Asociația procurorilor AMASP critică o serie de prevederi din proiectul de lege privind pensiile speciale

Posibilitatea alegerii unei perioade de 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării ca bază de calcul pentru pensiile magistraților este o „măsură arbitrară care nu va conduce la o performanță crescută în sistemul judiciar și nu are niciun fundament logic, etic sau bugetar”, acuză o asociație a procurorilor, AMASP, într-un mesaj postat joi pe Facebook.

Potrivit asociației, mai multe prevederi din proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu ridică „discuții privind constituționalitate, legalitatea și echitatea actului normativ”.

Care sunt prevederile criticate de asociația procurorilor:

• modificarea art 211 în sensul introducerii unui nou alineat care permite președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorilor șefi PICCJ, DNA și DIICOT și membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii să se pensioneze după expirarea unui mandat întreg, nu are nicio justificare obiectivă și în realitate permite încetarea activității de magistrat după circa 15 ani, moment în care se consideră că magistrații sunt încă în punctul maxim de performanță.
• posibilitatea alegerii perioadei de 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării ca bază de calcul este o măsură arbitrară care nu va conduce la o performanță crescută în sistemul judiciar și nu are niciun fundament logic, etic sau bugetar.
• în cuprinsul art III din lege se prevede recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată doar pentru magistrați, de unde deducem că pentru membrii Curții Constituționale și pentru personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor o astfel de recalculare nu va exista evitând astfel diminuarea cuantumului pensiei. Având în vedere că acest aspect a fost introdus după momentul inițial de trimitere al legii spre avizare, fiind necesară retrimiterea propunerii de act normativ la data de 21.12.2022, indică faptul că nu este o eroare de redactare ci o diferențiere intenționată.
• multe dispoziții și sintagme din proiectul acestui act normativ sunt lipsite de rigoare juridică și neclare, aspecte ce vor conduce la interpretări diferite, o serie nesfârșită de litigii și cel mai probabil la crearea unor situații inechitabile și oneroase bugetar, printre astfel de inadvertențe putând fi menționată neclarificarea situației celor 2 ani în care magistratul a fost auditor de justiție sau întregul art II unde se utilizează verbe de opțiune și perioade maxime fără indicarea condițiilor de aplicare.

În aceste condiții, AMASP cere „instituțiilor abilitate reevaluarea acestor dispoziții în vederea remedierii deficiențelor indicate anterior”.