Armenia cere Uniunii Europene să sancţioneze Azerbaidjanul pentru operaţiunea sa militară din Nagorno-Karabah

Armenia i-a cerut luni Uniunii Europene să sancţioneze Azerbaidjanul pentru operaţiunea sa militară din enclava Nagorno-Karabah şi a avertizat că Baku ar putea ataca Armenia dacă Occidentul nu adoptă măsuri ferme, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Ambasadorul Armeniei pe lângă Uniunea Europeană, Tigran Balaian, a menţionat eventualele măsuri, printre care o plafonare a preţului gazului azer şi suspendarea tratativelor cu UE privind relaţii mai strânse cu Baku.

De asemenea, el a cerut Occidentului să furnizeze asistenţă ”curajoasă” pentru securitate Armeniei.

”Nu este doar opinia guvernului armean, ci şi al multor experţi, dar şi al unor state membre UE, că un atac asupra Armeniei propriu-zise este iminent”, a declarat Balaian într-un interviu pentru Reuters.

Forţele azere au preluat controlul asupra Nagorno-Karabah, o enclavă de pe teritoriul azer populată majoritar de armeni, într-o operaţiune fulger desfăşurată în luna septembrie, ceea ce condus la un exod al aproximativ 100.000 de etnici armeni în mai puţin de o săptămână.

Armenia a acuzat Azerbaidjanul de epurare etnică, acuzaţie respinsă de Baku, care insistă că armenii sunt bineveniţi să rămână în Nagorno-Karabah. Azerbaidjanul a insistat că nu are nicio intenţie de a ataca Armenia.

Însă Balaian a afirmat că garanţiile date de preşedintele azer Ilham Aliev nu sunt credibile şi a amintit de declaraţiile unor oficialităţi americane conform cărora liderul azer şi-a încălcat promisiunea de a nu ataca Nagorno-Karabah.

El a spus că UE dispune de numeroase instrumente pentru a exercita presiuni asupra lui Aliev, iar Nagorno-Karabah a plătit un preţ greu pentru că niciunul dintre ele nu a fost utilizat până acum.

Diplomaţi europeni au afirmat că statele membre UE încearcă să ajungă la un consens. Unele ţări, precum Franţa şi Olanda, doresc să fie cel puţin luate în calcul măsuri dure, în timp ce altele, ca Ungaria şi România, sunt reticente, susţin ei.

Găsirea unui răspuns la nivelul UE este complicată şi de nevoie de a se baza mai mult pe petrolul şi gazul azer şi mai puţin pe resursele energetice ruse, în contextul războiului lansat de Moscova contra Ucrainei.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vizitat Baku anul trecut pentru a semna un memorandum de înţelegere în domeniul energiei şi a declarat Azerbaidjanul drept ”partener esenţial”.

Dar Tigran Balaian a insistat că UE dispune de pârghii reale în sectorul energetic, în contextul în care Baku se bazează masiv pe ţările europene drept clienţi.