Asociația Forumul Judecătorilor din România: „În continuare sunt necesare reforme reale în justiție, care să pună în aplicare hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene și rapoartele Comisiei Europene”

Asociația Forumul Judecătorilor din România atrage atenția că „în continuare sunt necesare reforme reale în justiție, care să pună în aplicare hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene și rapoartele Comisiei Europene”.

Odată cu desemnarea noului ministru al justiției, Asociația Forumul Judecătorilor din România reamintește faptul că Raportul MCV din 22 noiembrie 2022, publicat de Comisia Europeană, menționează expres că ”este important ca România să continue să lucreze în mod consecvent la transpunerea în acte legislative concrete a angajamentelor restante specificate în prezentul raport și la continuarea punerii în aplicare a acestora, în cadrul ciclului anual al raportului privind statul de drept și cu sprijinul altor elemente ale setului de instrumente al UE privind statul de drept”, se arată în comunicatul transmis, luni, de AFJR.

De asemenea, mai spun reprezentanții AFJR, „se precizează în mod clar că trebuie imediat introduse în legislație recomandările Comisiei de la Veneția din ultimul Aviz urgent, emis la sfârșitul anului 2022”.

Comunicatul integral transmis de Asociația Forumul Judecătorilor din România:

Odată cu desemnarea noului ministru al justiției, Asociația Forumul Judecătorilor din România reamintește faptul că Raportul MCV din 22 noiembrie 2022, publicat de Comisia Europeană, menționează expres că ”este important ca România să continue să lucreze în mod consecvent la transpunerea în acte legislative concrete a angajamentelor restante specificate în prezentul raport și la continuarea punerii în aplicare a acestora, în cadrul ciclului anual al raportului privind statul de drept și cu sprijinul altor elemente ale setului de instrumente al UE privind statul de drept”.

Astfel, se precizează în mod clar că trebuie imediat introduse în legislație recomandările Comisiei de la Veneția din ultimul Aviz urgent, emis la sfârșitul anului 2022, respectiv: ”extinderea duratei mandatelor procurorilor de rang înalt de la trei ani, cât este în prezent, și eliminarea posibilității reînnoirii mandatelor, precum și consolidarea garanțiilor în cazul în care procurorul general respinge soluțiile procurorilor obișnuiți. Printre alte modificări propuse se numără o selecție prin concurs pentru vicepreședinții instanțelor și procurorii șefi adjuncți ai parchetelor și stabilirea în mod clar a faptului că agenții poliției judiciare detașați pe lângă parchete nu au obligații de raportare față de Ministerul de Interne.”

În ceea ce privește procedura disciplinară în sine, Comisia Europeană arată că una dintre preocupările rămase este posibilitatea ca Inspecția Judiciară să conteste o decizie a secției în materie disciplinară a CSM („Odată ce comisia disciplinară a Consiliului Judiciar Suprem s-a pronunțat în favoarea judecătorului, această decizie ar trebui să fie definitivă” [CDL-AD (2002) 015, Avizul Comisiei de la Veneția referitor la proiectul de lege privind modificările la Legea bulgară privind sistemul judiciar].) . De asmenea, persistă preocupări cu privire la faptul că inspectorul-șef poate să infirme o rezoluție de clasare a unui dosar sau orice rezoluție adoptată de un inspector judiciar în urma unei cercetări disciplinare prealabile. Comisia reține că vor trebui stabilite mecanisme de monitorizare a aplicării acestei norme în practică și al eficacității garanțiilor prevăzute în acest sens.

Necesitatea modificării legislative privind modul de funcţionare al Inspecţiei Judiciare se impune inclusiv prin prisma hotărârii obligatorii a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 11 mai 2023 (cauza C-817/21, Inspecţia Judiciară).

Curtea a apreciat că ”articolul 2 și articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE coroborate cu Decizia 2006/928/CE a Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale care conferă directorului unui organ competent să efectueze cercetările și să exercite acțiunea disciplinară împotriva judecătorilor și a procurorilor competența de a adopta acte normative și acte individuale privind printre altele organizarea acestui organ, selecția agenților săi, evaluarea acestora, executarea lucrărilor lor sau desemnarea unui director adjunct, în condițiile în care, mai întâi, acești agenți și acest director adjunct sunt singurii competenți să efectueze o cercetare disciplinară împotriva directorului respectiv, apoi, carierele lor depind într‑o mare măsură de deciziile directorului în cauză și, în sfârșit, mandatul directorului adjunct menționat va înceta în același timp cu cel al aceluiași director, atunci când această reglementare nu este concepută astfel încât să nu poată da naștere niciunei îndoieli legitime, în percepția justițiabililor, cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor organului respectiv ca instrument de presiune asupra activității acestor judecători și a acestor procurori sau de control politic al acestei activități”.

CJUE a constatat consolidarea competențelor inspectorului‑șef în contextul mai global al reformelor privind organizarea sistemului judiciar român având ca obiect sau ca efect reducerea garanțiilor de independență și de imparțialitate a judecătorilor români, dar mai ales practica concretă urmată de inspectorul‑șef în exercitarea prerogativelor sale, cu referire explicită la Comisia Europeană, care ”menționează exemple care pot arăta că aceste prerogative au fost utilizate, în mai multe rânduri, în scopul controlului politic al activității judiciare, unele dintre aceste exemple figurând, de altfel, în rapoartele Comisiei către Parlamentul European și către Consiliu din 22 octombrie 2019 și din 8 iunie 2021 privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare [COM(2019) 499 final, p. 7 și 8, precum și COM(2021) 370, p. 18], de care autoritățile române trebuie să țină seama în mod corespunzător, în temeiul principiului cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) TUE, în vederea realizării obiectivelor urmărite prin Decizia 2006/928 (a se vedea paragraful 71 al hotărârii din 11 mai 2023)”.

În ciuda acestei hotărâri a CJUE, este de neînțeles cum, la mai bine de o lună de la pronunțare, nici Consiliul Superior al Magistraturii nu a apărat independența sistemului sau reputația magistraţilor indicați de Comisia Europeană, nici Ministerul Justiției nu a propus modificări legislative.

De asemenea, în Raportul din 2022 privind statul de drept s-a constatat că, deși noul sistem de investigare a infracțiunilor săvârșite de magistrați reprezintă o îmbunătățire în ceea ce privește numărul de procurori alocați noii structuri și distribuția teritorială a acesteia, rămân preocupări cu privire la impactul său asupra independenței sistemului judiciar. Spre exemplu, nu s-a profitat de ocazie pentru a aborda prin lege preocuparea cu privire la acuzațiile nefondate („plângeri vexatorii”) utilizate ca mijloc de presiune împotriva magistraților. Competența ratione personae în vigoare în cadrul sistemului anterior a fost menținută, fără a fi clar modul în care sistemul ar îndeplini criteriul de a fi justificat de cerințe obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției, astfel cum a stabilit CJUE. În plus, lipsa unor noi garanții specifice în structura instituită a generat îngrijorări, având în vedere hotărârea CJUE din 18 mai 2021, din cauzele conexate Asociația Forumul Judecătorilor din România și alții. Prin avizul său din martie 2022, Comisia de la Veneția a susținut că desființarea SIIJ ar trebui să asigure o mai mare eficacitate în investigarea acuzațiilor de acte de corupție aduse judecătorilor și procurorilor. CJUE a observat că, în cazul SIIJ, lipsa de experiență pentru efectuarea unor anchete în cauze complexe de corupție, resursele umane insuficiente și volumul mare de muncă ar putea provoca întârzieri și au redus eficacitatea în instrumentarea cauzelor. DNA nu și-a recâștigat competența de a investiga faptele de corupție din sistemul judiciar, deși atât Comisia de la Veneția, cât și procurorul general și-au exprimat opinia potrivit căreia este puțin probabil ca noua structură să fie mai în măsură să desfășoare anchete privind acuzațiile de corupție la adresa judecătorilor și procurorilor decât un parchet specializat precum DNA. Comisia de la Veneția regretă faptul că legiuitorul nu a restabilit competențele de dinainte de înființarea SIIJ și recomandă restabilirea competențelor DNA de a investiga și urmări penal infracțiunile comise de judecători și procurori.

Comisia Europeană reiterează observația privitoare la promovarea magistraților, respectiv aceea că noile legi ale justiției mențin în vigoare cele două tipuri de promovare la curțile de apel, tribunale și parchetele de pe lângă aceste instanțe și introduc noi norme pentru promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), unde concursul scris a fost înlocuit cu o selecție bazată pe o evaluare a hotărârilor judecătorești pronunțate de candidați pe parcursul întregii lor activități la Curtea de Apel și un interviu în fața Secției pentru judecători a CSM, aceste modalități de promovare fiind contestate de o parte serioasă a sistemului judiciar pentru lipsa unui caracter cu adevărat meritocratic.

Conform Hotărârii CJUE (Marea Cameră) din 18 mai 2021, pronunțată în cauza Asociația Forumul Judecătorilor din România și alții, Decizia 2006/928/CE a Comisiei de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare este obligatorie în toate elementele sale pentru România atât timp cât nu a fost abrogată. Obiectivele de referință care figurează în anexa la MCV urmăresc să asigure respectarea de România a valorii statului de drept prevăzută la articolul 2 TUE și au caracter obligatoriu pentru statul membru respectiv, în sensul că România este ținută să ia măsurile adecvate pentru atingerea acestor obiective, ținând seama în mod corespunzător, în temeiul principiului cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) TUE, de rapoartele întocmite de Comisie pe baza Deciziei 2006/928, în special de recomandările formulate în rapoartele menționate.

Totodată, Comisia Europeană a subliniat că, înainte de a lua o decizie finală cu privire la România în conformitate cu Decizia privind MCV, va ține seama în mod corespunzător de observațiile Consiliului, precum și de cele ale Parlamentului European. Comisia Europeană, prin numeroase rapoarte MCV, a solicitat României să ia în considerare avizele Comisiei de la Veneția.