Articol ironic în presa britanică la adresa lui Klaus Iohannis: Dacă nu reușește să își găsească un loc de muncă decent până la sfârșitul anului, nu are de-a face cu discriminarea politicienilor din Est / Kovesi si Geoană, dați ca exemplu

Publicația britanică Emerging Europe scrie, sub semnătura lui Craig Turp-Balazs, că dacă președintele României, Klaus Iohannis, nu reușește să-și găsească ”un loc de muncă decent” până la sfrâșitul anului, nu are de-a face cu discriminarea politicienilor din Est. Jurnalistul ajunge la această concluzie după ce enumeră lista funcților importante din UE deținute de est-europeni, printre care Laura Codruța Kovesi, Mircea Geoana (secretar general adjunct al NATO) sau bulgăroaica Kristalina Georgieva, șefa FMI. Ultimele două exemple date de jurnalistul britanic nu sunt însă relevante, dat fiind că nici NATO, nici FMI nu sunt instituții europene.

Președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, într-o conferință de presă la Strasbourg, alături de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, că ar fi inadmisibil ca nicio poziție relevantă din UE să nu fie ocupată de o persoană din estul Europei, după alegerile europarlamentare din acest an, apreciind că în 2019 s-a greșit și acesta este unul dintre motivele pentru care mulți est-europeni se consideră lăsați deoparte. Or, președintele Klaus Iohannis s-a referit explicit doar la instituțiile care compun arhitectura de putere din Uniunea Europeană, nu la instituțiile internaționale în general.

Redăm mai jos integral articolul din Emerging Europe, semnat de Craig Turp-Balazs

”Președintele României, Klaus Iohannis, este de părere că politicienii din Europa Centrală și de Est nu reușesc să ocupe funcțiile de conducere din Europa. Cât de corectă este evaluarea sa?

În fotbal, acest lucru este cunoscut sub numele de „vino și ia-mă”. Un jucător nemulțumit la clubul său actual, eventual la final de contract, spune foarte clar (fie într-un interviu, fie în presă) că se simte pregătit pentru o nouă provocare, poate la un club mai mare.

În același mod, președintele României, Klaus Iohannis, face de mai mulți ani apeluri de genul „vino și ia-mă”. Ales în 2019 pentru un al doilea mandat, el nu poate candida pentru un al treilea și, la 64 de ani și crezând în mod clar că mai are multe de oferit, caută în mod activ un alt loc de muncă de ceva timp.

În diferite etape din trecutul recent, Iohannis a fost prezentat de surse prietenoase din presa românească drept un potențial șef al NATO, președinte al Comisiei Europene, președinte al Consiliului European și președinte al Parlamentului European.

Ultima sa pledoarie „vino și ia-mă” a venit pe 7 februarie, când a declarat că Uniunea Europeană nu ar trebui să repete greșelile din 2019, când funcțiile de top ale blocului (în primul rând președinția Comisiei Europene și președinția Consiliului European) au revenit unor politicieni din Europa de Vest.

„Ar fi inadmisibil ca niciunul dintre posturile de conducere să nu meargă la politicieni din estul Uniunii Europene”, a spus Iohannis, adresându-se Parlamentului European de la Strasbourg. „În 2019, posturile relevante au fost ocupate de oameni din „vechea” Europă. Toți sunt competenți – nu asta este problema – dar lipsa oamenilor din est este unul dintre motivele pentru care mulți europeni se simt detașați. Această greșeală nu trebuie să se mai repete. UE trebuie să țină cont de criteriile regionale.”

Potrivit lui Radu Magdin, analist de comunicare strategică, consultant și fost consilier al prim-miniștrilor din România și Republica Moldova, viitoarea schimbare de conducere de la Bruxelles mobilizează în mod natural ambițiile politice în cadrul UE.

„România se află, desigur, pe acest val, deoarece este important să își asigure un loc la masa deciziilor, dacă nu la nivel național, cel puțin pentru Europa Centrală și de Est”, spune el. „Bineînțeles, Iohannis vrea o poziție la nivel înalt pentru el însuși, așa că exagerează cu argumentul estic. Cu toate acestea, în comparație cu alți posibili viitori lideri UE din regiune, cum ar fi premierul Estoniei, Kaja Kallas, el a fost mai puțin prezent în ceea ce privește ideile și conducerea gândirii.”
Estul este trecut cu vederea?

Într-adevăr, posturile de conducere din Europa vor fi din nou puse în joc după următoarea rundă de alegeri pentru Parlamentul European, care va avea loc la începutul lunii iunie. Dar cât de corectă este evaluarea președintelui român potrivit căreia Estul este trecut cu vederea?

Deși politicienii din Europa Centrală și de Est (ECE) au ratat într-adevăr cele două posturi de conducere în 2019, aceștia nu sunt lipsiți de reprezentare la cel mai înalt nivel la Bruxelles. Patru dintre cei șase vicepreședinți ai Comisiei Europene provin din regiunea ECE, inclusiv slovacul Maroš Šefčovič, responsabil cu Afacerea verde europeană. Olivér Várhelyi, de naționalitate maghiară, este responsabil de extindere.

Între timp, șefa puternicului Parchet al Uniunii Europene este, ca și Iohannis, o româncă-Laura Codruța Kövesi. (În mod ironic, sub presiunea social-democraților din România, Iohannis a fost forțat să o concedieze pe Kövesi din rolul său de succes enorm ca șefă anticorupție a României în 2019).

Alte personalități competente din Europa Centrală și de Est au ocupat în trecut funcții de conducere în UE, nu în ultimul rând actualul prim-ministru polonez Donald Tusk, care a condus Consiliul European timp de două mandate înainte de a se întoarce la politica națională.

O mulțime de alte organizații globale importante nu au, de asemenea, probleme cu angajarea de personal competent din Europa Centrală și de Est. Kristalina Georgieva, o bulgăroaică, conduce Fondul Monetar Internațional. Actualul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, este un alt român (și, conform zvonurilor, ar putea lua în considerare posibilitatea de a candida la președinția României).

Dacă Iohannis nu reușește să își găsească un loc de muncă decent până la sfârșitul anului, când se încheie al doilea mandat, acestă situație nu va avea prea mult de-a face cu discriminarea față de politicienii din Europa Centrală și de Est.”