
“Arta degenerată: Arta modernă judecată sub nazism” – o expoziție pariziană demască nazismul în toată imbecilitatea sa
Picasso, Chagall, Kokoschka, Kandinsky, Van Gogh sunt doar câțiva dintre artiștii ale căror lucrări sunt expuse la această expoziție găzduită de Muzeul Național Picasso din cartierul Marais, în al III-lea arondisment al capitalei Franței.
Expoziția preia numele celei organizate în 1937 de regimul condus de Adolf Hitler: “Artă degenerată – Entartete Kunst”, care a expus peste 600 de opere a peste 100 de autori, ale căror lucrări au fost interzise după 1933.
După venirea la putere a lui Hitler peste 20.000 de opere de artă au fost epurate – retrase din muzee și colecții, distruse sau vândute în afara Germaniei. Expoziția din 1937, deschisă la Munchen, a avut intenția de a ilustra „monstruozitățile nebuniei” despre care se spunea că amenință „puritatea” națiunii germane.

La expoziția din 2025 poate fi văzut de pildă tabloul lui Picasso – degenerescența personificată din punctul de vedere al naziștilor – “Femeie nudă așezată uscându-și piciorul” sau cel al pictorului de origine rusă Wassily Kandinski “Kreuzwerk – Formă de cruce”. În 1933 Kandinski, care se auto-exilase în Germania în 1922 din Rusia Sovietică unde arta sa nu era agreată de regim, era profesor la școala avangardistă Bauhaus, închisă de naziști imediat după preluare puterii în acel an.
Nu lipsesc bineînțeles picturile artiștilor evrei în frunte cu Marc Chagall și celebrul său tablou “Rabinul”, care a fost scos dintr-o galerie de la Mannheim în 1933 și purtat prin oraș „Voi, cei care plătiți impozite, ar trebui să știți unde sunt cheltuiți banii voștri.”
În centrul acestei povești se află termenul „degenerescență”, care a apărut în secolul al XIX-lea în diferite discipline (istorie naturală, medicină, antropologie, istoria artei etc.) și s-a cristalizat în centrul „viziunii asupra lumii” național-socialiste, servind drept vector pentru implementarea teoriilor rasiste și antisemite în cadrul istoriei artei, după cum spune o explicație de pe pagina de internet a expoziției.
Ironia face ca termenul “Artă degenerată” să fi fost folosit pentru prima oară de un evreu sionist, Max Nordau (1849 – 1923). De formație medic, Nordau a publicat în 1892 cartea sa de căpătâi în limba germană, “Entartung – Degenerare” (a cărei traducere în franceză este expusă aici) – un atac moralizator împotriva a ceea ce el considera “artă degenerată”. El avea să emigreze în Palestina unde a murit, fiind îngropat în cimitirul Yosef Trumpeldor din Tel Aviv.
Dar termenul degenerare nu a fost folosit de naziști numai pentru artă, ci și pentru ființe umane și nu doar pentru evrei, ci și pentru romi, persoane cu handicap, homosexuali, membri ai unor secte religioase și alții care nu se încadrau în normele prescrise de regimul condus de Adolf Hitler. De aici și până la programele de persecutare sistematică și distrugere în masă nu a fost decât un pas, iar rezultatul este cunoscut.

Privind tablourile și cele câteva sculpturi expuse nu am putut decât să mă mir de stupiditatea naziștilor, orbiți de furie ideologică. Este drept că unii dintre artiștii plastici puși la index aveau simpatii comuniste, dar simpatia nu era reciprocă, iar realismul socialist promovat de Stalin era complet opus liniei avangardiste, promovate în primele trei decenii ale secolului XX. Iar naziștii se răfuiau nu doar cu artiști în viață, printre ei fiind și Vincent Van Gogh, mort pe când Hitler nu ajunsese măcar să se joace prin țărână. Hitler, care în tinerețe aveau pretenții de pictor, chiar și amator și despre care se speculează că ar fi devenit antisemit atunci când i-a fost respinsă admiterea de două ori, în 1907 și 1908, la Academia de Belle Arte de la Viena, respingere pe care acesta a pus-o pe seama profesorilor evrei.
Timpul a validat “arta degenerată”, autorii ei fiind printre cei mai mari din istoria artei și ca să fiu sincer expoziția de la Paris mi s-a părut una dintre cele mai reușite pe care le-am văzut vreodată. O recomand cu căldură.
Expoziția “Arta degenerată: Arta modernă judecată sub nazism” este deschisă la Muzeul Național Picasso din Paris până pe 25 mai. Prețul biletelor este de 16 euro (12 euro redus).
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen BankCitește și...
Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.