Ar putea “surpriza din octombrie” să zguduie cursa pentru Biroul Oval? Avertismenele lui Hillary Clinton

Un eveniment major, o criză semnificativă sau dezvăluiri incomode despre unul sau altul dintre candidații principali la președinția Statelor Unite, Kamala Harris și Donald Trump, ar putea da peste cap cursa pentru Casa Albă din acest an, așa cum s-a mai întâmplat de-a lungul timpului în perioada de dinaintea alegerilor prezidențiale americane, susțin analiști de peste ocean. Care ar putea însă să fie “surpriza din octombrie” al cărei impact să fie atât de puternic încât să modifice radical rezultatul scrutinului din 5 noiembrie?

Avertismentele lui Hillary

În urmă cu câteva zile, fosta șefă a diplomației americane și candidată la președinția SUA, Hillary Clinton, a avertizat în legătură cu “o surpriză din octombrie” care o va viza pe vicepreședinta Harris, candidata stângii liberale americane la Casa Albă.

“Anticipez că, știți, ceva se va întâmpla în octombrie, așa cum se întâmplă întotdeauna…Vor fi eforturi concertate pentru a denatura și a o perverti pe Kamala Harris, cine este ea, ce reprezintă, ce a făcut. Adică, uite, vreau să spun, povestea nebună despre mine care aș conduce o operațiune de trafic de copii dintr-un subsol al unei pizzerii,” a spus Clinton.

“A fost o poveste uriașă. Și l-a convins pe un tânăr din Carolina de Nord să se urce în mașină, cu pușca lui de asalt și să meargă acolo pentru a-i elibera pe acești copii inexistenți și a trage cu arma într-o pizzerie din Washington, DC,” a afirmat Clinton referindu-se la faimoasa Pizzagate, o teorie populară la sfârșitul anului 2016, potrivit căreia o rețea de pedofilie care implica membri de rang înalt ai Partidului Democrat funcționa în pizzeria Comet Ping Pong, deținută de un donator democrat într-un cartier afluent din Washington. Cercul de pedofilie ar fi fost condus de Hillary Clinton și consilierul său apropiat, John Podesta.

Conspirația a luat o turnură dramatică după ce un tânăr din Carolina de Nord a tras cu pușca în interiorul restaurantului, el declarând polițiștilor că a mers în capitala federală pentru a “auto-investiga” teoria populară în cercurile de dreapta de peste ocean. El a fost arestat.

Clinton a adăugat: “Acestea sunt lucruri periculoase. (Povestea) începe adesea online pe dark web. Apoi migrează. Este preluată de mass-media pro-Trump. Apoi este raportată de toți ceilalți, ceea ce se asigură că are o acoperire de aproximativ 100% și oamenii cred asta.”

Potrivit fostei candidate democrate la Biroul Oval, înainte de alegerile din acest an, “undele digitale” vor fi pline de informații false care se pot răspândi cu ușurință.

Clinton a spus că crede că urmează să apară o poveste despre Harris. “Deci, nu știu ce va fi,” a afirmat ea despre “surpriza din octombrie,” declarându-se însă convinsă că: “Va fi ceva și va trebui să muncim foarte, foarte mult pentru a ne asigura că este demascată ca o minciună care și este de fapt.”

Fenomen electoral

France 24 a scris că puține alegeri prezidențiale americane au navigat până în ziua scrutinului fără unul – sau mai multe – evenimente neașteptate, care uneori au răsturnat complet datele cursei pentru Casa Albă. Acest fenomen, care se întâmplă de obicei pe ultima sută de metri a campaniei electorale, este cunoscut sub numele de “surpriza din octombrie” și a schimbat cursul mai multor alegeri din Statele Unite în ultimii 50 de ani.

“Surpriza din octombrie” a devenit o expresie populară încă din anii 1980, folosită în mod obișnuit de experții politici pentru a desemna un eveniment important, deliberat sau planificat, care ar putea submina perspectivele unui candidat, în timp ce se dovedește a fi un impuls pentru celălalt în alegerile prezidențiale din SUA. Evenimentul are loc de obicei în luna premergătoare alegerilor cruciale din noiembrie, de unde și numele de “surpriza din octombrie.”

Ziariștii de la postul francez au dat ca exemplu cele întîmplate la 26 octombrie 1972 – cu doar câteva zile înainte ca americanii să voteze -, când consilierul pentru securitate al președintelui Richard Nixon, Henry Kissinger, a declarat brusc că “pacea este la îndemână” în efortul de război costisitor și controversat al SUA în Vietnam.

Deși analiștii anticipau deja că Nixon va câștiga scrutinul în fața senatorului democrat George McGovern, iar negocierile inițiale de pace aveau să se destrame la mai puțin de două luni mai târziu, perspectiva bruscă a unui acord negociat de cele două tabere inamice i-a oferit lui Nixon victoria în alegeri. Republicanul a câștigat detajat votul popular național, învingându-și adversarul democrat cu peste 18 milioane de voturi, respectiv 47 de milioane la 29 de milioane, obținând 60.7% din voturi și bifând 49 de state. McGovern a câștigat doar un stat și Districtul Columbia. (https://www.history.com/news/landslide-presidential-elections)

Evenimentul din toamna anului 1972 este considerat pe scară largă a fi prima “surpriză din octombrie” în politica SUA și a început să fie menționat ca atare de către mass-media și politicienii americani deopotrivă la începutul anilor 1980.

“În esență, (surpriza din octombrie) este ceva neașteptat care se întâmplă foarte târziu în campanie, de obicei în octombrie, pentru a influența rezultatul,” a explicat Oscar Winberg, specialist în politică americană la Institutul de Studii Avansate din Turku (Finlanda).

Winberg a spus că există trei categorii generale de “surprize din octombrie:”

• o dezvoltare diplomatică bruscă pe scena internațională, care vizează Statele Unite sau interesele americane
• un scandal politic din trecutul unui candidat, care este scos la lumină printr-o scurgere de informații
• un eveniment domestic de amploare sub forma, de exemplu, a unei catastrofe naturale, o pandemie sau lansarea unei anchete penale care-l vizează pe unul dintre candidați

Potrivit France 24, una dintre cele mai controversate campanii electorale a avut loc în 2016, când cursa pentru Casa Albă dintre Hillary Clinton și Donald Trump a fost afectată de nu mai puțin de patru evenimente majore în doar 28 de zile, toate putând fi considerate “surprize din octombrie.”

Astfel, la începutul lunii octombrie, ziarul New York Times, apropiat de democrați, a publicat declarațiile fiscale ale lui Trump din 1995, arătând că pierderea de 900 de milioane de dolari pe care o raportase atunci i-ar fi permis omului de afaceri, devenit ulterior candidat republican la prezidențiale, să evite impozitele federale în cele aproape două decenii care au urmat.

O săptămână mai târziu, site-ul WikiLeaks, condus de Julian Assange, a început să publice e-mailuri care fuseseră piratate din interiorul campaniei electorale a lui Clinton. Printre altele, e-mailurile conțineau fragmente din discursurile plătite pe care Clinton le-a ținut la companiile financiare de elită din SUA.

Discursurile, pe care Clinton refuzase să le dezvăluie publicului, conțineau comentarii în care democrata părea că îmbrățișează multe dintre valorile promovate de bogați. Ea s-a declarat, de asemenea, favorabilă unui plan bugetar care ar fi avut ca rezultat reduceri ale asigurărilor sociale și a recunoscut că se simte “foarte departe” de clasa de mijloc și de greutățile acesteia – în ciuda faptului că a susținut că lupta pentru americanii din clasa de mijloc când era în campanie electorală.

A doua zi, pe 8 octombrie, campania electorală americană a fost zguduită de o nouă bombă: o înregistrare din 2005 în care Trump a fost surprins lăudându-se în fața prezentatorului de la emisiunea “Access Hollywood” că pipăia femei, spunând că “atunci când ești vedetă, te lasă să faci asta.”

Mulți comentatori au crezut atunci că materialul din Washington Post despre Trump care a fost înregistrat audio lăudându-se despre agresarea sexuală a unor femei ar pune capăt oricărei speranțe ca el să devină președinte.

În sfârșit, chiar la sfârșitul lunii, pe 28 octombrie, a venit din nou rândul lui Clinton să fie ținta unei dezvăluiri stânjenitoare. De data aceasta, James Comey, pe atunci directorul FBI, a anunțat în mod neașteptat că biroul său va relua o investigație privind utilizarea de către Clinton a unui server privat atunci când a trimis mesaje electronice în perioada când se afla la conducerea Departamentului de Stat.

France 24 l-a citat pe Devlin Barrett, un reporter la Washington Post, care a scris în cartea sa “October Surprise” (2020) că, deși Comey nu a spus nimic despre ce conțineau e-mailurile lui Clinton, știrile despre reluarea anchetei împotriva democratei “au costat-o pe aceasta ​​cursa” pentru președinția Statelor Unite în fața lui Donald Trump.

Ulterior un raport al Departamentului de Justiție a constatat că Comey a comis “o gravă eroare de judecată” în acest caz.

Fostul director al FBI și-a apărat însă acțiunile într-un articol de opinie publicat în The New York Times după apariția raportului. “În 2016, echipa mea s-a confruntat cu o situație extraordinară – ceva pe care am considerat-o o inundație de 500 de ani – fără a avea alegeri bune și care a prezentat unele dintre cele mai grele decizii pe care a trebuit să le iau vreodată,” a scris Comey.

Un factor important

Deși sunt multe ocazii în care o “surpriză din octombrie” nu a influențat într-o mare măsură rezultatul alegerilor – de exemplu, în 2000, republicanul George W. Bush a supraviețuit dezvăluirii că a fost arestat pentru conducere în stare de ebrietate în anii 1970, el câștigând scrutinul din acel an în fața democratului Al Gore – fenomenul a devenit un factor electoral de care mulți candidați se tem.

De exemplu, în 1980, candidatul republican Ronald Reagan a avertizat electoratul american că adversarul său, democratul Jimmy Carter, președintele american în exercițiu, va folosi o potențială “surpriză din octombrie” împotriva lui. Reagan și echipa sa de campanie au susținut că liderul SUA va încerca să planifice eliberarea negociată a celor 52 de americani ținuți ostatici în Iran – aceștia fuseseră luați prizonieri de studenții iranieni islamiști radicali la ambasada SUA din Teheran – în ultimul an al mandatului său, pentru a încerca să influențeze alegerile în favoarea sa.

“Cea mai mare teamă în cercul interior al lui Ronald Reagan este că președintele Carter va primi un impuls neașteptat în campanie din partea unei “surprize din octombrie,” a scris Washington Post la acea vreme.

“Reagan și consilierii săi… se așteaptă ca (președintele Carter) să apeleze la ceea ce ei numesc “surpriza din octombrie,” ceea ce înseamnă că, cu puțin timp înainte de ziua alegerilor, el va umfla importanța unui eveniment de peste mări în încercarea de a reuni țara în jurul lui,” a adăugat Time Magazine.

Acea surpriză nu s-a materializat însă niciodată. În schimb, situația ostaticilor a continuat să se prelungească până în ziua alegerilor, făcându-l pe Carter să arate ca un președinte ineficace. În final, ostaticii au fost eliberați pe 20 ianuarie 1981, în aceeași zi în care Reagan a fost inaugurat ca președinte al SUA.

Winberg a spus că “surprizele din octombrie” au devenit acum atât de comune încât sunt luate în considerare preventiv de echipele de campanie ale candidaților.

“Ei iau foarte în serios aceste potențiale surprize,” a spus profesorul, menționând că echipele de campanie au planuri de gestionare a crizelor în cazul în care ar trebui să se ocupe de ele. De asemenea, echipele candidaților încearcă ele însele să descopere potențiale “surprize din octombrie” care să îi avantajeze pe proprii candidați.

“În politica americană, se investește o cantitate enormă de timp și bani în ceea ce este cunoscut sub numele de “cercetare a opoziției,” în care îl investighezi pe adversar pentru a încerca să găsești lucruri ascunse despre el,” a afirmat expertul.

De asemenea, candidații la președinția Americii se investighează și ei înșiși. “Este o practică normală ca un candidat să angajeze un anchetator ca să îi cerceteze propriul trecut pentru a încerca să găsească lucruri pe care ei înșiși nu le-ar fi văzut, dar, dacă s-ar afla, asta ar arăta rău în fața publicului american.”

Impactul real

Deși “surprizele din octombrie” au devenit mai frecvente în ultimii ani – mai ales din cauza interferenței străine în alegerile americane și a diferitelor campanii de dezinformare – Winberg a spus că acestea și-au pierdut o parte din puterea și impactul pe care le-au avut.

“Sunt mai puțin semnificative decât au fost înainte,” a spus profesorul, remarcând că există în prezent mult mai puțini alegători indeciși care să fie influențați de un astfel de fenomen, deoarece majoritatea alegătorilor rămân acum loiali partidului pentru care au votat mereu.

În sistemul polarizat care există astăzi în SUA, cu doar două partide mari, fiecare tabără se bucură de un sprijin de 45-47%, așa că într-adevăr nu mai sunt mulți alegători care trebuie convinși. Dar, în același timp, asta înseamnă că micile schimbări pot face diferența, a afirmat Winberg.

Potrivit expertului, cealaltă tendință remarcată este că un număr tot mai mare de americani au votat anticipat. Acest fenomen a fost stimulat în special de pandemia de Covid-19.

“Și, ca urmare, știrile de ultimă oră care ar fi putut fi percepute anterior ca revoluționare nu mai sunt la fel de importante ca înainte,” a concluzionat profesorul din Finlanda.

O opinie împărtășită și de istoricul Allan Lichtman, profesorul de la American University, considerat un “Nostradamus al alegerilor,” care a prezis recent că Kamala Harris a îndeplinit obiectivele critice pentru victorie și că va câștiga Casa Albă.

Lichtman și-a creat propriul model electoral care a prognozat corect fiecare câștigător prezidențial din 1984. El se bazează pe un sistem neortodox – ignorând sondajele și experții – bazat pe ceea ce el numește “13 chei” pentru Casa Albă, un model pe care l-a dezvoltat în 1981 alături de prietenul său, geofizicianul Vladimir Keilis-Borok.

Expertul a spus recent că “unul dintre cele mai mari mituri ale politicii americane este “surpriza din octombrie.” Nu mi-am schimbat niciodată predicția ca răspuns la o “surpriză din octombrie,” deoarece cheile modelului meu au evaluat imaginea de ansamblu a guvernării în exercițiu și nu sunt influențate de evenimentele din timpul campaniei.” Lichtman mizeaza in continuare pe victoria lui Harris.

Ce ar putea fi?

Experții spun că într-o cursă atât de strânsă, așa cum este competiția din acest an dintre Harris și Trump, orice factor i-ar putea pune în frunte pe unul sau altul dintre cei doi candidați.

“În orice cursă foarte apropiată, în care electoratul este împărțit la mijloc, o diferență de un punct procentual sau două ar putea fi decisivă,” a declarat David Greenberg, istoric prezidențial la Universitatea Rutgers, citat de BBC.

“Mi-aș putea imagina clar aceste alegeri mergând în orice direcție, cu consecințe extrem de semnificative pe baza aceluiași vot, indiferent unde este loialitatea alegătorului.”

Alții indică situațiile imprevizibile, cum ar fi violența politică, de exemplu, care ar putea avea un impact potențial asupra alegătorilor.

“Mă îngrijorează cel mai mult numărarea voturilor, dar și judecătorii electorali și violența. A existat un model destul de clar de amenințări cu privire la cine poate număra voturile,” a declarat și John Murphy, profesor la Universitatea din Illinois, citat de The Hill.

În ceea ce privește “surprizele din octombrie” care ar putea da peste cap cursa prezidențială din acest an, The Hill a enumerat:

· Apariția de noi videoclipuri sau audio compromițătoare, cum a fost materialul despre laptopul lui Hunter Biden în 2020

· Un eveniment meteo major, cum a fost uraganul Helene sau cum se preconizează a fi Milton

· Mai multă violență politică, după cele două tentative de asasinat la adresa lui Trump

· O altă dezbatere Trump-Harris

· Un război mai extins, de exemplu în Orientul Mijlociu, care va diviza și mai mult americanii

Surse: The Hill, BBC, France 24, New York Times, Washington Post, First Post, CNN, goodreads.com, history.com, YouTube