linii de aprovizionare, cum ar fi unități medicale și combustibil, care ar putea susține un conflict prelungit, în cazul în care Moscova ar alege să invadeze Ucraina, a precizat și CNN. Oficialii au spus că nivelurile actuale de echipamente staționate în zonă ar putea furniza forțe de primă linie timp de șapte până la zece zile și alte unități de sprijin pentru o lună.

La rândul lor, serviciile ucrainene de informaţii au estimat că „perioada cea mai verosimilă” a încheierii pregătirilor ruseşti în vederea unei „escaladări de anvergură” este sfârşitul lui ianuarie. Potrivit ministrului ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, aproximativ 100.000 de militari ruşi ar putea să participe la o eventuală ofensivă. Imagini recente din satelit au indicat concentrarea de trupe ale Moscovei la frontiera cu Ucraina și în Crimeea, cu tancuri, piese de artilerie și transportoare de trupe.

Analiștii militari au vorbit despre patru scenarii posibile pentru o invazie militară rusă a Ucrainei: ocuparea completă a țării; capturarea întregii zone de coastă a Ucrainei, de la Donețk până în Moldova, inclusiv a Odessei; ocuparea coastei de la Donețk până în Crimeea, de-a lungul Mării Azov, prin Mariupol; anexarea regiunii Donbas, ocupată în prezent de forțele ruse. Defense News care a scris despre aceste scenarii a precizat că, în cazul în care se decide să folosească forța militară, această a patra alternativă poate fi cea mai atractivă opțiune a lui Putin.

Unii comentatori occidentali se întreabă însă dacă liderul rus este pregătit să-și asume riscurile externe și interne imprevizibile ale declanșării unui conflict major în Europa, mai ales în condițiile în care posibila confruntare cu Ucraina ar putea duce la sfârșitul domniei lui Putin în fruntea Rusiei.

Excepția numită Crimeea

Într-o analiză recentă, organizația de tip think-tank Atlantic Council s-a întrebat cum ar răspunde publicul rus la o escaladare majoră a războiului cu Ucraina, un conflict care durează deja de opt ani de zile. În opinia analiștilor, reacția rușilor „va juca probabil un rol important în determinarea următorilor pași ai lui Putin și există motive întemeiate să credem că o invazie pe scară largă a Ucrainei s-ar dovedi extrem de nepopulară în rândul publicului intern din Rusia.”

Comentatorii se referă la invadarea și anexarea Peninsulei Crimeea în 2014, care a fost urmată de o creștere fără precedent a popularității lui Putin. Vorbind despre acel eveniment, unii analiști occidentali au sugerat că o nouă ofensivă ar putea avea un efect similar în ceea ce privește ratele de popularitate ale liderului de la Kremlin, care în acest moment sunt pe o pantă descendentă. Atlantic Council respinge însă această opinie, afirmând că, „atunci când vine vorba de atitudinile rușilor față de aventurile militare străine, Crimeea poate fi mai degrabă excepția decât regula.”

Aceasta deoarece ocuparea Peninsulei Crimeea de către Putin a fost întotdeauna o idee populară printre ruși, care au considerat-o o operațiune executată magistral și un act de justiție istorică. În ultimii opt ani de altfel, sprijinul public pentru anexarea Crimeei a oscilat între 84% și 86% și a inclus mulți membri ai opoziției liberale din Rusia.

Chiar și liderul opoziției, Alexei Navalnîi, a afirmat că nu va returna peninsula Ucrainei dacă va fi ales. (Putin a înregistrat rate de popularitate semnificativ crescute și după războiul în Georgia, în 2008).

Analiștii de la Atlantic Council afirmă însă că nu același lucru se poate spune despre atitudinea rușilor față de regiunea Donbas din estul Ucrainei, din care o mare parte este ocupată în prezent de Kremlin. Potrivit unui sondaj din aprilie 2021 realizat de Levada Center – ultimul institut de sondare a opinie publice din Rusia rămas independent – doar 25% din ruși susțin încorporarea în Federația Rusă a „republicilor populare” din estul Ucrainei controlate de Kremlin.

Mai mult, 26% dintre respondenții ruși consideră că așa-numitele republici ar trebui să rămână încorporate în Ucraina, fie cu autonomie sporită, fie cu același statut pe care îl aveau înainte de 2014.

Potrivit comentatorilor, aceste date ar trebui să stârnească îngrijorare la Kremlin deoarece este foarte puțin probabil ca încercările de a anexa oficial regiunea Donbas să declanșeze genul de euforie naționalistă care a însoțit încorporarea Peninsulei Crimeea. Dimpotrivă, mulți s-ar întreba de ce rușii ar trebui să plătească un preț mare – atât în soldați morți, cât și în bani – pentru o regiune care ocupă o poziție mult mai umilă în psihicul național rusesc decât Peninsula Crimeea.

Eforturile de extindere a ocupației Ucrainei și de a ocupa mai mult teritoriu ar putea avea astfel dificultăți mari să capteze imaginația publicului rus, mai ales dacă operațiunile militare ar fi însoțite – așa cum estimează experții militari – de numeroase victime în rândul trupelor Moscovei.

Lovitura pentru propaganda rusă

Comentatorii cred, de asemenea, că o invazie la scară largă ar dezvălui adevărul dureros din spatele multora dintre cele mai populare teorii promovate de propaganda Rusiei despre Ucraina și ar alimenta o furie considerabilă a publicului față de regimul lui Putin.

De exemplu, ei se referă la faptul că, de la izbucnirea ostilităților în 2014, Moscova a descris în mod constant Ucraina ca pe o națiune frățească care a căzut sub controlul elementelor extremiste și al puterilor străine. Această narațiune a fost promovată în ultimele luni de Putin însuși, precum și de fostul său partener politic, Dmitri Medvedev, ambii publicând articole lungi în care au explicat „de ce Ucraina s-a rătăcit” și trebuie „să fie salvată de ea însăși.”

Potrivit opiniilor promovate de Kremlin, cei mai mulți ucraineni sunt dornici să se alăture „Lumii Ruse” și sunt împiedicați să facă acest lucru de către „fanaticii naționaliști și agenții occidentali care au preluat puterea” la Kiev.

Atlantic Council precizează că, în realitate, lucrurile sunt complet diferite. Cei mai mulți dintre ucrainieni susțin alegerea europeană a țării lor și sprijină masiv continuarea integrării euro-atlantice. Acest lucru a fost demonstrat la urne în cele câteva alegeri care au avut loc după 2014 și este confirmat în mod regulat în sondajele de opinie care indică niveluri semnificative de sprijin pentru aderarea la UE și NATO. În paralel, a avut loc o scădere dramatică a influenței politicienilor pro-ruși din Ucraina în ultimii ani.

Analiștii se referă în acest context și la eforturile Moscovei din 2014 de a declanșa revolte pro-ruse în sudul și estul Ucrainei și care au fost în mare parte zădărnicite de un nivel neașteptat de ridicat de opoziție din partea populațiilor locale de ucraineni vorbitori de limbă rusă.

Aceste lecții nu par însă să fi fost învățate de Moscova. De aceea multe personaje apropiate de Kremlin continuă să creadă cu adevărat că trupele ruse se pot aștepta la o primire călduroasă în anumite părți ale Ucrainei. În acest sens, este citat exemplul oligarhul Konstantin Malofeyev, un loialist al lui Putin, care a afirmat recent că „războiul nu va dura mai mult de o săptămână. Se va termina în câteva zile. Întregul regim (ucrainean) va ajunge la Londra și va spune tuturor că și-ar fi dus tancurile la Moscova dacă Occidentul nu i-ar fi abandonat.”

„O astfel de gândire este iluzorie. În timp ce experții recunosc că forțele armate ucrainene ar fi puternic depășite de armata rusă, cei mai mulți sunt, de asemenea, de acord că Ucraina ar fi capabilă să provoace pierderi mari oricărei forțe de invazie ruse,” scrie Atlantic Council.

Departe de a primi trupele ruse cu brațele deschise, un sondaj recent indică faptul că milioane de ucraineni sunt pregătiți la rândul lor să ofere rezistență armată. (https://www.kiis.com.ua/?lang=ukr&cat=reports&id=1079&page=1) Așa cum s-a întâmplat în 2014, când mii de oameni s-au alăturat batalioanelor de voluntari improvizate pentru a sprijni armata și a opri înaintarea forțelor pro-ruse.

Un asemenea scenariu, în care ucrainenii ar purta un război partizan împotriva ocupanților ruși, ar avea un impact profund asupra publicului intern din Rusia, care a fost crescut să venereze lupta partizanilor sovietici împotriva forțelor naziste în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, afirmă analiștii. Pe măsură ce numărul soldaților ruși morți ar crește, consternarea publicului s-ar putea transforma rapid într-o opoziție deschisă față de regimul Putin, un lucru riscant pentru liderul de la Kremlin.

Un mit spulberat

Pentru mulți ruși, șocul unei invazii la scară largă ar fi cu atât mai mare cu cât ei au acceptat în mare măsură poziția Kremlinului cu privire la războiul nedeclarat purtat de Moscova împotriva Ucrainei din 2014 încoace.

De-a lungul ultimilor opt ani, Rusia a respins în mod constant orice implicare în luptele din estul Ucrainei și, în schimb, a căutat să înfățișeze conflictul ca pe o afacere internă a Kievului. Acest lucru nu a reușit să convingă însă Uniunea Europeană, Statele Unite sau Marea Britanie, care au impus sancțiuni Rusiei. La rândul lor, mai mult de 70% dintre ucraineni consideră conflictul ca pe un act de agresiune rusă, în ciuda negărilor constante venite de la Moscova.

În acest context, analiștii de la organizația think-tank afirmă că în ciuda anilor de propagandă anti-ucraineană la televiziunea de stat rusă și a numeroaselor dovezi care indică implicarea Moscovei, mulți ruși încă au dificultăți să accepte că cele două țări sunt angajate în ostilități militare.

De exemplu, socioloaga rusă Olga Krishtanovskaia a afirmat recent despre o posibilă ofensivă împotriva Ucrainei: „Suntem sătui până peste cap de toate aceste tensiuni politice. Nu avem încredere în propriii noștri politicieni și cu siguranță nu ne dorim un război care să ia naștere din toate minciunile spuse de ambele părți. Nu vreau să cred într-un război. Ar fi incredibil de nepopular cu poporul rus.”

Cu un sprijin popular scăzut pentru război și cu dezinformarea Kremlinului care încă denaturează adevărata stare a relațiilor ruso-ucrainene, nu este greu de imaginat cum o nouă invazie a Ucrainei ar putea trimite unde de șoc în societatea rusă. Acest lucru ar submina stabilitatea internă a Rusiei și ar putea chiar reprezenta o amenințare pentru viitorul politic al lui Putin. Așa cum a afirmat Mark Galeotti, un expert britanic în securitatea Rusiei, Kremlinul este foarte conștient de aceste pericole și a avertizat recent că „un război vicios în Ucraina ar putea spulbera unitatea și legitimitatea regimului rus.”

De aceea, cred analiștii, riscurile pentru Putin sunt mari. Liderul de la Kremlin este obsedat de întoarcerea țării în sfera de influență a Kremlinului și crede că eșecul de a face acest lucru îi va spulbera pretențiile de măreție istorică. Cu toate acestea, dacă Putin încearcă să zdrobească Ucraina cu forța militară, el ar putea ajunge să piardă țara pentru totdeauna, provocând totodată tulburări antiguvernamentale în interiorul Rusiei, ce au potențialul de a amenința chiar supraviețuirea regimului său.

O invazie dorită

Riscurile pe care Putin ar trebui să și le asume atacând Ucraina sunt, așadar, semnificative: o susținere publică redusă pentru un război, o rezistență înverșunată din partea ucrainienilor, un număr mare de victime în rândul forțelor armate ale Moscovei etc. Toate acestea au potențialul de a-i întoarce pe ruși împotriva liderului de la Kremlin și de a provoca proteste masive în Rusia, ce amenință să-i provoace chiar căderea din funcție.

Pe de altă parte, alți analiști cred că președintele Vladimir Putin va fi dispus să riște în final chiar existența regimului său, atacând Ucraina și ocupând/anexând fie întreaga țară, fie, așa cum am scris mai sus, doar anumite regiuni. Motivele sale sunt diverse, dar ele au legătură cu declinul evident al Rusiei. De exemplu, economia țării a stagnat complet după 2014, iar Produsul Intern Brut a scăzut de la 2.3 trilioane de dolari în 2013 la 1.5 trilioane de dolari în 2020.

De asemenea, pandemia a făcut ravagii în Rusia, care înregistra vineri un total de peste 10 milioane de persoane infectate de la debutul pandemiei și se apropie de 300.000 de morți, din care 31.000 doar în ultimele 28 de zile, arată datele de la John Hopkins University.

Este un bilanț descurajant pentru modul în care regimul lui Putin a gestionat criza sanitară și care a făcut ca doar 41% dintre ruși să fie vaccinați complet, mai puțin decât în Laos sau în Republica Capului Verde. Întemnițarea lui Navalnâi, represiunea împotriva opoziției și cenzurarea presei libere sunt și ele bile negre pentru regimul omului forte de la Kremlin.

O eventuală invadare cu succes a Ucrainei ar putea abate atenția publicului rus de la aceste probleme negative interne. Mai mult, ajutat de aparatul de propagandă și dezinformare de la Moscova, Putin ar putea manipula realitatea de pe front pentru a-l ajuta să livreze și să justifice publicului rus o eventuală aventură militară ucraineană.

În sfârșit, Putin simte că are un context favorabil extern. Uniunea Europeană este dominată de conflictele legate de statul de drept dintre Polonia și Ungaria pe de-o parte și țările occidentale pe de altă parte, Germania abia a pus capăt erei Merkel și nu s-a acomodat încă cu noul cancelar Olaf Scholz, conducta Nord Stream 2 amplifică tensiunile dintre Kiev și Berlin, Moscova își consolidează cooperarea cu Beijingul, inclusiv cea militară, iar retragerea haotică a americanilor din Afganistan a ridicat semne mari de întrebare despre capacitatea Statelor Unite de a acționa împotriva regimurilor totalitare.

În plus, Putin știe că opțiunile Occidentului în ceea ce îl privește nu sunt numeroase. Agresiunile anterioare ale Rusiei în Georgia și Peninsula Crimeea au fost urmate de sancțiuni anemice impuse de vestici. Mai mult, afirmația recentă a președintelui american Joe Biden că trupele Statele Unite nu vor fi implicate în apărarea Ucrainei nu poate decât să încurajeze atitudinea țarului de la Moscova.

Toate acestea sunt suficiente pentru a-i face pe unii comentatori să creadă că, departe de a se simți descurajat de eventualele efecte negative pentru el și regimul său, Putin va ataca Ucraina ca parte a proiectului său de restaurație a Marii Rusii. Dacă va reuși să-și și realizeze obiectivele în final, asta e o altă discuție. Un astfel de război se poate dovedi mereu o sabie cu două tăișuri, inclusiv pentru fostul ofițer KGB care domină Rusia de mai bine de două decenii.

Surse: Atlantic Council, CNN, Business Insider, Christian Science Monitor, BBC, New York Times