Ar trebui NATO să trimită trupe în Ucraina? Ce cred experții

Desfășurarea în Ucraina de trupe operaționale din statele membre NATO nu este o soluție oportună, deoarece riscă escaladarea conflictului cu Rusia, de aceea livrarea de ajutoare militare guvernului de la Kiev este esențială, cred experți occidentali consultați de G4Media.ro. Aceasta după ce unele surse au afirmat că Franța și Marea Britanie au reactivat discuțiile privind posibilitatea de a trimite în Ucraina trupe regulate sau luptători din companii militare private.

O discuție delicată

Desfășurarea de trupe în Ucraina de către statele membre NATO – fie în interiorul structurii alianței defensive, fie în afara acesteia – este un subiect sensibil care apare în mod regulat în discuțiile despre războiul dintre Ucraina și Rusia, a scris Newsweek.

Subiectul a revenit în actualitate recent, după ce cotidianul francez Le Monde a susținut, citând surse anonime, că Franța și Marea Britanie au reactivat discuțiile privind posibilitatea de a trimite în Ucraina trupe regulate sau membri ai companiilor militare private.

Le Monde a spus că “discuții sensibile, dintre care majoritatea sunt clasificate” au fost relansate în urma victoriei prezidențiale a lui Donald Trump în Statele Unite și a posibilității retrageri sprijinului pentru Kiev. Publicația a citat “surse coroborate”.

Le Monde a reamintit că, la începutul anului, președintele Emmanuel Macron a declarat că Franța nu exclude opțiunea de a trimite soldați pentru a ajuta Ucraina, ale cărei trupe pierd teren în estul ţării în faţa unei armate ruse mai bine echipate şi mai numeroase.

Ulterior, Parisul a explicat că ar putea fi vorba mai degrabă despre trimiterea de unități franceze ca garnizoane din spatele frontului.

Diferite capitale europene, inclusiv Berlinul, s-au pronunțat însă ferm împotriva ideii lui Macron. La fel au răspuns și americanii.

“Dar acest scenariu nu a fost îngropat. În ultimele săptămâni, el a căpătat un nou impuls datorită vizitei în Franța a premierului britanic Keir Starmer la 11 noiembrie” pentru cea de-a 106-a aniversare a Armistiţiului din 1918, a scris Le Monde, notând că aliații europeni se pregătesc, printre altele, pentru o posibilă reducere a ajutorului american pentru Ucraina odată cu venirea la putere a lui Trump.

Aceste comentarii sunt în concordanță cu cele făcute de ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, într-o vizită la Londra pe 22 noiembrie. Într-un interviu acordat BBC, el le-a cerut aliaților occidentali “să nu stabilească și să exprime linii roșii” în sprijinul lor pentru Ucraina.

Întrebat despre posibilitatea de a trimite trupe franceze pe teren, el a declarat: “Nu renunțăm la nicio opțiune.”

“Vom sprijini Ucraina cât de intens și cât va fi necesar. De ce? Pentru că securitatea noastră este în joc. De fiecare dată când armata rusă avansează cu un kilometru pătrat, amenințarea se apropie cu un kilometru pătrat de Europa,” a spus oficialul de la Paris.

O sursă diplomatică a spus că comentariile lui Barrot reflectă pur și simplu poziția neschimbată a lui Macron că nimic nu ar trebui exclus în numele “ambiguității strategice.”

Deși nicio “undă verde pentru trimiterea de trupe convenționale sau de contractori privați” nu a fost dată de către Palatul Elysée sau ministerul francez al apărării, Le Monde a spus că “propunerile sunt pe masă de câteva luni”.

Publicația a citat un plan în care Défense Conseil International (DCI), principalul operator al ministerului francez al Apărării pentru monitorizarea contractelor de arme și transferul informațiilor militare aferente, ar antrena soldați ucraineni și va întreține echipamentul militar francez în interiorul Ucrainei, mai degrabă decât în ​​străinătate. În prezent, Franța antrenează trupe ucrainene acasă și în Polonia.

Ziarul francez a spus că DCI a fost abordat de Babcock, omologul său britanic aflat deja în Ucraina, pentru a permite folosirea facilităților sale.

Propunerea de colaborare nu s-a concretizat până în prezent, a adăugat Le Monde, dar ar fi în concordanță cu decizia administrației președintelui Joe Biden de a ridica interdicția companiilor militare private din Ucraina la începutul acestei luni.

Contractorii americani pot opera acum în Ucraina în mod deschis pentru a întreține echipamentele militare trimise la Kiev, din stocuri americane sau aliate, cum ar fi aparatele F-16 și sistemele de apărare aeriană Patriot.

Cu toate acestea, declarația sursei Le Monde, un oficial al Ministerului britanic al Apărării, conține doar cuvinte generale despre consolidarea cooperării și asistenței militare pentru Ucraina.

“Există discuții continue între Regatul Unit și Franța cu privire la cooperarea în domeniul apărării, în special în vederea creării unui nucleu de aliați în Europa, cu accent pe sprijinirea Ucrainei și asigurarea securității Europei în general,” potrivit citatului publicat de Le Monde.

Poziția Londrei

La o zi după apariția materialului din Le Monde, ministrul de externe britanic David Lammy a declarat că poziţia de mult timp a Londrei de a nu trimite trupe la sol în Ucraina nu s-a schimbat și că țara sa nu va trimite trupe în Ucraina, pe fondul informaţiilor care sugerau că Regatul Unit şi Franţa ar avea discuţii despre o astfel de opţiune.

“O spunem foarte clar că suntem pregătiţi şi vom continua să-i sprijinim pe ucraineni, în special în ceea ce priveşte instruirea, dar există o poziţie de lungă durată conform căreia nu angajăm trupe britanice în teatrul de acţiune,” a afirmat Lammy la reuniunea miniştrilor de externe din G7 desfășurată săptămâna trecută în Italia. “Aceasta este cu siguranţă poziţia Regatului Unit şi rămâne poziţia UK în acest moment,” a insistat el.

Întrebat dacă această restricţie îi vizează şi pe contractorii privați, șeful diplomației britanice a reiterat: “Nu angajăm trupe britanice la sol în Ucraina, dar continuăm să sprijinim Ucraina prin instruire şi asistenţă militară şi am fost absolut clari că vom continua să facem acest lucru atât timp cât este necesar şi este nevoie.”

La rândul său, purtătorul de cuvânt al premierului Keir Starmer a afirmat că nu există “niciun plan” de a trimite trupe în Ucraina. “Am avut anterior un număr limitat de personal care a oferit instruire medicală,” a adăugat acesta.

“Şi evident, am avut un program semnificativ de formare aici, în Regatul Unit, a trupelor ucrainene şi am furnizat cantităţi semnificative de ajutoare militare Ucrainei, pe care ne-am angajat să le furnizăm atâta timp cât este necesar,” a spus el.

“Iar sprijinul Regatului Unit este neclintit şi, evident, dorim să punem Ucraina în cea mai bună poziţie posibilă pe măsură ce iarna se apropie, dar nu avem în vedere trimiterea de trupe britanice în luptă alături de trupele ucrainene,” a subliniat purtătorul de cuvânt al premierului de la Londra.

El a spus că nu ştie dacă Starmer a discutat această temă în cadrul recentei sale vizite la Paris cu preşedintele Macron.

Comentând pe marginea informațiilor privind trimiterea de trupe NATO în Ucraina, ministrul Estonian al Apărării, Hanno Pevkur, a spus și el că Kievul are nevoie ca aliații săi să-i dea bani mai degrabă decât trupe.

Pevkur a declarat că, cu resursele potrivite, în loc de trupe, Ucraina ar putea fi independentă din punct de vedere militar în lupta sa împotriva invaziei forțelor lui Vladimir Putin.

“Ucrainenii se pot descurca cu toate astea, când le putem livra tot ceea ce au nevoie,” a afirmat Pevkur.

În ceea ce privește poziția Rusiei față de o eventuală desfășurare a forțelor NATO în Ucraina, Moscova a respins aceste informații. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că ideea prezentată în Le Monde “nu este în concordanță cu realitatea” și a subliniat că ea se confruntă cu opoziția capitalelor europene.

“Nu există unanimitate de opinie între europeni în această chestiune, dar, bineînțeles, apar unii fierbinți la minte,” a spus el, potrivit The Telegraph.

În sfârșit, trebuie reamintit că discuțiile despre trupele NATO vin în contextual în care Wall Street Journal a scris, citând trei surse “apropiate de președintele ales,” că biroul de tranziție al lui Trump ia în considerare o propunere care ar împiedica Kievul să adere la NATO timp de cel puțin 20 de ani în schimbul unor tranzacții profitabile cu arme care să ajute Ucraina să descurajeze orice atac al Rusiei viitor.

Între timp, conflictul ar fi oprit prin implementarea unei zone demilitarizate mari (DMZ) care ar îngheța efectiv frontul în stadiul în care se află acum și ar forța Kievul să renunțe la până la 20% (o cincime) din teritoriul său ca parte a unui “DMZ de 1.300 de kilometri.”

Sursele nu au oferit nicio perspectivă asupra modului în care o astfel de zonă-tampon între granița Rusiei și Ucraina neocupată va fi monitorizată sau gestionată, în afară de a spune că nu va fi asigurată de forțele americane de menținere a păcii.

“Putem face antrenament și alt sprijin, dar țeava armelor va fi europeană. Nu trimitem bărbați și femei americane să susțină pacea în Ucraina. Și nu plătim pentru asta. Puneți-i pe polonezi, germani, britanici și francezi să o facă,” a spus o sursă.

Ce cred experții

G4Media.ro a rugat mai mulți experți occidentali să comenteze perspectiva ca statele membre NATO să trimită trupe pe teritoriul Ucrainei. Iată ce ne-au spus ei:

Erika Simpson, Profesor asociat de Politică Internațională, Departamentul de Științe Politice de la University of Western Ontario din Canada, președintă a Canadian Peace Research Association (CPRA-ACRP):

“Desfășurarea trupelor NATO în Ucraina ar fi o mișcare extrem de periculoasă și de escaladare, cu consecințe semnificative. Ea riscă să provoace o confruntare directă între NATO și Rusia, care ar putea degenera într-un conflict european sau chiar global mai larg. Un astfel de pas ar fi probabil perceput de Rusia ca o amenințare existențială, care ar putea duce la consecințe catastrofale, inclusiv utilizarea armelor nucleare conform doctrinei Rusiei de “escaladare pentru dezescaladare.”

Mai mult, implicarea NATO în Ucraina ar putea consolida percepția războiului ca un conflict proxy între NATO și Rusia, polarizând și mai mult comunitatea internațională. De asemenea, ar submina principiile suveranității și autodeterminarii, deoarece eforturile Ucrainei de a se apăra ar putea fi umbrite de implicarea trupelor străine. Acest lucru ar putea slăbi poziția Ucrainei în negocierile viitoare, permițând Rusiei să prezinte conflictul ca o agresiune externă și nu ca rezistență ucraineană.

Angajamentul diplomatic și sprijinul non-militar rămân cele mai prudente căi pentru NATO. Înzestrarea Ucrainei cu arme defensive, informații, ajutor umanitar și sprijin economic este crucială. Cu toate acestea, NATO trebuie să echilibreze aceste măsuri cu atenție pentru a evita depășirea pragurilor care ar putea escalada tensiunile în mod ireversibil.

Pe scurt, în timp ce situația din Ucraina este profund îngrijorătoare, desfășurarea trupelor NATO ar fi un pas periculos, cu consecințe de amploare. În schimb, NATO ar trebui să se concentreze asupra strategiilor care întăresc suveranitatea și rezistența Ucrainei, evitând în același timp acțiunile care ar putea escalada conflictul într-o confruntare directă NATO-Rusia.”

Alistair Edgar, Profesor asociat, Departamentul de Științe Politice al Wilfrid Laurier University (Canada); Director executiv al Academic Council on the United Nations System (ACUNS):

“(Desfășurarea de trupe NATO în Ucraina) este o dezbatere importantă și continuă; răspunsul meu ar fi că “depinde.” Adică:

1) Dacă președintele Zelenski alege să fie de acord cu o încetare a focului (în condițiile pe care el este dispus să le accepte, nu în condițiile care îi sunt impuse) și acordul cere desfășurarea de trupe europene la un nivel substanțial pentru a monitoriza, menține și/sau “a pune în aplicare” termenii de încetare a focului pe teren, atunci ar avea sens să existe o prezență militară solidă europeană – și canadiană, dar nu americană – în sprijinul unei încetări a focului.

2) Rețineți că aceasta nu trebuie să fie o prezență “NATO” în sine, deoarece Ucraina nu face parte din NATO, dar cu siguranță ar putea implica trupe din statele membre NATO.

3) Nimeni nu poate sau ar trebui să aibă încredere în “cuvântul” lui Putin că o încetare a focului nu i-ar da doar timp să importe mai multe zeci de mii de trupe nord-coreene, sisteme de arme iraniene și chineze, și apoi să-și relanseze invazia; deci o prezență substanțială a trupelor europene ar fi o garanție de tip “trip-wire,” care activează un răspuns, împotriva nerespectării de către el a oricărui acord.

4) Mai imediat, NATO poate și ar trebui să-și intensifice în mod semnificativ sprijinul material, financiar și de altă natură, acum și în viitor, pentru securitatea și suveranitatea Ucrainei. Rusia și-a extins războiul prin aducerea de trupe, rachete și artilerie nord-coreene; drone de atac iraniene; sisteme chinezești; și recrutează “voluntari” din Orientul Mijlociu și Africa pentru a-i folosi drept “carne” pentru atacurile infanteriei. Membrii NATO ar trebui să ofere mai multă apărare aeriană, mai multe sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune, niveluri mai înalte de logistică, centre de reparații și întreținere mai aproape de Ucraina (care trebuie să fie apoi protejate împotriva sabotajului rusesc); și, de asemenea, trebuie să includă îmbunătățirea capacității Ucrainei de a-și apăra spațiul aerian, orașele și rețeaua electrică.

5) Membrii NATO și publicul trebuie să înțeleagă că Putin a fost și este “în război” împotriva lor în multe alte moduri dincolo de invazia sa în Ucraina – prin acțiuni de sabotaj (reale, precum și pregătiri pentru mai multe), asasinate, atacuri cibernetice, interferențe cu sistemele de navigație GPS pentru aeronave, precum și campanii active și constante de dezinformare și informații false. Aceste tipuri de atacuri de “război hibride sau din zona gri” trebuie identificate și răspunse în toate modurile necesare.”

David Welch, Șeful catedrei de cercetare universitară și profesor de științe politice la University of Waterloo și Balsillie School of International Affairs (Canada):

“Mult ar depinde de ce fel de trupe (NATO), câte și unde să fie trimise. Desfășurarea unor unități de luptă mari aproape de linia frontului ar fi extraordinar de periculoasă și ar duce la escaladare. Desfășurarea de unități de construcție pentru a ajuta la reconstrucția infrastructurii în zonele aflate la distanță mare de front probabil nu ar fi escalatoriu și ar trimite un semnal puternic despre angajamentul NATO față de independența Ucrainei. Aș sprijini așa ceva.”

Dakota S. Rudesill, Profesor asociat la Moritz College of Law din cadrul Ohio State University (SUA), National Security Simulation Director & Research Associate la Mershon Center for International Security Studies:

“Cred că este foarte puțin probabil ca trupe din orice țară NATO să fie dislocate în Ucraina în orice capacitate operațională. Exclud aici un număr mic care au întâlniri cu omologii ucraineni, livrează echipamente etc. Rusia ar considera o desfășurare a NATO ca fiind provocatoare. De asemenea, aceasta ar crește riscul de luptă între forțele NATO și forțele ruse.

Întrebarea ar putea diviza și NATO din aceste motive.

Riscul respectiv de diviziune a alianței doar va crește atunci când, începând cu 20 ianuarie, guvernul Statelor Unite va fi din nou condus de Donald Trump, care este binecunoscut pentru laudele sale la adresa lui Putin și înclinarea sa față de Kremlin.

Dacă trupele de menținere a păcii fac parte dintr-o reglementare a războiului, ar trebui să provină din țări terțe: țări care nu s-au aliniat în mod clar cu Ucraina sau Rusia în război.”

Surse: Newsweek, Le Monde, BBC, Politico, The Telegraph, Wall Street Journal