Asociația Inițiativa pentru Justiție cere secției de procurori din CSM să respingă prelungirea delegării pe funcții de conducere la DIICOT și la Parchetul Militar

Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită Consiliului Superior al Magistraturii să respingă prelungirea delegării pe funcții de conducere la DIICOT și Parchetul Militar, se arată într-un comunicat al Asociației. Asociația le acuză pe Georgiana Hossu, în prezent procuror șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și pe Oana Schmidt Hăneală, adjunct la DIICOT că ar fi gestionat defectuos dosarul Caracal.

În plus, Asociația susține că Hăineală ”a lucrat la draft-ul celebrei OUG nr 13/2017 și la modificările nocive ale legilor justiției care au fost criticate de Comisia Europeană, GRECO și Comisia de la Veneția.” Georgianei Hossu îi mai este reproșat ”modul defectuos în care aceasta gestionează dosarul „10 August”, unde s-a desemnat și procuror de caz”.

În cazul procurorului militar Museanu Marius, în prezent șef al Secției Militare, Asociația Inițiativa pentru justiție consideră că propunerea de prelungire a delegării pe funcție este nelegală, pe motiv că acesta nu ar avea gradul profesional de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ”astfel că nu are dreptul să funcționeze la acest parchet și, pe cale de consecință, nu poate fi delegat procuror şef al secției”.

Redăm mai jos comunicatul integral

Stimați membri procurori ai CSM,

Având în vedere anunțul de pe site-ul CSM, privind ordinea de zi a ședinței Secţiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii din 19 decembrie 2019, punctul 5 24661/2019 delegare/prelungire delegare în funcţie de conducere, la subpunctele 3, 4 și 64 solicităm respingerea propunerilor pentru argumentele ce vor fi prezentate mai jos. Astfel, în ordinea de zi, la punctul 5, subpunctele 3, 4 și 64, se prevede:

3. Propunerea de delegare în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a doamnei procuror HOSU ELENA GEORGIANA (5/23537/2019)
4. Propunerea de prelungire a delegării în funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a doamnei procuror SCHMIDT- HĂINEALĂ OANA ANDREA (4/23537/2019) 64. Propunerea de delegare în funcţia de procuror şef al Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a domnului procuror militar MUSEANU MARIUS.

În ceea ce privește delegarea în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a doamnei procuror Hosu Elena Georgiana, reținem că aceasta, atât în perioada în care a fost adjunctul procurorului şef al DIICOT, Felix Bănilă, cât și după demisia acestuia, când a asigurat conducerea direcției, nu dovedit că are calitățile necesare pentru a ocupa o astfel de funcție.

Motivele care au determinat solicitarea demisiei fostului procuror şef al DIICOT sunt imputabile cel puțin în egală măsură și doamnei procuror Hosu Elena Georgiana. Modul defectuos în care a gestionat dosarul privind omorurile de la Caracal (de ex. permiterea accesului a sute de persoane în câmpul infracțional cu riscul distrugerii sau alterării probelor) impun nu doar respingerea propunerii de delegarea a acesteia în funcţia de procuror şef al DIICOT, ci declanșarea procedurii de revocare din funcția de procuror şef adjunct și încetarea activității acesteia în cadrul direcției.

În acest sens reținem și modul defectuos în care aceasta gestionează dosarul „10 August”, unde s-a desemnat și procuror de caz, impresia publică fiind aceea că, de la preluarea acestui dosar de la Secția Parchetelor Militare a PICCJ, nu s-a avansat cu cercetările și nici nu s-a explicat în ce ar consta infracțiunile care atrag competența direcției. În continuare, problemele de integritate, cel puțin la nivelul imaginii, ce țin de faptul că soțul acesteia este trimis în judecată pentru infracțiuni de corupție în dosarul 3603/3/2017 al Tribunalului București, impun îndepărtarea acesteia din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pentru a nu afecta imaginea instituției.

În ceea ce privește prelungirea delegării în funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a doamnei procuror Schmidt-Hăineală Oana Andrea, reținem că argumentele reținute pentru doamna procuror Hosu Elena Georgiana cu privire la dosarul privind omorurile de la Caracal sunt valabile și în privința doamnei procuror Schmidt-Hăineală (care este și procuror de caz).

De asemenea, nici aceasta nu a dovedit că ar avea calitățile necesare pentru a ocupa o astfel de funcție. Mult mai grav este însă trecutul acesteia alături de cei mai nocivi miniștri de justiție din ultimul deceniu, Florin Iordache și Tudorel Toader. Aceasta a lucrat la draft-ul celebrei OUG nr 13/2017 și la modificările nocive ale legilor justiției care au fost criticate de Comisia Europeană, GRECO și Comisia de la Veneția.

Și în cazul acesteia, conduita și dubiile, cel puțin la nivel de imagine, privind integritatea acesteia, generate de apropierea sa de personaje controversate din zona politicului, impun nu doar respingerea propunerii de prelungirea delegării în funcţia de procuror şef adjunct al DIICOT, ci declanșarea procedurii de revocare din funcția de procuror şef adjunct și încetarea activității acesteia în cadrul direcției, pentru a nu afecta imaginea instituției.

În ceea ce privește delegarea în funcţia de procuror şef al Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a domnului procuror militar MUSEANU MARIUS, propunerea este nelegală, întrucât acesta nu are gradul profesional de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel că nu are dreptul să funcționeze la acest parchet și, pe cale de consecință, nu poate fi delegat procuror şef al secției. Astfel:

Art. 57 alin 8 din Legea nr. 303 din 28 iunie 2004 (republicată) privind statutul judecătorilor și procurorilor prevede: „(8) Judecătorii și procurorii pot fi delegați numai la instanțe sau parchete la care au dreptul s ă funcționeze potrivit gradului profesional dobândit”.

Art.15 alin. 2 din Regulamentul din 1 octombrie 2019 privind transferul, detașarea și delegarea procurorilor prevede: „(2) Delegarea poate fi dispus ă numai la un parchet la care procurorul are dreptul s ă funcționeze. Procurorii care au promovat efectiv în funcții de execuție la parchete superioare nu pot fi delegați în funcții de conducere la alte parchete timp de cel puțin 2 ani de la data promovării”.

Se poate observa că, deși pentru numire în funcție legiuitorul a prevăzut o singură condiție, o vechime minimă de 15 ani în funcția de judecător sau procuror, pentru delegare acesta a prevăzut condiții mai stricte, impunând suplimentar condițiile ca procurorul respectiv să fi dobândit gradul profesional care să-i permită să funcționeze în unitatea la conducerea căreia urmează a fi delegat.

Respingem interpretarea potrivit căreia condițiile ca procurorul să poată fi delegat în vreuna funcțiile de conducere sunt aceleași cu cele pentru numit în respectiva funcție. Dacă legiuitorul ar fi intenționat aceasta, ar fi reglementat că, în cazul delegării în funcție de conducere, procurorul trebuie sa îndeplinească condițiile pentru numirea în acea funcție. Legiuitorul a ales însă să raporteze condițiile pentru delegare la cele pentru funcționarea la parchetul respectiv, iar nu la vreo funcție anume.

În concluzie, facem apel la membri procurori ai CSM să nu încalce legea învocând „practica” CSM sau a Secției pentru procurori. O astfel de practică, dacă există, este profund nelegală, prezentând elementele unui conflict de natură constituțională între autoritatea judecătorească și cea legislativă.

De asemenea, Secția pentru procurori trebuie să țină cont că respectivul procuror provine dintr-o unitate cu activitate de urmărire penală insignifiantă, nu a condus nicio unitate de parchet, chiar funcția de conducere pe care o ocupă (șef birou documente clasificate) este una care la parchetele civile este ocupată de un grefier, iar acesta a fost desemnat să o ocupe în condițiile în care, la acel moment, în cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel fiecare persoană din unitate ocupa o funcție de conducere. În plan personal, în toată cariera sa, nu s-a remarcat prin niciun dosar semnificativ la soluționarea căruia să fi contribuit.

În acest moment, Secţia Parchetelor Militare trebuie să susțină în cameră preliminară cele mai importante dosare din istoria statului român de după 1989: „Mineriada” și „Revoluția”, ceea ce, ținând cont de funcțiile deținute de-a lungul timpului de persoanele acuzate, de complexitatea celor două cauze și de vechimea acestora, implică necesitatea unei foarte bune gestionări din partea procurorilor, inclusiv din partea conducerii secției, a tuturor provocărilor care se pot ivi. Rolul principal parchetelor militare în actuala arhitectură constitiuțională este acela de garanta că instituțiile „de forță” respectă și vor respecta cadrul legal și statul de drept. Presiunea este enormă, schema de procurori are un grad de ocupare sub 50%, în funcția de conducător al sistemului parchetelor militare trebuie să se regăsească un profesionist ireproșabil, integru cu nervi de oțel.

Nu poate fi delegată o persoană care nu oferă nicio garanție că ar deține respectivele calități, fără experiență managerială relevantă și fără să fi anchetat „cauze mari”.

Având în vedere motivele expuse, vă adresăm solicitarea de a respinge cele 3 propuneri și a da totodată dovada maturității depline și a capacității de asumare a „rolul central” în cadrul procedurilor de numire în marile funcții din Ministerul Public, așa cum recomandă organismele internaționale, în special Comisia Europeană, GRECO și Comisia de la Veneția.”

Asociația „Inițiativa pentru Justiție”,

procuror Sorin Marian LIA,

co-președinte procuror Bogdan-Ciprian PÎRLOG, co-președinte