Asociaţia Investitorilor de Real Estate: Domeniul traversează o perioadă critică, care poate afecta stabilitatea economică a României. Bucureştiul şi-a diminuat semnificativ contribuţia la PIB-ul naţional, ajungând la un minim al ultimului deceniu

Bucureştiul şi-a diminuat semnificativ contribuţia la PIB-ul naţional, arată analiza sectorului de construcţii şi tranzacţii imobiliare, ajungând la un minim al ultimului deceniu, 29,4% în anul 2023 comparativ cu 37% în 2019, arată un studiu al Asociaţiei Investitorilor de Real Estate din România (AREI). Potrivit asociaţiei, sectorul de real-estate, care în anii trecuţi a reprezentat un motor esenţial al economiei, traversează o perioadă critică, fapt ce poate afecta stabilitatea economică a României, transmite News.ro.

”Asociaţia Investitorilor de Real Estate din România prezintă datele unui studiu amplu care analizează impactul sectorului imobiliar şi al construcţiilor asupra economiei naţionale în 2023. Conform studiului, sectorul de real-estate, care în anii trecuţi a reprezentat un motor esenţial al economiei, traversează o perioadă critică, fapt ce poate afecta stabilitatea economică a României. Raportul relevă un impact negativ  considerabil asupra PIB-ului naţional, cauzat de un climat urbanistic incert şi blocajele administrative majore, în special în Bucureşti”, arată datele AREI.

Conform datelor analizate de AREI, contribuţia sectorului construcţiilor şi a tranzacţiilor imobiliare la formarea PIB-ului în Bucureşti este sub media naţională, situându-se la 12,8% în anul 2023, cu o scădere de 2 puncte procentuale comparativ cu vârful înregistrat în anul 2020.

Bucureştiul are o contribuţie în scădere la formarea PIB-ului la nivel naţional, ajungând la numai 29,4% în anul 2023 (minimul ultimului deceniu), comparativ cu 34,6% în 2021, 36,2% în 2020 sau de 37% în 2019. Efectele negative sunt vizibile deja, incertitudinea generată de climatul urbanistic având consecinţe economice negative.

Pierderile veniturilor fiscale înregistrate în această perioadă rezultă într-o scădere semnificativă a încasărilor la buget. Aceste pierderi, cauzate de incertitudinea reglementărilor urbanistice şi blocajul administrativ la nivelul Bucureştiului sunt estimate la 18 miliarde lei pentru perioada 2023-2026, în condiţiile în care estimările din ultimii doi ani (2,8 miliarde lei) aproape că s-au concretizat (2,4 miliarde lei).  Impactul este major, având în vedere dimensiunea bugetului public aprobat pentru PMB de 11,6 miliarde lei pentru anul 2023.

Conform informaţiilor publice analizate de AREI, în următorii patru ani, pierderea totală de valoare adăugată în economie ar putea atinge 61 miliarde lei, ceea ce înseamnă o medie anuală de 1% din PIB-ul României şi 3% din PIB-ul Bucureştiului.

”Această scădere semnificativă ar putea destabiliza nu doar capitala, ci şi întreaga economie naţională, având în vedere importanţa acestui sector. Diminuarea mult mai accelerată a volumului de construcţii în Bucureşti, comparativ cu restul ţării, este vizibilă şi prin reducerea semnificativă a numărului de autorizaţii de construire emise pentru clădirile noi, care a ajuns la jumătate. Scăderea cu 10% a numărului de locuinţe finalizate în capitală în ultimii doi ani se va intensifica şi mai mult în anii următori. Blocajul administrativ existent la nivelul Municipiului Bucureşti a plasat capitala pe ultima poziţie din top 10 judeţe după activele fixe deţinute de companiile din construcţii, respectiv 17% în 2023 şi sub 10% în 2021 şi 2022, în condiţiile în care media investiţiilor din sector la nivel naţional a accelerat de la 12% (2021), 21% (2022) până la 24% in 2023”, precizează reprezentanţii ARIR.

Asociaţia Investitorilor de Real Estate din România atrage atenţia autorităţilor publice asupra necesităţii adoptării unor măsuri urgente pentru deblocarea proiectelor de dezvoltare şi asumarea unei strategii clare privind reglementările urbanistice existente.

”În acest context, este esenţială adoptarea Codului Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor (CATUC) şi accelerarea procesului de elaborare a Planului Urbanistic General al Municipiului Bucureşti, care până în prezent, nu a înregistrat un progres semnificativ. Companiile membre ce formează comunitatea AREI au în portofoliu şi planifică în continuare dezvoltarea unor proiecte orientate către nevoile comunităţii, care includ şi componenta de utilităţi sociale şi publice, precum creşe, grădiniţe sau unităţi educaţionale, însă se confruntă cu blocaje majore, din cauza incertitudinii şi lipsei de acţiune în ceea ce priveşte strategia de dezvoltare urbanistică din Bucureşti. În acest context, iniţiativa recentă de blocare a activităţii Comisiei Tehnice de Circulaţie a Municipiului Bucureşti, din păcate, nu reprezintă un pas constructiv în această direcţie”, menţionează ARIR.

Fără acţiuni rapide, dificultăţile din sector vor continua să afecteze grav economia.

„În Bucureşti, ne confruntăm cu o reducere semnificativă a numărului de autorizaţii de construire în ultimii ani, iar acest aspect afectează nu doar sectorul privat, ci şi investiţiile publice necesare dezvoltării oraşului. Viziunea AREI este că printr-un parteneriat real între investitori şi autorităţile publice locale această situaţie poate fi remediată, iar noi suntem determinaţi să investim şi să contribuim la realizarea unor proiecte care sprijină atât comunităţile locale, cât şi mediul de afaceri din Bucureşti. În acest context, încercăm să îmbunătăţim comunicarea cu autorităţile pentru a facilita progresul, respectând totodată reglementările stricte din domeniul urbanismului. Ne dorim să colaborăm mai eficient cu factorii decizionali pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă şi un cadru favorabil investiţiilor”, spune Dennis Selinas, preşedintele Consiliului Director al AREI (Asociaţia Investitorilor de Real Estate din România).

Asociaţia Investitorilor de Real Estate din România (AREI) este singura asociaţie românească din domeniul imobiliar, care reuneşte cei mai importanţi investitori imobiliari, acoperind întregul spectru al industriei: clădiri rezidenţiale, clădiri de birouri, spaţii comerciale şi logistică.