Arctica se încălzește de patru ori mai repede decât restul Pământului

Arctica s-a încălzit de aproape patru ori mai repede decât restul lumii în ultimii 40 de ani, potrivit unui nou studiu care stârnește îngrijorări cu privire la faptul că modelele climatice pentru poli, a căror încălzire are o influență majoră asupra creșterii nivelului mării, ar putea fi subestimate, potrivit Le Figaro.

Studiul, publicat în revista Communications Earth & Environment a grupului Nature, crește semnificativ rata de încălzire în regiunea din jurul Polului Nord. În 2019, grupul de experți în climă al Națiunilor Unite (GIEC) a estimat că Arctica se încălzește „de peste două ori mai mult decât media globală”, din cauza unui proces specific regiunii. Acest fenomen, cunoscut sub numele de „amplificare arctică”, are loc atunci când gheața și zăpada, care reflectă în mod natural căldura soarelui, se topesc în apa mării, care absoarbe mai multe radiații solare și se încălzește.

Deși oamenii de știință sunt de mult timp de acord cu faptul că Arctica se încălzește într-un ritm accelerat, estimările lor cu privire la acest fenomen variază în funcție de perioada de timp pe care aleg să o studieze sau de cât de larg definesc zona geografică a Arcticii. În noul studiu, cercetătorii, cu sediul în Norvegia și Finlanda, au analizat patru seturi de date privind temperatura colectate de sateliți deasupra întregului cerc arctic începând cu 1979 – anul în care au devenit disponibile datele obținute prin satelit.

Aceștia au ajuns la concluzia că Arctica s-a încălzit în medie cu 0,75 C° pe deceniu, de aproape patru ori mai repede decât restul planetei. Din cauza gazelor cu efect de seră generate de activitățile umane, în special de combustibilii fosili, planeta s-a încălzit deja cu aproape 1,2°C față de era preindustrială. „Literatura științifică consideră că Arctica se încălzește de aproximativ două ori mai repede decât restul planetei, așa că am fost surprins că concluzia noastră a fost mult mai mare decât cifra obișnuită”, a declarat pentru AFP Antti Lipponen, membru al Institutului meteorologic finlandez și coautor al studiului. Cu toate acestea, studiul a constatat mari variații locale în ceea ce privește rata de încălzire în interiorul Cercului Arctic. De exemplu, sectorul eurasiatic al Oceanului Arctic, în apropierea arhipelagului norvegian Svalbard și a arhipelagului rusesc Novaïa Zemlia, s-a încălzit cu 1,25 C° pe deceniu, de aproximativ șapte ori mai repede decât restul lumii.

„Schimbările climatice sunt provocate de om și, pe măsură ce Arctica se încălzește, ghețarii săi se vor topi, ceea ce va avea un impact global asupra nivelului mării”, a declarat Antii Lipponen. „Ceva se întâmplă în Arctica și ne va afecta pe toți”, a spus el.

Topirea calotei glaciare este principalul factor de creștere a nivelului mării, înaintea topirii ghețarilor și a expansiunii oceanului din cauza apei mai calde. Topirea banchizei (gheața de pe oceane) nu determină creșterea nivelului mării. Potrivit IPCC, nivelul mării a crescut cu 20 cm din 1900. Cu toate acestea, ritmul de creștere aproape s-a triplat din 1990 și, în funcție de scenariu, oceanele ar putea crește cu încă 40 până la 85 cm până la sfârșitul secolului. Stratul de gheață din Groenlanda, care s-ar putea apropia de „punctul critic” al topirii, potrivit unor studii recente, conține o cantitate de apă înghețată capabilă să ridice nivelul oceanelor Pământului cu până la șase metri.