Armenia şi Azerbaidjan au început procesul de delimitare a frontierei lor comune

Armenia şi Azerbaidjan au anunţat marţi că au început convorbirile privind delimitarea frontierei lor comune, un pas important pentru cele două ţări din Caucaz care s-au confruntat în mai multe războaie din cauza unor probleme teritoriale, relatează AFP, transmite Agerpres.

Ministerul de Interne din Azerbaidjan a anunţat că grupuri de experţi procedează la „clarificarea coordonatelor pe bazele unui studiu geodezic al terenului”.

Ministerul de Interne armean, care a confirmat „lucrările de delimitare” a frontierei, a exclus în ceea ce-l priveşte „transferul oricărei părţi din teritoriul suveran al Armeniei” către Baku în urma acestui proces.

Luna trecută, premierul armean Nikol Paşinian a acceptat solicitarea Baku de a-i fi restituite patru sate frontaliere ocupate de forţele Erevanului în timpul unui război din anii 1990.

Această decizie a provocat manifestaţii a sute de armeni dintr-o regiune frontalieră cu Azerbaidjanul, care se tem de faptul că vor fi izolaţi şi unele dintre casele lor se vor afla sub controlul autorităţilor de la Baku.

Luni, ei au blocat pentru scurtă vreme artera care leagă Armenia şi Georgia, care trece prin apropiere şi care reprezintă pentru populaţia locală principala legătură cu lumea exterioară. De asemenea, ei a încercat să împiedice lucrările de deminare.

Marţi au izbucnit noi proteste în mai multe locuri din Armenia, în special în apropiere de lacul Sevan şi de oraşul Noiemberian.

Săptămâna trecută, cele două ţări rivale şi-au anunţat intenţia de a-şi delimita frontiera pe baza hărţilor datând din epoca sovietică.

Nikol Paşinian a insistat asupra necesităţii de a rezolva diferendele frontaliere pentru a evita un nou război cu Azerbaidjanul.

Cele două foste republici sovietice s-au înfruntat în două războaie, primul în anii 1990 câştigat de Armenia şi soldat cu peste 30.000 de morţi şi al doilea în 2020, câştigat de Azerbaidjan şi care s-a soldat cu peste 6.000 de morţi.

După înfrângerea armeană din 2020, Erevanul a fost constrâns să-i cedeze adversarului său teritorii importante în şi în jurul Karabah, teritoriu azer populat majoritar de armeni pe care îl controla de circa 30 de ani.

În septembrie 2023, Baku a lansat o ofensivă fulger forţându-i pe separatiştii armeni din Karabah să capituleze în câteva zile şi a recăpătat controlul întregului teritoriu.