Arheologii sârbi au descoperit un arc de triumf din perioada Imperiului Roman / Viminacium, la 70 km de Belgrad, era un oraş roman de 45.000 de locuitori, dotat cu hipodrom, forum, palat și amfiteatru

Înfruntând gerul şi vântul năprasnic, arheologii din Serbia au efectuat săpături în situl unui arc de triumf de pe vremea Romei Antice, unul dintre puţinele monumente de acest tip din Balcani şi care datează din secolul al III-lea d.Hr., informează Reuters, transmite Agerpres.

Arcul de triumf a fost descoperit în decembrie în situl Viminacium, un oraş roman de lângă Kostolac, o localitate sârbă aflată la 70 de kilometri est de Belgrad.

Miomir Korac, arheologul principal, a dezvăluit că descoperirea a fost făcută în timpul unor săpături executate pe strada principală din Viminacium, capitala provinciei romane Moesia.

„Este primul arc de triumf de acest tip găsit în această zonă… poate fi datat din primele decenii ale secolului al III-lea d.Hr.”, a declarat el luni pentru Reuters.

Viminacium a fost un oraş roman mare, care avea 45.000 de locuitori, un hipodrom, fortificaţii, un forum, un palat, temple, un amfiteatru, apeducte, băi şi ateliere. A existat între secolul I d.Hr. şi secolul al VI-lea d.Hr.

„Atunci când am găsit urmele pătrate ale unei fundaţii făcute din bucăţi masive de calcar, nu a existat nicio îndoială că acesta era un arc de triumf”, a dezvăluit Miomir Korac.

Un fragment de placă de marmură cu litere ce alcătuiesc inscripţia „CAES/ANTO” sugerează că arcul a fost dedicat împăratului Marcus Aurelius Antoninus, cunoscut sub numele de Caracalla, care a domnit între anii 198 d.Hr. şi 217 d.Hr.

Potrivit unor istorici, Caracalla a fost ridicat la rangul de împărat la Viminacium, a declarat un alt arheolog sârb, Mladen Jovicic.

„Sperăm să găsim mai multe fragmente…Am găsit un stâlp fin lucrat, grinzi, dar am vrea să găsim mai multe bucăţi din inscripţia de pe arc”, a adăugat Mladen Jovicic.

Excavaţiile din Viminacium au început în 1882, însă arheologii sârbi au estimat că ele acoperă doar 5% din suprafaţa totală a acestui sit, care s-ar întinde pe 450 de hectare – fiind mai mare decât Central Park din New York – şi care este neobişnuit prin faptul că nu este îngropat sub un oraş modern.

Descoperirile făcute până în prezent includ două ambarcaţiuni romane, plăcuţe din aur, monede, sculpturi din jad, obiecte religioase, mozaicuri, fresce, arme, precum şi oase ce provin de la trei mamuţi.