Asociația Producătorilor de Medicamente Generice solicită Guvernului să rezolve problema taxei clawback: Peste 2.500 de medicamente generice au fost retrase de pe piață și urmează încă 700

Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România solicită Guvernului să rezolve problema taxei clawback, introdusă temporar în anul 2009 și care este încă prezentă și este cauza retragerii de pe piață a peste 2500 de medicamente generice și a adâncirii crizei medicamentelor.

„Guvernul întârzie rezolvarea taxei clawback, o taxă introdusă temporar în anul 2009 şi încă prezentă în anul 2020, care acoperă lipsa preocupării Guvernului de a bugeta corect nevoile de medicamente ale pacienţilor din România”, se arată în tr-un comunicat al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.

Aceasta precizează că bugetul statului pentru medicamente compensate este limitat la 554 milioane RON pe lună, exclusiv cele din programele cost-volum, cost-volum-rezultat, diferenţa până la consumul real fiind acoperită de industrie prin taxa clawback.

„Nerezolvarea problemei generată de taxa clawback, adevărata problemă pentru retragerea din piaţă a medicamentelor generice esenţiale, adânceşte criza medicamentelor. Agenţia Naţională a Medicamentului a anunţat recent că încă 700 de medicamente vor fi retrase din piaţă. Ceea ce se întâmplă în România este fără precedent în spaţiul european. Este inacceptabil ca un Guvern să pună presiunea unui buget de medicamente incorect administrat pe umerii producătorilor de medicamente generice, inclusiv compensarea moleculelor noi, incluse necondiţionat”, se arată în comunicat.

Asociația menționează că Guvernul Orban şi-a asumat creşterea plafonului bugetar trimestrial alocat medicamentelor, tocmai în direcţia unui acces mai bun, iar premierul a cerut Ministerului Sănătăţii să vină în prima parte a lunii ianuarie cu o soluţie.

„La ora actuală, în România există un paradox, şi anume: în condiţiile existenţei tot mai multor biosimilare pe piaţă, acestea nu sunt prescrise sau sunt prescrise foarte puţin, deşi prin însăşi natura lor permit un acces crescut al pacienţilor la tratament, reprezentând totodată o soluţie de optimizare bugetară la îndemâna autorităţilor. Acestă soluţie este folosită cu precădere de majoritatea statelor din vestul Europei, tocmai acele state cu bugete mari în sănătate. Prin întârzierea aplicării acestei soluţii, se creează o barieră în accesul pacienţilor români la medicamente biosimilare, iar Guvernul pierde oportunitatea tratării mai multor pacienţi cu acelaşi buget”, se mai arată în comunicat.

Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România susține că este important şi urgent să se implementeze începând cu trimestrul I al anului 2020 următoarele măsuri:

1. Ajustarea bugetului de medicamente cu inflaţia de la nivelul anilor 2018 si 2019, adică 4,63% + 3.8% conform INS, astfel bugetul de referinţă ar putea deveni 1.732 miliarde RON pe trimestru;

2. Eliminarea din calculul taxei clawback a valorii consumului de medicamente din spitale, aproximat la 8-9% din consumul trimestrial total. Astfel, s-ar elimina toate posibilele erori, de orice natură, din calculul clawback-ului;

3. Introducerea unui clawback diferenţiat şi plafonat pentru medicamentele generice şi biosimilare, care prin natura lor reprezintă soluţii de optimizare bugetară şi acces crescut la tratamente.

„Taxa clawback este aplicată uniform atât medicamentelor scumpe, cât şi celor cu preţ accesibil, cu un impact negativ mult mai mare asupra celor din urmă. Acest lucru se întâmplă din cauza preţului redus şi al sistemului de adaosuri, pentru care toţi producătorii sunt obligaţi să plătească clawback. Taxa clawback este o barieră reală în calea accesului pacienţilor la medicamentele generice, fapt ce a generat retragerea din piaţă a peste 2.500 de medicamente generice, dar şi o barieră în calea atragerii de noi investitori străini”, mai susține asociația.

Foto: Pexels.com