Ar putea un al treilea candidat să agite cursa dintre Biden și Trump pentru Casa Albă?

Democrații și republicanii domină sistemul politic dual din Statele Unite, dar candidații independenți precum Robert F. Kennedy Jr. și alți concurenți terți ar putea avea un impact major în alegerile prezidențiale din acest an, dând peste cap rezultatul final al scrutinului. Analiștii americani cred că președintele democrat Joe Biden ar fi cel mai afectat din cauza voturilor luate de un candidat independent la alegerile din 5 noiembrie pentru Casa Albă.

Contextul electoral

Alegerile prezidențiale din 2024 se îndreaptă spre o nouă confruntare Joe Biden contra Donald Trump, după ce ambii politicieni s-au instalat confortabil în fruntea listelor de candidați din Partidul Democrat, respectiv Partidul Republican. Cei doi mai așteaptă doar convențiile naționale ale formațiunilor lor, care se vor avea loc în vară, pentru a obține nominalizările oficiale pentru Casa Albă.

În tabăra republicană, Trump are în prezent 1.623 de delegați, depășind deja numărul necesar de 1.215 delegați pentru a obține nominalizarea formațiunii la președinția Statelor Unite. Convenția Națională a republicanilor se va desfășura în iulie în Milwaukee (Wisconsin). Republicanii au de alocat în total 2.429 de delegați, iar votul în alegerile republicane durează până în luna iunie.

În campul democrat, îngrijorările răspândite cu privire la vârsta președintelui Biden și la ratingurile sale de popularitate, extrem de scăzute, nu au dus până acum la nicio provocare serioasă în interiorul partidului.

Președintele Biden are până acum 2.488 de delegați și, dacă nimic nu se schimbă, va fi nominalizat oficial candidatul Partidului Democrat pentru Casa Albă la Convenția Națională a formațiunii de stânga care va avea loc în Chicago (Illinois) în august.

Un candidat are nevoie de 1.968 de delegați dintr-un total de 3.934 pentru a obține nominalizarea partidului la președinția Statelor Unite.

În acest moment, sondajele de opinie indică faptul că un meci Biden-Trump 2.0 va fi o cursă foarte strânsă. Media sondajelor menținută de The Hill and Decision Desk HQ (DDHQ) îi oferă în prezent lui Trump un avantaj de 0,7 puncte procentuale, respectiv 44,6% față de 43,9% în favoarea republicanului. Media a fost calculată din 605 sondaje.

La rândul său, agregatorul de sondaje RealClearPolitics arăta miercuri că Trump are un avantaj de 2% în fața lui Biden la nivel național, respectiv 46,7% la 44,7%.

State decisive

În condițiile în care sistemul politic american este împărțit, aproape în totalitate, între democrați și republicani, iar alegerile de la 5 noiembrie se preconizează a fi un nou meci între Biden și Trump, ce șanse ar avea un candidat terț să complice confruntarea electorală dintre cei doi lideri?

Reuters a vorbit cu mai mulți strategi despre modul în care un candidat terț, independent sau susținut de un partid/o alianță politică, ar putea ajunge să conteze în rezultatul final al scrutinului din noiembrie.

Potrivit majorității comentatorilor, scenariile timpurii arată că un candidat terț este probabil să ia mai multe voturi de la democratul Biden decât de la republicanul Trump. Chiar și marjele înguste ar putea face diferența în cele câteva state swing, care sunt decise uneori doar de câteva mii de voturi și ar putea deveni în final, foarte ușor, democrate sau republicane.

Aceste state swing sunt cruciale în strângerea celor 270 de voturi din Colegiul Electoral necesare pentru victoria în cursa prezidențială. Reamintim că, în Statele Unite, un candidat devine președinte nu prin câștigarea unei majorități a votului popular național, ci printr-un sistem numit Colegiul Electoral, care alocă voturi electorale celor 50 de state și Districtului Columbia în mare parte în funcție de populația lor. Există un total de 538 de voturi electorale, sau “alegători”, ceea ce înseamnă că un candidat trebuie să obțină 270 pentru a câștiga. (Citește mai multe despre Colegiul Electoral aici)

Potrivit analiștilor, cele mai importante state swing în alegerile din noiembrie vor fi Michigan, Wisconsin, Pennsylvania, Arizona, Georgia, Nevada și Carolina de Nord. La alegerile din 2020, Biden a câștigat toate aceste state, cu excepția Carolinei de Nord, unde a pierdut cu 1,3%.

Toate au fost decise cu mai puțin de 3% din voturi. De exemplu, democratul s-a impus în Georgia cu 0,23%, în Arizona cu 0,3% și în Wisconsin cu 0,63%. Chiar și în Michigan, unde s-a îndepărtat cel mai mult de Trump în final, Biden s-a impus cu doar 2,78%, o diferență infimă.

RealClearPolitics indica miercuri că republicanul conduce în fața președintelui Biden în toate cele șapte state decisive. Astfel, Trump are 46,4% în Wisconsin față de 45,4% pentru Biden, conducând detașat și în Arizona (49% la 43,6%), Georgia (50,8% la 44,8%), Michigan (46,5% la 43%), Carolina de Nord (49,6% la 44,6%), Pennsylvania (46,2% la 45,6%) și Nevada (48% la 43,7%).

În acest context electoral, trebuie reamintit că cea mai mare vâlvă a provocat un sondaj de opinie publicat la începutul lunii martie și realizat de New York Times/Siena College. Conform sondajului, Trump avea un avantaj de 4 puncte în fața președintelui Biden în rândul alegătorilor probabili.

Dintre respondenții care au spus că ar putea vota, 48% au declarat că l-ar vota pentru fostul președinte republican dacă alegerile prezidențiale ar avea loc acum, iar 44% au răspuns că l-ar vota pentru Biden. Dintre alegătorii înregistrați, Trump a avut sprijinul a 48 la sută dintre respondenți, iar Biden – 43 la sută.

De asemenea, într-un regres pentru președintele democrat, 47% dintre alegătorii probabili și-au exprimat dezaprobarea puternică față de modul în care conduce America, marcând cea mai mare dezaprobare față de Biden reflectată în sondajele New York Times/Siena College realizate în timpul președinției sale.

Potrivit analiștilor americani, sondajul reflectă o scădere dramatică a favorabilității lui Biden cu doar nouă luni înainte de alegerile prezidențiale din 2024, liderul democrat confruntându-se cu întrebări tot mai insistente despre vârsta sa înaintată, despre modul în care gestionează criza imigrației ilegale și strategia SUA privind războiul din Gaza.

Surpriza numită RFK jr.?

Reuters vorbește, în principal, de unul dintre candidații independenți care ar putea face diferența în alegerile din acest an. Robert F. Kennedy jr., nepotul fostului președinte democrat, candidează pe o platformă de limitare a intervenției SUA în conflictele străine, locuințe mai ieftine și control al puterii corporative. De asemenea, el s-a poziționat ca o alternativă externă la Biden și Trump.

Potrivit unui sondaj recent Reuters/Ipsos, RFK jr. are sprijinul a 15% dintre alegătorii înregistrați.

Comentatorii americani cred că chiar și o fracțiune din acest sprijin ar putea fi semnificativă în statele swing, care își alocă toate voturile electorale candidatului care obține cele mai multe voturi individuale.

Reuters a scris că strategii politici se concentrează în prezent asupra statului Pennsylvania, care are 19 voturi electorale și unde Biden a câștigat cu 50% din totalul voturilor în 2020, față de 48,8% ale lui Trump.

Dacă Biden pierde Pennsylvania, ar avea nevoie de victorii în Georgia, Arizona, Wisconsin și Michigan pentru a ajunge la cele 270 de voturi necesare în Colegiul Electoral. Dacă pierde și Georgia, atunci Trump câștigă Casa Albă.

Comentând pe marginea acestor calcule, analiștii de peste ocean au afirmat că campania lui RFK jr. ar putea deveni un ecou al celei a lui Ralph Nader din 2000. În acel an, Nader a candidat ca alternativă a Partidului Verde la democratul Al Gore și republicanul George W. Bush, obținând 2,74% din votul popular și plasându-se pe locul al treilea, după ce sondajele de opinie îl plasau la aproximativ 5% înainte de votul final.

Seth Masket, profesor de științe politice la Universitatea din Denver, a declarat: “În cele din urmă, (Nader) a obținut doar aproximativ 3% din voturi în Florida. Dar asta s-a dovedit a fi suficient.” Diferența de voturi dintree Bush și Gore în Florida a fost atât de îngustă încât disputa a ajuns la Curtea Supremă, care a decis în cele din urmă ca victoria în acest stat să îi fie acordată lui Bush. Mulți experți au spus atunci că cele câteva procente adunate de Nader au fost cele care au făcut diferența și au decis președintele Statelor Unite.

Avantaj Trump

Atât Biden, cât și Trump au în acest moment cote de aprobare scăzute – care se învârt sub 40% în cele mai multe sondaje – dar strategii nu se așteaptă ca un candidat terț să-l afecteze atât de mult pe Trump, deoarece baza lui de alegători este loială.

Aceasta înseamnă că este puțin probabil ca republicanul să piardă alegătorii de bază dacă este prezent vrun candidat terț, deși lui Trump îi va fi mai greu să câștige susținători noi.

“Probabil că Trump nu poate ajunge mai sus, să spunem va avea 47% din voturi,” a estimat Matt Bennett, vicepreședinte executiv pentru afaceri publice la Third Way, un think tank de centru-stânga care lucrează cu democrații pentru a contracara ofertele terților. “Dar el (Trump) nici nu va scădea prea mult.”

Lucas Holtz, un analist politic pentru Third Way, a estimat si el că procentele sigure ale lui Trump – sau cota minimă de vot datorată susținătorilor săi devotați – este de 35,5%.

Biden, pe de altă parte, ar putea câștiga alegători, dar nu se bucură de aceeași bază loială, spun strategii, lucru care îl face mai vulnerabil decât Trump în fața eforturilor unui candidat terț.

Reuters dă ca exemplu statul Michigan. Biden a câștigat alegerile din acest stat în urmă cu doi ani, când s-a impus cu 2,78% în fața republicanului și a obținut cele 16 voturi electorale, cu doar 154.000 de voturi mai mult decât Trump. În particular, Biden a beneficiat de votul americanilor musulmani și arabi, care formează o comunitate semnificativă în Michigan, circa 310.000 de persoane, reprezentând 5% din totalul sufragiilor în stat.

De data aceasta însă, susținerea Administrației Biden pentru Israel în războiul pe care-l duce împotriva teroriștilor din Hamas are toate șansele să schimbe datele scrutinului prezidențial în Michigan. De altfel, comunitatea musulmană de aici și-a declarat revolta față de strategia lui Biden legată de Gaza și l-a sancționat la urne din acest motiv în cadrul alegerilor primare democrate recente.

Președintele a câștigat până la urmă confortabil alegerile democraților din acest stat, impunându-se cu 81% din voturi, conform previziunilor, dar cei “neangajați” au depășit așteptările, adunând 13% din voturi.

Scenarii electorale

O altă întrebare care-i preocupă pe analiștii americani este dacă un candidat terț ar putea absorbi suficient din cele 538 de voturi electorale aflate în joc pentru a-l împiedica pe Biden sau Trump să atingă pragul de 270 de voturi necesar pentru a deveni preșdintele Statelor Unite.

Este foarte puțin probabil, dar nu imposibil, spun strategii. Progresiștii lui Theodore Roosevelt au obținut 88 de voturi electorale în 1912, în timp ce partidul pro-segregare al lui George Wallace a câștigat 46 în 1968. George W. Bush a câștigat în 2000 cu doar cinci voturi electorale în fața lui Al Gore, respectiv 271 la 266, pierzând însă votul popular (47,9% la 48,4% pentru democrat).

Strategii au prezentat două posibile scenarii de “alegeri contingente” în care niciunul dintre candidați nu strânge cele 270 de voturi electorale necesare pentru a ajunge în Biroul Oval.

Astfel, potrivit analiștilor, un candidat terț l-ar învinge pe Biden pentru a câștiga Wisconsin, cu cele 10 voturi electorale ale sale, sau Michigan, cu cele 15 voturi electorale ale sale, dar Trump ar câștiga în continuare în Arizona, Georgia, Carolina de Nord și Nevada.

Astfel, niciunul dintre candidați nu va ajunge la 270 de voturi, moment în care Camera Reprezentanților de la Washington, controlată de republicani, ar alege un președinte prin alocarea unui vot fiecăruia dintre cele 50 de state ale SUA.

O majoritate simplă, 26 de voturi de stat, ar decide președinția, situație care l-ar favoriza pe Trump. În prezent, republicanii controlează 26 de delegații de stat, în timp ce democrații au 22.

Senatul, controlat de democrați, ar alege apoi un vicepreședinte dintre cei doi candidați la vicepreședinție cu cele mai multe voturi electorale. În acest scenariu puțin probabil, SUA ar putea ajunge sa aiba un președinte republican și un vicepreședinte democrat pentru prima dată în istorie.

Reuters a scris că este greu pentru analiștii politici să prevadă ca un candidat terț va strânge singur 270 de voturi electorale, deoarece în afara statelor swing, atât republicanii, cât și democrații controlează prea mult din votul total în statele roșii (republicane) sau statele albastre (democrate).

Analiștii americani îl dau ca exemplu pe Ross Perot, un candidat terț care a obținut 19% din votul popular național în 1992. El nu a câștigat însă niciun stat și nici nu a obținut un singur vot electoral.

“Nu există nimeni atât de popular,” a spus profesorul de științe politice Masket.

O opinie împărtășită și de Aurelian Crăiuţu, profesor de stiințe politice la Indiana University în Bloomington, care a declarat recent într-un interviu pentru G4Media.ro că sistemul politic dual domină deocamdată viața politică din America.

Crăiuțu a comentat și posibilitatea ca un candidat terț să dea peste cap alegerile din acest an, afirmând: “Vor fi candidați terți și în 2024. La stânga, sunt doi în clipa de față: unul este Robert F. Kennedy Junior, o figură foarte controversată și imprevizibilă. Iar al 2-lea este un profesor de teologie, Cornel West, o figură foarte carismatică în sânul comunității afro-americane, care ar putea influența votul în anumite state.

La dreapta s-a speculat despre posibilitatea unei candidaturi a lui Liz Cheney, care nu a dat până în clipa de față un verdict. Există, așadar, speculații pe tema asta însă… șansele ca un candidat terț să spargă dominația celor două partide sunt nule.

Sistemul e construit în așa natură încât favorizează două partide importante.”

Va reusi un alt candidat sa sparga acest monopol politic ce pare acum de neatins? Vom vedea in mai putin de noua luni.

Surse: Reuters, New York Times, USA Today, The Hill, RealClearPolitics