Ar trebui ca Ucraina și Vestul să negocieze cu Rusia? Diferențe ireconciliabile între susținătorii celor două scenarii

Apelurile ca Ucraina și aliații săi occidentali să se așeze la masa negocierilor cu Rusia s-au înmulțit în ultima perioadă, în special în Statele Unite – principalul suporter și donator al guvernului de la Kiev -, unde politicieni, oameni de afaceri și diferite grupuri solicită organizarea cât mai urgentă de discuții directe între cele două tabere. Experții cred că aceste negocieri sunt necesare însă spun că eforturile diplomatice trebuie făcute în paralel cu continuarea acordării de ajutor militar și financiar Ucrainei. Care sunt argumentele pro și contra ale unor astfel de negocieri, cine are de câștigat și cine pierde dacă au loc discuții?

Apeluri la negocieri

Ultimele săptămâni au fost marcate de mai multe apeluri pentru demararea de discuții directe între Kiev și Moscova, printre acestea numărându-se unele intens mediatizate.

* Un grup de 30 de democrați din Camera Reprezentanților i-a trimis o scrisoare președintelui Joe Biden, în care l-a îndemnat să-și reevalueze abordarea privind conflictul din Ucraina și să evite un „război prelungit.”

În scrisoarea lor către Casă Albă, politicienii de stânga din Congressional Progressive Caucus (CPC) au recunoscut abordarea Administrației Biden de a gestiona criza din Ucraina, dar i-au cerut să combine sprijinul militar și economic cu „un efort diplomatic proactiv,” argumentând că este responsabilitatea lor, în calitate de congresmeni, să urmărească „toate căile posibile” pentru a pune capăt conflictului din Europa.

Documentul a cerut Casei Albe să se angajeze direct în convorbiri cu președintele Vladimir Putin pentru a negocia un acord și a obține încetarea focului cu scopul de a „căuta o încheiere rapidă a conflictului.”

Scrisoarea a fost retrasă după doar două zile în urma unui val bipartizan de critici. Progresiștii au fost criticați atât de republicani, cât și de colegii democrați, care cred că Ucraina ar trebui să fie cea care să conducă negocierile cu Rusia, nu Statele Unite.

În plus, documentul a ridicat semne de întrebare despre sabotarea strategiei externe a președintelui Biden din partea membrilor propriului partid. Nu este de mirare că analiștii au interpretat cererea progresiștilor drept un semn al disensiunilor tot mai mari din Statele Unite legate de continuarea susținerii Ucrainei.

De altfel, Casa Albă – a cărei poziție de-a lungul războiului a fost aceea de a rămâne deoparte în ceea ce privește negocierile de pace dintre cele două țări, Ucraina și Rusia – a reacționat la scrisoarea progresiștilor, afirmând: „Aceasta este o decizie pe care președintele Volodimir Zelenski va trebui să o ia atunci când vine vorba de orice tip de conversație cu Rusia, orice tip de negociere.”

* Într-o scrisoare adresată recent liderilor rus și ucrainean, congresmanul republican Paul Gosar i-a invitat în Phoenix (Arizona) pe liderii celor două țări aflate în război pentru „a căuta medierea” și a detensiona conflictul în curs din Ucraina. În documentul de o pagină, datat 25 octombrie, și adresat adresat președintelui rus Putin și președintelui ucrainean Zelenski, Gosar se descrie drept un „activist pentru pace necombatant” care a văzut suficientă vărsare de sânge în conflictul din Europa.

Gosar a cerut sprijinul Organizației Națiunilor Unite și al programului său privind pacea pentru a oferi cadrul pentru discuțiile de la Phoenix, oraș despre care consideră că este „suficient de departe de conflict.”

„Pacea trebuie să prevaleze, dar în prezent (aceasta) nu pare să fie o opțiune,” le-a scris Gosar lui Putin și lui Zelenski. „Prin urmare, vă invit pe amândoi la Phoenix, în Arizona, unde putem începe conversații pentru a reduce tensiunile nucleare, a termina războiul și a pune capăt morții și distrugerii care afectează țările voastre.”

Scrisoarea lui Gosar către cei doi lideri a venit la aproximativ o săptămână după ce acesta i-a trimis o scrisoare separată președintelui Biden, în care a cerut Casei Albe să se abțină de la a participa la exercițiul nuclear anual „Steadfast Noon,” desfășurat în cooperare cu NATO, pentru „a preveni escaladarea.”

În scrisoarea respectivă, Gosar l-a îndemnat pe Biden să reconsidere abordarea diplomatică a administrației sale față de războiul din Ucraina, argumentând că este timpul ca „America să-și arate poziția de lider global ca forță pentru pace.”

Publicația Arizona Republic a notat că Gosar a criticat constant trimiterea de ajutor suplimentar pentru a sprijini eforturile de apărare ale Ucrainei. Congresmanul republican a votat împotriva tuturor celor trei pachete de ajutor pentru Ucraina, însumând peste 65,9 miliarde de dolari în asistență militară, economică și umanitară, și a postat recent pe Twitter că SUA „trebuie să spună NU unei escaladări continue cu Rusia, NU ajutorului nesfârșit pentru Ucraina și NU războiului nuclear.”

* Prestigioasa revistă Forreign Affairs a scris și ea că „diplomației trebuie să i se acorde o șansă.” Revista s-a referit la acordul de pace pe care Statele Unite și partenerii săi din G7 l-au propus la mijlocul lunii octombrie, afirmând că termenii acestuia sunt „ca niște condiții pentru capitularea Rusiei: Kievul își recâștigă tot teritoriul, primește reparații de la Moscova și semnează acorduri de securitate cu țările occidentale.”

Publicația a scris că „un astfel de rezultat ar fi într-adevăr ideal, restabilind controlul Ucrainei asupra granițelor sale recunoscute internațional, întărind ordinea internațională și pedepsind Rusia – dar este, de asemenea, improbabil. Comunicarea faptului că o victorie absolută a Ucrainei este finalul dorit de SUA, fără a depune un efort concertat pentru a se pregăti pentru viitoare negocieri diplomatice, ar putea duce fie la o escaladare periculoasă, fie la prelungirea conflictului pe termen nelimitat. Ar fi prematur să fie făcute eforturi pentru un anumit acord sau chiar pentru negocieri directe astăzi. Dar, punând acum bazele acestor negocieri, Statele Unite, împreună cu partenerii săi ucraineni și aliații săi, ar putea minimiza riscul acestor rezultate periculoase și ar putea ajuta la direcționarea căii care va duce la încheierea războiului.”

* Dar poate cel mai important semnal – și care a stârnit cele mai aprige critici – privind începerea de discuții cu Rusia a venit de la multimiliardarul Elon Musk. La începutul lunii noiembrie, CEO-ul Tesla le-a cerut celor peste 113,7 milioane de urmăritori de pe Twitter să voteze modalități de rezolvare a războiului din Ucraina.

Sugestiile au inclus o propunere de a organiza voturi în părțile Ucrainei ocupate de Rusia pe care Kremlinul spune că le-a anexat în urma așa-ziselor referendumuri denunțate ca fiind frauduloase de Kiev și aliații săi occidentali. Rusia nu controlează pe deplin niciuna dintre cele patru regiuni – Zaporojie, Herson (sud), Doneţk şi Lugansk (est).

Musk a spus că „Rusia pleacă dacă aceasta este voința poporului,” sugerând și că lumea ar trebui să recunoască „formal” Crimeea – anexată ilegal de Moscova în 2014 – ca parte a Rusiei.

În sfârsit, cel mai bogat om din lume a avertizat că conflictul s-ar putea încheia într-un război nuclear, deși a adăugat că acest lucru este „puțin probabil.”

Dacă Kremlinul a salutat propunerile lui Musk, cu totul alta a fost reacția în cancelariile occidentale și la Kiev. Printre altele, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a spus într-un tweet: „Cei care propun Ucrainei să renunțe la poporul și pământul său – probabil pentru a nu răni egoul rănit al lui Putin sau pentru a salva Ucraina de la suferință – trebuie să înceteze să mai folosească cuvântul ‘pace’ ca eufemism pentru ‘lăsăți rușii să ucidă și să violeze alte mii de ucraineni nevinovați și să captureze mai mult pământ’.”

La rândul ei, Fiona Hill, fost director principal pentru Europa și Rusia la Consiliul Național de Securitate și una dintre cele mai avizate voci privind Moscova, a rezumat oprobiul occidental la sugestiile făcute de Elon Musk, afirmând că miliardarul „transmite un mesaj pentru Putin.” În fața valului de critici, Musk a negat că a discutat cu Putin înainte să posteze sondajul legat de războiul din Ucraina.

Iar Mihailo Podoliak, consilierul şefului administraţiei prezidenţiale de la Kiev, a lansat un apel către comunitatea internaţională să înceteze să mai facă Ucrainei oferte de capitulare sub masca diplomaţiei, într-un mesaj postat pe Twitter miercuri seara în care a spus: „Când cineva vorbeşte de o ‘reglementare diplomatică’, acesta propune de fapt ca Ucraina să dea curs ultimatumului dat de Rusia: să-şi dea teritoriile şi să-şi recunoască înfrângerea. Poporul ucrainean nu va fi niciodată de acord cu aceasta. Astfel încât am o rugăminte: nu mai propuneţi Ucrainei capitularea sub masca diplomaţiei!”

Federaţia Rusă încearcă să-i determine pe partenerii Ucrainei să exercite presiuni asupra preşedintelui Zelenski pentru a accepta ultimatumul Federaţiei Ruse la masa negocierilor şi îngheţarea conflictului, a declarat Podoliak. Doar că îngheţarea conflictului înseamnă acordarea unui respiro Moscovei pentru a se pregăti de continuarea invaziei, a subliniat oficialul ucrainean.

Discuții problematice
Analiști americani au afirmat că, având în vedere apelurile recente privind reluarea discuțiilor directe între Occident și Rusia lui Putin, este un moment prielnic „să ne gândim cum ar putea arăta astfel de discuții și ce ar putea fi câștigat sau pierdut” dacă astfel de convorbiri au loc.

Pozițiile adoptate de cele două tabere pe acest subiect sunt, cel puțin deocamdată, ireconciliabile.

În prima etapă a conflictului, care a ajuns joi în cea de-a 253-a zi, Rusia şi Ucraina au avut patru runde de discuţii la nivel de delegaţii, dintre care ultima a fost la 29 martie în Turcia. Acest proces a fost suspendat pentru că, potrivit Kievului, partea rusă nu venea cu nimic concret care să facă obiectul unor discuţii. De când încercările de a ajunge la o înțelegere negociată au eșuat în primele săptămâni de conflict, nu au mai existat discuții de pace între cele două părți.

Puține voci în Ucraina solicită discuții, iar președintele american Joe Biden a indicat că va respecta dorințele Ucrainei. Liderul de la Kiev a insistat chiar că Ucraina nu va dialoga cu Rusia atât timp cât la Kremlin se va află Putin. „Nu ştie ce înseamnă demnitatea şi onestitatea. Prin urmare, suntem pregătiţi pentru un dialog cu Rusia, dar cu un alt preşedinte,” a spus Zelenski la 30 septembrie.

Peste doar câteva zile, liderul ucrainean a anunţat intrarea în vigoare a deciziei din 30 septembrie a Consiliului de Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei, care declară oficial „imposibilitatea de a purta negocieri cu Putin.”

Zelenski a spus atunci că condițiile sale pentru negocieri de pace necesită pedepsirea Rusiei. El a afirmat că acestea vor include mai multe sancțiuni și eliminarea acesteia din Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, protecția vieților ucrainene, recunoașterea granițelor Ucrainei și noi garanții de securitate pentru Ucraina.

De partea lor, rușii vor să înceapă dialogul, însă acest lucru vine în condițiile în care pierderile lor pe câmpul de luptă sunt tot mai mari, iar dezastrul militar din Ucraina a dezvăluit starea precară a armatei federației. De exemplu, săptămâna trecută, președintele Putin a declarat că Moscova este pregătită de discuții pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, dar a spus că Kievul nu este pregătit să se așeze la masa negocierilor.

„Nu este o întrebare despre noi, suntem pregătiți pentru negocieri. Dar liderii de la Kiev au decis să nu continue negocierile cu Rusia,” a declarat omul forte de la Moscova. „Este foarte ușor să rezolvăm această problemă dacă Washingtonul dă un semnal Kievului să-și schimbe poziția și să rezolve problema pașnic,” a adăugat el.

Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a spus zilele trecute că orice negocieri pentru a pune capăt războiului din Ucraina ar trebui mai întâi purtate cu SUA, despre care a afirmat că au un „vot decisiv.”

„Kievul are un președinte, un președinte ucrainean legitim, domnul Zelenski, și teoretic este posibil să se ajungă la orice înțelegere cu el, dar, ținând cont de experiența din martie, aceste acorduri nu înseamnă nimic pentru că pot fi anulate imediat la ordinul dat de afară,” a spus oficialul de la Kremlin.

De partea ei, Administrația Biden a spus că interesele Ucrainei ar trebui să fie în centrul oricăror negocieri pentru a pune capăt războiului. Într-o scrisoare de la începutul lunii octombrie, Biden și alți lideri mondiali și-au reafirmat angajamentul de a „oferi sprijinul de care Ucraina are nevoie pentru a-și susține suveranitatea și integritatea teritorială.”

„În vederea obținerii unei soluții viabile de pace după război, rămânem gata să ajungem la aranjamente împreună cu țările și instituțiile interesate și cu Ucraina privind securitatea susținută și alte angajamente pentru a ajuta Ucraina să se apere, să-și asigure viitorul liber și democratic și să descurajeze o viitoare agresiune,” se arată în scrisoarea – semnată și de lideri din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Uniunea Europeană.

Ce spun criticii negocierilor

Deși Occidentul pare decis să continue să susțină militar Ucraina, tot mai multe voci afirmă că trebuie făcute eforturi de a începe negocieri cu Rusia. Acestea susțin că suferințele îndurate de ucrainieni până acum sunt mai mult decât suficiente și de aceea trebuie demarate convorbiri de pace. Cei care se opun discuțiilor cu Putin afirmă însă că orice negociere trebuie începută doar după ce rușii se retrag complet de pe teritoriul Ucrainei, cedează Peninsula Crimeea și respectă integritatea teritorială a vecinului lor.

* Cel mai important argument împotriva negocierilor este acela că discuțiile l-ar recompensa pe Putin pentru crimele de război și pentru amenințările sale nucleare. Susținătorii strategiei actuale a SUA spun că presiunile asupra Ucrainei de a negocia nu vor face decât să-l ajute pe liderul de la Kremlin. „Îi ajută pe ruși și îi rănește pe ucraineni. Ucrainenii vor ca rușii să plece din țara lor. Și chiar acum sunt pe cale să facă asta,” a spus William Taylor, un fost ambasador al SUA în Ucraina, actualmente activ în cadrul United States Institute of Peace.

* Un alt argument afirmă că scopul final al președintelui Putin este încorporarea Ucrainei în națiunea rusă și, țînând cont de această cerere a Moscovei, orice discuții vor eșua în mod inevitabil.

* Alte voci cred pur și simplu că este inacceptabil din punct de vedere moral să vorbești cu agresorii.

* Criticii consideră că, susținută militar și financiar de aliații săi internaționali, Ucraina poate câștiga războiul împotriva Rusiei. Aceasta ar antrena, la rândul ei, o revoltă internă în Rusia care ar pune capăt regimului lui Putin. Continuarea avansului ucrainienilor este, așadar, esențială.

* Nu puțini sunt cei care cred că discuțiile n-ar trebui începute doar din cauză că Putin și alți oficiali ruși amenință cu apocalipsa nucleară. Biden, Blinken și alți lideri vestici au avertizat regimul de la Moscova că răspunul lor la un atac nuclear va fi „devastator,” iar armata rusă va fi distrusă.

Ce afirmă susținătorii pacii

* Unul dintre principalele argumente oferite de cei care vor negocieri este acela că ucrainienii au suferit destul din cauza invadatorilor ruși. Discuțiile ar putea, la o adică, să aducă pacea și ar pune capăt abuzurilor, torturii și violențelor.

* Unele voci se referă la un argument pragmatic și anume că nu este realist să ne așteptăm ca războaiele să se încheie așteptând ca agresorul să recunoască că a greșit. Analiștii afirmă că, prin tot ceea ce a făcut de la începutul războiului actual, e greu de crezut că Putin va face un astfel de gest. Din contră, el ar putea să continue să escaladeze conflictul și chiar să atragă NATO într-o confruntare directă.

* Un alt argument în favoarea negocierilor este acela că, în ciuda câștigurilor obținute pe terenul de luptă, Ucraina este departe de o victorie. La rândul sau, în ciuda pierderilor umane și materiale masive, Rusia are resurse la îndemână pentru a-și continua agresiunea. De asemenea, Moscova continuă să fie alimentată cu muniție, drone etc. de Iran sau Coreea de Nord, iar livrările de arme o ajută să semene teroare printre ucrainieni.

„Există motive întemeiate să ne îndoim că Ucraina și susținătorii săi occidentali pot forța armata Rusiei să renunțe la întreg teritoriul ucrainean pe care îl deține în prezent și apoi să convingă Moscova să respecte termenii de pace ai învingătorului,” a scris Forreign Affairs.

* Rusia continuă să atace infrastructura ucraineană, în special cea energetică, lucru care complică și face dificil traiul zilnic al populației. Cât vor mai rezista civilii din Ucraina la bombardamentele rușilor, se întreabă comentatorii, amintind că venirea iernii ar putea crea probleme mari cu încălzirea locuințelor și alimentarea cu apă/energie?

* Rusia s-ar putea să nu renunțe la invadarea Ucrainei chiar dacă va fi acum forțată să se retragă de pe teritoriul ucrainean. Abordarea actuală a SUA și a G-7 presupune că pierderea teritorială îl va forța pe Putin să-și dea seama că nu-și poate atinge obiectivele din punct de vedere militar – sau că va epuiza armata Rusiei până la punctul în care aceasta nu poate continua lupta. Dar chiar și o victorie care readuce toată Ucraina în mâinile ucrainene nu ar elimina complet capacitatea militară a Rusiei. O astfel de victorie ar devasta probabil forțele terestre ale Rusiei, dar Moscova ar păstra un inventar mare de rachete, artilerie amplă și mijloace aeriene și navale formidabile. Și pentru că Rusia și Ucraina împart o graniță terestră lungă, Moscova ar putea contesta o victorie ucraineană în anii următori. Având suficient timp pentru rearmare și regrupare, armata Rusiei ar putea invada din nou țara vecină, a scris Foreign Affairs. Din acest motiv, victoria teritorială ar trebui să fie combinată cu un acord pentru a pune capăt războiului.

* De la începutul atacului forțelor ruse, ucrainienii au fost sprijiniți masiv de aliații internaționali. În rândul acestora, Statele Unite joacă un rol important prin livrarea de armament esențial și de ajutoare financiare. Alegerile intermediare de marțea viitoare din America ar putea să schimbe balanța de putere la Washington și nimeni nu garantează că un Congres republican va continua să cheltuie bani cu Ucraina în condițiile în care americanii se confruntă cu o inflație galopantă. De altfel, lideri republicani au avertizat că guvernul de la Kiev nu va primi „un cec în alb” pentru a continua războiul. Retragerea, chiar și parțială, a ajutorului american ar reprezenta o lovitură dură pentru Ucraina.

Un summit Ucraina-Rusia?

Comentatorii nu sunt convinși că discuțiile directe dintre cei mai importanți lideri ruși și occidentali ar putea ajuta acum la evitarea dezastrului, însă nu exclud ca astfel de convorbiri la nivel înalt să demareze la un moment dat.

Ei fac referire la faptul că, în timpul Războiului Rece – o perioada adesea comparată cu momentul prezent al istoriei – antagoniștii sovietici și occidentali au reușit să țină mai multe dialoguri de succes pe chestiuni inclusiv legate de descaladare nucleară, respectiv faimoasele „summit-uri” – simbolizând dialoguri la nivel înalt între adversari. O astfel de întâlnire ar putea fi organizată și în cazul conflictului actual, cred unii experți.

G4Media.ro l-a întrebat pe Richard Caplan, profesor de relații internaționale la Departamentul de Politică și Relații Internaționale de la Universitatea Oxford, dacă Ucraina și aliații lor ar trebui să înceapă să discute cu Rusia și în ce condiții. „Mulți acceptă că există un loc pentru diplomație și că diplomația nu este neapărat o alternativă la acțiunea militară. Într-adevăr, acțiunea militară poate crea condițiile pentru ca diplomația să fie eficientă. Cu toate acestea, se pare că nu suntem încă acolo,” ne-a spus expertul.

„Este adevărat că există sprijin pentru negocierile cu Rusia. A existat un impuls pentru negocieri de la începutul invaziei ruse. Cu toate acestea, nu văd nicio dovadă că a existat o scădere semnificativă a sprijinului pentru acțiunea militară în apărarea Ucrainei. Este interesant, în acest sens, că democrații progresiști ​​din Congresul SUA și-au retras petiția către Biden pentru a urmări o soluție negociată. Liderul grupului progresist, Pramila Jayapal, a emis ceea ce poate fi interpretată ca o declarație puternică de sprijin pentru continuarea acțiunii militare: „Suntem uniți ca democrați în angajamentul nostru neechivoc de a sprijini Ucraina în lupta lor pentru democrația și libertatea lor în fața invaziei ruse ilegale și scandaloase și nimic din scrisoare nu pledează pentru o schimbare a acestui sprijin.” Dar, așa cum am spus anterior, diplomația nu este neapărat o alternativă la acțiunea militară. Întrebarea este dacă publicul se va sătura de efortul de război. Să sperăm că conducerea rusă își pune aceeași întrebare,” a afirmat profesorul Caplan.

Forreign Affairs consideră și ea că taberele nu sunt încă pregătite pentru negocieri de pace. „Dar Statele Unite pot face mai mult pentru a crea condițiile pentru ca eventualele negocieri să reușească. De exemplu, Washington ar putea începe discuții cu aliații săi și cu Ucraina despre necesitatea ca toate părțile să demonstreze deschidere față de perspectiva unor eventuale discuții și să modereze așteptările publice de o victorie decisivă. Administrația Biden ar putea colabora cu acești parteneri pentru a dezvolta un limbaj comun în acest sens și a-l prezenta mai vizibil în declarațiile oficiale.”

Statele Unite pot, de asemenea, să precizeze că o înțelegere negociată nu ar fi un act de capitulare și ar trebui să ia în considerare menținerea tuturor liniilor de comunicare cu Moscova deschise, de la președinte în jos, atât pentru a semnala deschiderea către un eventual sfârșit negociat al războiului, cât și pentru a avea canale care să faciliteze discuțiile de pace atunci când este momentul potrivit. „Nu există nicio garanție că acești pași vor duce la pace în curând. Dar ar putea atenua riscurile de escaladare dramatică și de război nedefinit,” a apreciat Forreign Affairs.

La rândul său, The Conversation a scris că, în acest moment, mulți academicieni și politicieni speră la organizarea unui summit, deși doar câțiva sunt dispuși să spună acest lucru cu voce tare fără să riscă să fie criticați.

Dacă ar avea loc un summit, el ar putea include Rusia și alte puteri globale lider ca principale părți, a afirmat publicația. Organizația Națiunilor Unite sau un guvern neutru ar putea fi gazda întâlnirii.

Publicația a scris că „ar trebui stipulate regulile de bază ale summit-ului. Acestea ar putea include discuții bazate pe reciprocitate: de exemplu, ascultarea de către fiecare parte a valorilor și nemulțumirilor celeilalte… Nu ar putea exista precondiții de fond – nicio cerință ca, înainte de a avea loc un summit, o parte să recunoască mai întâi erorile sale. Ar trebui să fim mult mai realiști. Realizarea păcii implică întotdeauna două sau mai multe părți într-un conflict în care, deși ele văd cauzele reciproce ca fiind ilegitime, vor continua oricum să vorbească.”

Mai devreme sau mai târziu, vor avea loc discuții între cele două tabere, cred analiștii. Singura întrebare este când. Liderii din Occident, reprezentând oameni profund afectați de invazia Rusiei, ar putea să nu fie pregătiți. După cum au aflat progresiștii democrați din Congresul de la Washington, există riscuri politice chiar și când doar prezenți o astfel de idee. Printre riscurile principale? Acela de a fi numit drept „marioneta lui Putin” si „promotor al propagandei Kremlinului,” asa cum a simtit recent pe propria piele si Elon Musk.

Concluzia este ca, desi se fac presiuni pentru negocieri de pace, acestea sunt inca indepartate. Pozitiile adversarilor sunt in prezent complet opuse. Ajutorarea militara a Ucrainei va continua, sperandu-se ca ea va forta o solutie diplomatica. Asa cum a scris si The Conversation, „argumentele pentru un summit (de pace) sunt cel puțin la fel de clare ca și cele împotrivă. Cu un design atent și puțin noroc, un summit ar putea reseta discursul în jurul unui război care este în prezent blocat în cicluri de escaladare.” (Surse: The Conversation, Politico, Reuters, BBC, The Hill, Foreign Affairs, Newsweek, The Arizona Republic, Tass, Twitter, whitehouse.gov)