Armata israeliană a construit 19 baze în centrul Fâşiei Gaza (media)

Armata israeliană îşi extinde prezenţa în centrul Fâşiei Gaza, construind baze militare şi distrugând sute de clădiri palestiniene, dezvăluie publicaţia americană The New York Times pe baza analizei imaginilor din satelit.

Zona controlată de Forţele de apărare israeliene (IDF) în coridorul Netzarim se întinde de acum pe 18 km pătraţi, transmite luni și postul de televiziune israelian i24News, citat de Agerpres.

Potrivit analizei cotidianului american, armata israeliană a înfiinţat cel puţin 19 mari baze în regiune, pe lângă zeci de instalaţii mai mici. Douăsprezece din aceste baze au fost construite sau extinse de la începutul lunii septembrie. „Instalaţiile sunt pavate şi înconjurate de ziduri, cu spaţii de cazare pentru soldaţi, căi de acces şi parcări pentru vehiculele blindate”, precizează publicaţia.

Maiorul Nadav Shoshani, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene pentru media internaţionale, justifică distrugerea unora dintre clădirile existente, explicând că acestea „au servit drept posturi de observaţie şi ascunzişuri pentru teroriştii palestinieni”. Armata afirmă că această extindere răspunde nevoilor sale operaţionale.

Această prezenţă militară crescută marchează o schimbare semnificativă pentru Israel, care evitase până acum menţinerea unei prezenţe permanente în Fâşia Gaza. Controlul axei care traversează Fâşia Gaza, de la frontiera israeliană la Marea Mediterană, ar permite Israelului să reglementeze circulaţia în enclavă.

„Armata şi-a extins controlul asupra teritoriului de ambele părţi ale axei respective, pe o lăţime de aproximativ 4,3 kilometri şi o lungime identică pentru a facilita controlul zonei”, explică maiorul Shoshani. Coridorul din nordul Fâşiei Gaza se întinde pe circa 56 km pătraţi, acoperind opt kilometri de la graniţă până la coastă.

Conceput iniţial ca monedă de schimb pentru eliberarea ostaticilor, coridorul ar fi trebuit să permită reîntoarcerea a circa unui milion de palestinieni din Fâşia Gaza la căminele lor în schimbul eliberării a o sută de ostatici. Cu toate acestea, negocierile se află în impas.

În acelaşi timp, armata israeliană a reacţionat într-un mod virulent luni la remarcile controversate ale fostului ministru al apărării şi ex-şef de stat major Moshe Yaalon, care a acuzat guvernul israelian că practică „purificarea etnică” în Fâşia Gaza prin evacuări masive ale populaţiei, transmite canalul de televiziune i24News.

Un purtător de cuvânt al IDF susţine într-un comunicat că armata „acţionează în conformitate cu dreptul internaţional” şi că relocarea populaţiei este „temporară” şi dictată de „necesităţi operaţionale” care vizează protejarea civililor. Această controversă survine într-un moment în care peste un milion de palestinieni au fost fost mutaţi dintr-un loc în altul în Fâşia Gaza de la începutul ofensivei israeliene, în urma masacrelor comise de gruparea islamistă palestiniană Hamas la 7 octombrie 2023 în comunităţi din sudul Israelului.