Asociația din care a făcut parte procurorul general Gabriela Scutea solicită CSM să amâne concursul pentru șefia Secției speciale până după decizia Curții de Justiție a UE privind soarta acestei unități de parchet

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP), din care a făcut parte și actualul procuror general Gabriela Scutea, solicită CSM să amâne concursul pentru șefia Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și pentru ocuparea unor funcții de procuror de execuție din cadrul secției până după decizia Curții de Justiție a UE (CJUE) privind soarta SIIJ, potrivit unui comunicat al AMASP.

Plenul CSM ia in discuție azi organizarea unui concurs pentru șefia SIIJ și a unor posturi de execuție, voturile procurorului general Gabriela Scutea și ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, fiind decisive.

Decizia CJUE privind obligativitatea respectării de către România a recomandărilor MCV referitoare la Justiție și, implicit, desființarea SIIJ, era programată pentru sfârșitul lunii mai – începutul lui iunie 2020, însă din motive de pandemie, termenele s-au decalat și este posibil ca CJUE să se pronunțe pe perioada verii, cel târziu în toamnă, au declarat pentru G4media surse judiciare.

Procurorul general Gabriela Scutea a declarat că dorește desființarea SIIJ, însă – atâta vreme cât Secția specială este prevăzută în legislație – ar trebui să fie operațională.

La rândul lui, Guvernul PNL a emis la sfârșitul anului trecut un memorandum în care și-a stabilit poziția în fața CJUE, în sensul că dorește desființarea SIIJ.

Ministrul Justiției Cătălin Predoiu a explicat că Guvernul nu poate emite OUG pentru desființarea SIIJ pentru că trebuie să țină cont de rezultatul referndumului din mai 2019 potrivit căruia nu se poate legifera în domeniul justiției prin OUG.

În ianuarie, Predoiu a anunțat că dorește să inițieze un proiect de lege pentru modificarea competențelor SIIJ, însă ulterior, în februarie, după instituirea stării de urgență, în cadrul audierilor din parlament pentru Guvernul Orban 2, ministrul a anunțat amânarea inițierii proiectelor pentru repararea legilor justiției și a Codurilor penale, modificate în guvernarea PSD-Dragnea, până după alegerile parlamentare, fie anticipate sau la termen.

Citește mai jos comunicatul AMASP în întregime:

”Având în vedere ordinea de zi a ședinței Plenului C.S.M. din data de 07 mai 2020, ce are ca obiect organizarea concursului pentru numirea în funcţia de procuror şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (S.I.I.J.) din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv pentru numirea în funcții de execuție a unor procurori în cadrul aceleiași structuri, AMASP solicită membrilor C.S.M. amânarea susținerii acestor concursuri până la momentul pronunțării de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene a unei iminente decizii în cauzele conexate C-83/19,C-127/19,C-195/19 ce au ca obiect, printre altele, pronunțarea unei decizii de interpretare cu privire la compatibilitatea legislației române privind înființarea și funcționarea S.I.I.J. cu Tratatul privind Uniunea Europeană.

Astfel, reamintim  membrilor CSM că o parte dintre întrebările preliminare adresate CJUE vizează tocmai existența și funcționarea SIIJ, respectiv dacă art. 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, în special necesitatea respectării valorilor statului de drept, se opune unei legislații prin care este înființată și organizată Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, prin posibilitatea exercitării, în mod indirect, a unor presiuni asupra magistraților, precum și dacă principiul independenței judecătorilor, consacrat de articolul 19 alin. (1) al doilea paragraf din TUE și de art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune înființării acestei Secții, raportat la modalitatea de numire/revocare din funcție a procurorilor membri ai acestei structuri, modalitatea de exercitare a activității, modul în care este stabilită competența în corelație cu numărul redus de posturi prevăzute în cadrul secției.

Arătăm că până la acest moment, toate punctele de vedere exprimate în cauză (Comisia Uniunii Europene, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație, Guvernul României-Agentul Guvernamental MAE, Asociațiile de magistrați F.J.R.,  AMASP și AIJ, state care au intervenit în procedură – Belgia, Danemarca, Suedia), cu excepția poziției reprezentantului C.S.M.- și aceea nu în numele tuturor membrilor, au fost în sensul că înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) încalcă legislaţia europeană, mai exact, articolul 19 din Tratatul Uniunii Europene şi articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care consacră cerinţa de independenţă a instanţelor.

De altfel, în a doua parte a anului trecut, plenul CSM a amânat repetat validarea rezultatelor concursului pentru numirea procurorului șef SIIJ, organizat în perioada 15 mai – 18 iunie 2019 și numirea candidatului admis în funcția de procuror șef, motivând tocmai existența acestor cauze pe rolul CJUE. Or, la acest moment, stadiul cauzelor la CJUE este unul avansat, având în vedere că la datele de 20 și 21 ianuarie au avut loc dezbaterile în cauză, soluția urmând a fi emisă după depunerea concluziilor de către Avocatul General (notă: termenul inițial stabilit pentru depunerea concluziilor de AG era 31 martie 2020, însă acesta a fost amânat din cauza pandemiei provocate de virusul SARS-nCOV2), iar în cazul în care Curtea va achiesa la argumentele expuse de cvasimajoritatea participanților la proces, decizia pronunțată va produce efecte directe asupra valabilității tuturor activităților de urmărire penale ale Secției.

De asemenea, A.M.AS.P. consideră că activitatea S.I.I.J. nu se află într-un blocaj funcțional atât timp cât conducerea acesteia este asigurată de procurorul șef secție adjunct al Secției, numit în urma concursului organizat de către CSM.

Pe cale de consecință, concluzionăm că organizarea la acest moment a concursurilor  de numiri în funcții de conducere și de execuție la SIIJ ar antrena cheltuieli inutile pentru bugetul de stat, generate de salarizarea procurorilor din cadrul acestei secții de parchet, în contextul incertitudinii legate de funcționarea în continuare a acesteia”, este comunicatul AMASP.