Arheologii au descoperit o vilă care ar fi putut aparține lui Augustus, primul împărat al Romei / Situl, la nord de Vezuviu, vulcanul care a distrus anticul Pompei

După decenii de săpături în Italia, arheologii au descoperit o vilă care ar fi putut aparține lui Augustus, primul împărat al Romei.

Din 2002, cercetătorii de la Universitatea din Tokyo au explorat Somma Vesuviana, un sit arheologic situat la nord de Vezuviu, vulcanul care a distrus orașul antic Pompei în anul 79 d. Hr. Recent, aceste săpături au scos la iveală o structură distrusă de aceeași erupție.

Cercetătorii cred că acest sit ar putea fi vila pierdută a lui Augustus. Potrivit echipei, sursele romane spun că Augustus a murit într-o vilă la nord de munte în anul 14 d.Hr, dar locația clădirii nu a fost niciodată verificată.

„Există o descriere conform căreia [vila] a fost consacrată… dar existența sa nu a fost identificată până în prezent”, spune Mariko Muramatsu, liderul proiectului de săpături Somma Vesuviana al universității. „În ultimii ani, săpăturile noastre au scos la iveală părți ale unor clădiri care au fost îngropate în timpul erupției Vulcanului Vezuviu din anul 79 d.Hr. Acest lucru înseamnă că, pentru prima dată în această zonă, a fost descoperită o clădire contemporană cu vila împăratului Augustus, cu suport științific”.

Ruinele în cauză includ, de fapt, două vile separate: una îngropată în erupția din anul 79 e.n. și alta construită mai târziu deasupra, relatează Amber Breese de la All That’s Interesting. Până de curând, cercetătorii cunoșteau doar structura mai nouă.

În vila mai veche, arheologii au identificat patru camere care conțineau porțiuni de zid, țigle de acoperiș și alte ruine. Într-una dintre camere, cercetătorii au descoperit 16 amfore – borcane antice romane înalte – care erau folosite pentru a transporta și depozita vinul. Într-o alta, au găsit „cantități mari de cărbune și cenușă” de la un foc care, potrivit acestora, a fost folosit pentru a încălzi apa pentru o baie privată, „ceea ce indică faptul că vila a aparținut unei persoane cu o mare bogăție și influență”, potrivit All That’s Interesting.

La jumătatea secolului al II-lea, oamenii au început să construiască noi clădiri pe locul vilei îngropate, folosind amprenta acesteia ca ghid. Noua construcție prezenta o sală mare, plină de arcade din cărămidă, coloane de marmură și statui de marmură. În jurul secolului al IV-lea, situl s-a transformat din nou, devenind un loc de producție de vin la scară largă. Această vilă a fost conservată după o altă erupție a Vezuviului în anult 472.

Istoricii au crezut anterior că pagubele produse de erupția Vezuviului din anul 79 în acest loc au fost „minore în comparație cu sud-estul muntelui”, dar ruinele vilei mai vechi sugerează că „a existat, de asemenea, un impact distructiv în această zonă”, conform revistei culturale La Brújula Verde. Cercetătorii cred că structura s-a prăbușit din cauza fluxurilor piroclastice – mase dense și rapide de cenușă și gaze expulzate de vulcan.

Cercetătorii susțin că Augustus ar fi putut ocupa cândva vila mai veche. Născut Gaius Octavius Thurinus, tânărul a primit numele de Augustus – „cel înălțat” – din partea Senatului roman în anul 27 î.Hr. Deși Augustus nu a folosit titlul de „împărat” în timpul vieții sale, a fost o figură esențială în istoria romană, care a dublat mărimea imperiului în cei 40 de ani petrecuți pe tron.

Cercetătorii din cadrul proiectului de săpături Somma Vesuviana speră să extindă amploarea săpăturilor lor. După cum spune Muramatsu, explorările ulterioare ar putea scoate la iveală „un alt Pompei”, ajutându-i pe istorici „să urmărească realizările împăratului Augustus și începuturile Imperiului Roman”.