Asociația Accept: România, amendată de CEDO pentru încălcarea drepturilor persoanelor transgender, prin absența unei proceduri de modificare a genului în actele de identitate bazată exclusiv pe declarația persoanei

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis astăzi că persoanele transgender din România nu au la dispoziție o procedură clară și eficientă pentru modificarea genului în actele de identitate, ceea ce constituie o violare a articolului 8 din Convenția europeană pentru drepturile omului, se arată într-un comunicat al Asociației Accept.

Potrivit sursei citate, CEDO constată că obligarea persoanelor transgender din România la realizarea unor intervenții chirurgicale asupra organelor genitale ca pas obligatoriu înainte de modificarea indicatorilor de gen din actele de stare civilă (prenumele, sexul și prima cifră a codului numeric personal) încalcă viața privată și autonomia personală.

Potrivit Asociației Accept, CEDO a luat această decizia în cauzele X împotriva României și Y împotriva României: doi bărbați transgender care au fost obligați de instanță să parcurgă intervenții chirurgicale înainte de modificarea actelor de identitate, operații care nu se pot efectua în siguranță în țara noastră.

Cei doi au primit o compensație morală în valoare de 15 000 de euro în total, 9755 euro cheltuieli de judecată și 1 153 euro daune materiale. CEDO explică astfel violarea drepturilor persoanelor transgender în România: „În [speță], a existat o încălcare a articolului 8 din convenție din cauza absenței unei proceduri clare și previzibile pentru recunoașterea juridică a identității de gen care să permită schimbarea sexului și, prin urmare, a prenumelui sau a codului numeric personal, în documente oficiale, de o manieră transparentă și accesibilă.”

Asociația ACCEPT salută decizia CEDO care obligă Guvernul României la dezvoltarea unei proceduri clare și transparente pentru modificarea genului în actele de stare civilă. ACCEPT consideră că este necesară dezvoltarea unei proceduri administrative realizată la starea civilă bazată exclusiv pe declarația persoanei.

În acest moment, persoanele trans care doresc să își schimbe indicatorii de gen în actele de identitate trebuie să angajeze un avocat și sunt obligate să dea în judecată autoritatea publică locală în cadrul unui proces desfășurat în prezența unui procuror, în care trebuie să aducă dovezi împovărătoare, care le încalcă viața privată, pentru a își demonstra identitatea: documente medicale, martori sau expertize medico-legale. În instanțele naționale, între 2006 și 2017 s-au derulat doar 48 de cazuri, judecătorii condiționau modificarea actelor de identitate de efectuarea unor intervenții chirurgicale asupra organelor genitale în 32 dintre acestea.

Domnul X, în vârstă de 45 de ani, de profesie avocat, a demarat procesul pentru modificarea actelor de identitate în 2013. Soluționarea definitivă a dosarului de către instanța națională a durat trei ani, deși au fost doar două termene de judecată, unul la fond și unul în apel.

• „Lipsa documentelor de identitate care să reflecte identitatea reală a unei persoane transgender creează fricțiuni în viața de zi cu zi pe care majoritatea oamenilor nu le pot înțelege. Ce m-a determinat să merg la CEDO a fost nedreptatea, nedreptate care nu e limitată în timp la ziua procesului, ci este o nedreptate cu care te confrunți permanent: când te duci la bancă sau la doctor, când ești în autobuz sau când ai un accident rutier și mergi la poliție. Peste tot îți este pusă la îndoială identitatea și trebuie să dai explicații și să răspunzi la întrebări de genul „Al cui e buletinul? Al cui e permisul?”. Sper ca decizia CEDO să ducă la adoptarea unei legislații clare și coerente pentru recunoașterea identității de gen, astfel încât persoanele transgender din România să poată avea o viață obișnuită, iar actele de identitate în acord cu aspectul și identitatea persoanei sunt un element esențial din această viață”, a adaugat acesta.

Asociația ACCEPT estimează că în România trăiesc în jur de 120 000 de persoane transgender, majoritatea neavând posibilitatea să își realizeze tranziția juridică. Însă, mai puțin de 50 de persoane au reușit să își modifice actele de identitate în instanță. Domnul Y a petrecut peste 10 ani încercând să obțină modificarea actelor de identitate.

„CEDO transmite un mesaj clar instanțelor din România că nu pot impune persoanelor transgender să efectueze proceduri chirurgicale ca pre-condiție la schimbarea actelor de identitate. Acest tip de cerințe obligă persoanele transgender să aleagă între două drepturi fundamentale – integritatea fizică și recunoașterea egală în fața legii – ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului la respect pentru viață privată. În aceste condiții, este evident că procedurile administrative ce țin de evidența populației trebuie separate de procedurile medicale ce țin de alegerile intime ale persoanei,” a declarat Constantin Cojocariu, avocat de drepturile omului și reprezentantul domnului X.

Asociația ACCEPT a transmis o opinie amicus curiae în cauză, prezentând situația de fapt în instanțele naționale. În speță au mai intervenit atât ILGA-Europe și Transgender Europe, cât și Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului.

Sursa Foto: Pexels.com