Asociația Forumul Judecătorilor din România își anunță retragerea de la lucrările Comisiei speciale: Plasează judecătorii și procurorii în compania clanurilor infracționale, pe același nivel cu proxeneții și traficanții de carne vie

Asociația Forumul Judecătorilor din România își anunță retragerea de la lucrările comisiei Iordache, unde sunt dezbătute amendamentele la Codul Penal și Codul de Procedură Penală, lansând acuzații fără precedent împotriva majorității PSD-ALDE. AFJR acuză ”o ură viscerală împotriva autorității judecătorești și o dorință de a modifica din temelii echilibrul care ar trebui să existe între puterile unui stat constituțional”. ”Alte amendamente plasează judecătorii și procurorii în compania clanurilor infracționale, pe același nivel cu proxeneții și traficanții de carne vie, cu cămătarii și contrabandiștii, fiind imaginate pentru <<Contracararea clanurilor, precum și a procurorilor și judecătorilor, în comiterea infracțiunilor specifice>>”, se mai arată în comunicatul AFJR.

Judecătorul Bogdan Mateescu a postat astăzi pe Facebook o captură după modificările propuse de ALDE la Codul Penal cu următorul mesaj: „Contracararea clanurilor, precum și a judecătorilor și procurorilor (…)” No comment.

Redam mai jos integral comunicatul Asociației Forumul Judecătorilor din România

”Asociația Forumul Judecătorilor din România a solicitat insistent Președintelui României, Președintelui Senatului și Președintelui Camerei Deputaților consultarea Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) asupra unor aspecte curente vizând modificarea în România a Codului penal, Codului de procedură penală și Codului de procedură civilă, precum și unele aspecte conexe[1], susținând că este necesară suspendarea dezbaterilor Comisiei speciale comune până la data primirii Avizului Comisiei de la Veneția.

În ciuda acestui fapt, procesul de legiferare în această materie continuă, cu o procedură netransparentă și neprevizibilă, fără a putea aprecia în ce modalitate vor fi folosite observațiile formulate de sistemul judiciar, a cărui prezență pare doar a fi necesară pentru legitimarea modificărilor propuse, mimându-se un dialog. Astfel, materialele sunt comunicate în termene nerezonabile, uneori cu câteva ore înainte de lucrările comisiei, discutarea textelor și a amendamentelor are loc fără vot imediat, deși foarte multe instituții juridice au legătură între ele și trebuie apreciat dinainte care este cursul inițiativei legislative.

Unele dintre noile amendamente nesocotesc principiile statului de drept, statutul magistraturii și regulile de transparență ce trebuie să caracterizeze procesul de consultare publică și nu dovedesc găsirea unui echilibru între independența și responsabilitatea judecătorilor, se îndepărtează grav de normele constituționale în materie și sfidează angajamentele pe care România și le-a asumat prin convențiile internaționale la care este parte.

Spre exemplu, unele texte nou propuse (infracțiunile prevăzute la art.2801 – Reaua credință și art.2802 – Grava neglijență) reprezintă o încercare surprinzătoare și nemaiîntâlnită de a intimida judecătorii și procurorii din România, prin transformarea unor abateri disciplinare cu grad de pericol social redus în infracțiuni cu pedepse având limite apropiate de cele prevăzute pentru infracțiunea de omor, mult mai mari decât cele adoptate de legiuitor, spre exemplu, pentru furtul calificat, uciderea din culpă, proxenetismul, tâlhăria și pirateria, infracțiunile de corupție etc. (pentru detalii, a se vedea comunicatul Asociației Forumul Judecătorilor din România din 8 mai 2018).[2]

Mai recent, alte amendamente plasează judecătorii și procurorii în compania clanurilor infracționale, pe același nivel cu proxeneții și traficanții de carne vie, cu cămătarii și contrabandiștii, fiind imaginate pentru ”Contracararea clanurilor, precum și a procurorilor și judecătorilor, în comiterea infracțiunilor specifice” (citat din completarea propusă la art.367 alin. 2 din Codul penal – Fapta prevăzută la alin. (1) realizată în scopul săvârșirii oricărei infracțiuni, contra vieții, integrității corporale sau a sănătății, uneia sau mai multor persoane sau infracțiunii de represiune nedreaptă, se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.). Totodată, modificarea art.397 din Codul penal (Acţiuni împotriva ordinii constituţionale) este justificată prin faptul că „nu numai prin acţiune armată, ci şi prin ceea ce se realizează, ce au făcut DNA şi SRI, se probează că s-a atentat la ordinea constituţională şi a fost împiedicată exercitarea legitimă a puterii de stat.”

Magistrații judecători și procurori, cărora prezumția de bună-credință în exercitarea funcției nu li se mai recunoaște în această etapă a procedurii legislative, sunt considerați ab initio un fenomen infracțional extrem de periculos, care trebuie „contracarat”, fapt care nu poate fi compatibil cu standardele unui stat de drept, cu normele minimale acceptate de Consiliul Europei și cu standardele Uniunii Europene.

Contrar obiectivelor Comisiei speciale, asumate la nivel declarativ, există și unele proiecte de lege separate, adoptate tacit,[3] fără consultarea entităților relevante din sistemul judiciar, care reinventează dreptul procesual penal (spre exemplu, apelul la Înalta Curte de Casație și Justiție, soluționat de completul de 5 judecători, va putea fi declarat numai în favoarea inculpaților).

Atât prin declarațiile Ministrului Justiției, cât și prin cele ale unor membri ai Comisiei speciale comune, contrar art. 11 din Constituție, se minimalizează Raportul GRECO, prin care s-a cerut ca România să se abțină de la adoptarea unor amendamente la legislația penală care să contravină angajamentelor sale internaționale și să-i submineze capacitățile interne în materia luptei împotriva corupției. Se poate pune în pericol însuși parcursul României ca stat membru al Consiliului Europei, ștergându-se cu buretele toate eforturile autorităților române de a respecta partenerii europeni, desfășurate constant în ultimii 20 de ani.

Prin urmare, având în vedere toate aceste argumente, este limpede că scopul pe care și l-au propus reprezentanții autorității legislative nu pare a fi legat de îmbunătățirea legislației, prin transpunerea unor directive ori aplicarea unor decizii ale Curții Constituționale, cât timp maniera de organizare și exprimare a comisiei parlamentare și demersurile colaterale dezavuează practic un proces amplu de șubrezire a justiției, ”vinovată” de numeroasele condamnări penale ale unor politicieni în ultimii ani.

Asociația Forumul Judecătorilor din România a participat la aceste dezbateri cu bună-credință, în ideea de a contribui vizibil la calitatea argumentelor și la soluții constituționale, ancorate în contextul legislațiilor statelor membre ale Uniunii Europene, care să respecte convențiile internaționale la care România a aderat.

Cu tot acest efort, evoluțiile recente par a învedera o ură viscerală împotriva autorității judecătorești și o dorință de a modifica din temelii echilibrul care ar trebui să existe între puterile unui stat constituțional.

În consecință, Asociația Forumul Judecătorilor din România își anunță retragerea de la lucrările Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției și solicită Consiliului Superior al Magistraturii să constate că amendamentele mai sus enumerate aduc atingere independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei, cu consecinţa subminării autorităţii acesteia.

Puterea judecătorească trebuie să fie independentă, ceea ce implică existența unor anumite garanții față de celelalte puteri ale statului, pentru a consolida independența și imparțialitatea magistratului.”