Asociații ale magistraților: Proiectele legilor justiției sunt opace și păstrează modificări aduse în 2018 și criticate în raportul MCV / E evidentă dorința ca puterea de decizie să fie deținută de conducerea Ministerului Public și de președinții de instanțe, cu caracter discreționar și cu ignorarea CSM

Trei asociații ale magistraților – Forumul Judecătorilor din România, Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Inițiativa pentru Justiție – susțin că proiectele legilor justiției sunt opace și păstrează modificări aduse în anul 2018 și criticate în raportul MCV. Cele trei asociații consideră că este evidentă dorința ca puterea de decizie să fie deținută de conducerea Ministerului Public și de președinții de instanțe, cu caracter discreționar și cu ignorarea CSM.

„Proiectele au păstrat multe din modificările aduse legilor justiției în anul 2018, deși în raportul MCV din același an s-a recomandat suspendarea aplicării acestora. Expunerile de motive ale proiectelor nu oferă nicio justificare pentru această decizie”, susțin cele trei asociații.

În opinia acestora, proiectele conțin, de asemenea, „numeroase reglementări noi care nu se justifică prin eliminarea modificărilor care au fost aduse legilor justiției în anul 2018”. „Expunerile de motive ale proiectelor nu oferă explicații pentru niciuna din aceste noutăți, în sensul de a se arăta motivele care le-au justificat, consultările din care a reieșit necesitatea lor, studiile de impact care le-au fundamentat sau estimările privind efectele pe termen mediu și lung”, afirmă asociațiile.

Acestea menționează că, după dezbaterea publică, nu s-a întocmit un raport din care să rezulte ce propuneri s-au primit și din partea cui, care dintre acestea au fost admise/respinse, și pentru ce motive.

„În concluzie, nici pentru omisiunile și nici pentru noutățile din aceste proiecte nu se justifică care este intenția legiuitorului și nici dacă ea corespunde cu nevoile sistemului judiciar. Pentru aceste motive proiectele sunt opace, iar aplicarea lor este în multe situații imprevizibilă. Este însă evidentă dorința puterii executive de a crea un sistem judiciar în care puterea de decizie este deținută de conducerea Ministerului Public și de președinții de instanțe, cu caracter discreționar și cu ignorarea CSM și a participării colegiale la luarea deciziilor de interes”, susțin cele trei asociații.

Acestea aduc o serie de observații punctuale în legătură cu proiectele de legi, pe următoarele teme:

1. Compunerea colegiilor de conducere la instanțe și la parchete

2. Lipsa unei reorganizări reale a Inspecției Judiciare. Toți inspectorii selectați sub imperiul reglementării anterioare, de un inspector-șef cu puteri nelimitate, vor rămâne în funcții. Mandatul inspectorilor judiciari trebuie să fie de maxim 4 ani și să nu poată fi reînnoit.

3. Posibilitatea atacării de Inspecția Judiciară a soluțiilor de respingere a acțiunilor disciplinare pronunțate de secțiile disciplinare ale CSM este contrară principiilor dezvoltate de Comisia de la Veneția.

4. Lipsa reglementării unui termen de prescripție în ceea ce privește răspunderea disciplinară în ipoteza în care a fost exercitată acțiunea disciplinară.

5. Prezența președinților de instanță în procesul de evaluare a judecătorilor de la acea instanță (silimar pentru parchete).

6. Impunerea criteriului de evaluare a judecătorilor constând în numărul hotărârilor modificate/desființate/casate din motive imputabile.

7. Lipsa unui rol central acordat Secției pentru procurori a CSM în numirea procurorilor de rang înalt în funcții de conducere.

8. Posibilitatea delegării procurorilor la o altă unitate de parchet, fără acordul lor, pentru o perioadă de până la 30 de zile, încalcă principiile stabilității și independenței.

9. Lărgirea nejustificată a sferei de influență a Procurorului General al României în privința numirii/revocării procurorilor la DNA și DIICOT, detașării și delegării procurorilor în funcții. Aprobarea prin ordin al ministrului justiţiei a regulamentelor de ordine interioară.

10. Lipsa votului universal pentru alegerea membrilor CSM. Alte aspecte proivind alegerea membrilor CSM.

11. Lipsa unor termene imperative scurte și clare privind organizarea de noi alegeri în cazul încetării calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de expirarea mandatului, pentru locul rămas vacant.

12. Mărirea la 3 ani a duratei cursurilor auditorilor de justiție în cadrul Institutului Național al Magistraturii.

13. Eliberarea din funcție a judecătorilor și procurorilor ca urmare a neîndeplinirii condiţiei privind lipsa cazierului fiscal.

14. Procedura de promovare a judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție. Numirea în funcții de conducere.

15. Evaluarea magistraților care ocupă funcții de conducere potrivit unor criterii mai puțin relevante.

16. Creșterea vechimii efective necesare pentru numirea ca procurori în cadrul DNA și DIICOT (cel puţin 10 ani în funcţia de procuror sau judecător). Cerințele de vechime efectivă pentru promovarea judecătorilor şi procurorilor la tribunale, tribunale specializate, curţi de apel şi parchete de pe lângă acestea, precum şi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

17. Eliberarea din funcție a judecătorilor și procurorilor prin pensionare condiționată de finalizarea tuturor cauzelor aflate în lucru. Lipsa unor dispoziții care să asigure posibilitatea îndeplinirii acestei condiții.

Comunicatul integral cu observațiile detaliate poate fi citit aici.

Sursa foto: Pixabay