Armenia şi Azerbaidjan au convenit asupra unui acord de pace

Armenia şi Azerbaidjan au anunţat joi finalizarea unui acord de pace, Ministerul armean de Externe confirmând o declaraţie a şefului diplomaţiei azere Jeyhun Bayramov, care a afirmat că Armenia a acceptat propunerile Azerbaidjanului cu privire la două articole ce încă nu erau soluţionate în proiectul de tratat de pace, relatează agenţia de știri Armenpress.

„Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Armenia a transmis Ministerului de Externe din Azerbaidjan prin canale diplomatice că Republica Armenia acceptă propunerile Azerbaidjanului cu privire la cele două articole nesoluţionate ale proiectului de acord şi a propus emiterea unei declaraţii comune asupra finalizării negocierilor privind proiectul de acord”, se arată într-un comunicat difuzat de MAE armean.

„Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Armenia confirmă acceptarea proiectului Acordului ‘Privind Stabilirea Păcii şi a Relaţiilor Interstatale între Republica Armenia şi Republica Azerbaidjan’ şi finalizarea negocierilor asupra proiectului. Prin urmare, Acordul de Pace este pregătit pentru semnare. Republica Armenia este pregătită să iniţieze consultări cu Republica Azerbaidjan privind data şi locul semnării acordului”, precizează acelaşi comunicat, transmite Agerpres.

Acesta mai semnalează că Azerbaidjanul a preferat să transmită mai devreme o declaraţie unilaterală.

„Procesul de negociere asupra textului acordului de pace cu Armenia a fost finalizat”, a spus în respectiva declaraţie, acordată presei, ministrul azer de externe Jeyhun Bayramov, potrivit AFP.

Armenia şi Azerbaidjan au purtat două războaie, unul după destrămarea URSS în anii ’90, câştigat de Armenia, şi celălalt în 2020, câştigat de Azerbaidjan. Ambele conflicte au fost legate de controlul asupra regiunii azere Karabah.

În cele din urmă, după o ofensivă militară fulger în septembrie 2023, forţele azere au recuperat în întregime acest teritoriu, controlat până atunci de separatiştii armeni după războiul din anii ’90.

Armenii şi azerii au avut de asemenea o multitudine de ciocniri transfrontaliere în perioada scursă de la independenţa lor faţă de URSS, în 1991. Rusia, UE şi SUA au participat, în diferite momente, la eforturile de mediere.

Negocierile bilaterale se desfăşoară de mai mulţi ani şi au fost marcate de perioade de progrese, dar şi de tensiuni. În ianuarie, premierul armean Nikol Paşinian a anunţat progrese, adăugând însă că mai erau de soluţionat două articole.

Șeful diplomaţiei azere a asigurat joi că „Armenia a acceptat propunerile Azerbaidjanului cu privire la ambele articole ale tratatului de pace” asupra cărora celor două părţi încă nu ajunseseră la o înţelegere.

De asemenea, a adăugat acelaşi ministru, Azerbaidjanul aşteaptă acum din partea Armeniei să-şi revizuiască prevederile din Constituţie care fac referire la declaraţia sa de independenţă, un document care menţionează poziţiile Erevanului cu privire la regiunea Karabah. Între timp, Armenia a recunoscut suveranitatea azeră asupra acestei regiuni muntoase.

Armenia, un vechi aliat al Rusiei, s-a distanţat politic de Moscova şi strânge în prezent relaţiile cu SUA şi UE, considerând că Rusia a abandonat-o în faţa Azerbaidjanului în războiul din 2020. Premierul armean Nikol Paşinian a declarat ulterior că ţara sa a comis o eroare strategică încredinţându-şi securitatea exclusiv Moscovei.

În timpul acelui conflict, Paşinian a cerut Moscovei ca Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) să intervină, forţele armene fiind depăşite de capabilităţile armatei azere, care beneficia de sprijinul Turciei.

Dar Kremlinul – care îl consideră pe Paşinian un politician pro-occidental, venit la putere în urma unei „revoluţii colorate” – a refuzat, motivând că regiunea Karabah nu este un teritoriu al Armeniei.

Războiul din 2020, soldat cu circa 6.500 de morţi, a fost oprit printr-un armistiţiu negociat de Rusia în faţa unei înfrângeri iminente a trupelor armene. Conform acordului mediat de Moscova, Armenia a fost nevoită să cedeze Azerbaidjanului o parte a provinciei Karabah şi teritoriile azere din jurul ei pe care le controla după războiul desfăşurat la începutul anilor ’90.

Armata azeră a lansat apoi în septembrie 2023 o nouă operaţiune militară în urma căreia a recăpătat complet controlul asupra enclavei Karabah, fără ca trupele ruse de menţinere a păcii să intervină, Erevanul la rândul său abţinându-se să mai intervină militar pentru a susţine forţele separatiştilor armeni din Karabah, care în consecinţă au capitulat rapid în faţa ofensivei azere, iar majoritatea populaţiei armene din enclava azeră s-a refugiat pe teritoriul Armeniei.