G4Media.ro

Asociații ale magistraților solicită ca CCR să fie sesizată privind proiectul de…

Sursa foto: Pixabay

Asociații ale magistraților solicită ca CCR să fie sesizată privind proiectul de lege pentru aprobarea OUG 6/2016

Mai multe asociaţii ale magistraţilor solicită ca Avocatul Poporului şi preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Curții Constituțioanel din România să se sesizeze privind proiectul de lege pentru aprobarea OUG 6/2016, referitor la unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.

Solicitarea transmisă de Uniunea Naţională a Judecătorilor din Romania (UNJR), Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) şi Asociaţia Procurorilor din Romania (APR) este adresată Avocatului Poporului şi preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

„În data de 16.11.2021, Camera Deputaţilor a adoptat intempestiv, după 5 ani de lăsare în nelucrare, legea de aprobare a controversatei OUG nr. 6/2016, prin care Guvernul a acordat Serviciului Român de Informaţii statutul de ‘organ special de cercetare penală’, atribuind, astfel, unui serviciu de informaţii secret, un rol activ în procesul penal, fapt de natură să afecteze drepturile fundamentale ale cetăţenilor, inclusiv dreptul la un proces echitabil. Adoptarea OUG nr. 6/2016 a fost criticată dur, la data respectivă, de asociaţiile de magistraţi, care au invocat vicii grave de neconstituţionalitate şi au cerut Parlamentului respingerea acesteia”, se arată într-un comunicat transmis joi de asociaţiile de magistraţi.

Conform aceleiaşi surse, proiectul adoptat nu a corectat niciunul dintre viciile semnalate, astfel că se impune ca CCR să verifice compatibilitatea proiectului cu Constituţia.

UNJR, AMR, AJADO şi APR susţin, printre altele, că adoptarea OUG 6/2016 s-a făcut fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii, proiectul de lege adaugă organelor de cercetare penală şi „lucrători specializaţi din cadrul poliţiei”, ceea ce extinde în mod neclar sfera persoanelor care dobândesc dreptul de a face cercetare penală, normele privind verificările modului în care sunt puse în executare mandatele de interceptare sunt lacunare şi neclare.

Deputaţii au dat, marţi, vot favorabil proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.

Senatul, în calitate de primă Cameră legislativă sesizată, a adoptat tacit iniţiativa legislativă, în 9 mai 2016.

Proiectul de lege conţine intervenţii legislative asupra actelor normative incidente în materie, ca urmare a admiterii de către Curtea Constituţională, la data de 16 februarie 2016, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 142 alineatul (1) din Codul de procedură penală în ceea ce priveşte sintagma „ori de alte organe specializate ale statului”.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului, fără amendamente, în forma aprobată de Senat.

Potrivit proiectului, Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa Parchetelor, în condiţiile legii. Organele de Poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia. Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune de îndată la dispoziţia Parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile neprelucrate deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor.

SRI poate să facă acte de cercetare penală în condiţii speciale în cazuri de trădare, spionaj, terorism, mai prevede Ordonanţa 6/2016, care aparţine fostului ministru al Justiţiei Raluca Prună, fiind semnată de fostul premier Dacian Cioloş: „Organele Serviciului Român de Informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest. Prin excepţie, organele Serviciului Român de Informaţii pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale conform art. 55 alin. (5) si (6) din Codul de procedură penală pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică conform prevederilor art. 57 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală”.

Sursa foto: Pixabay/ geralt

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

11 comentarii

  1. Te pomenesti ca aceste asociatii (cu cate 3 membri fiecare) si-ar dori sa nu mai faca nimeni nicio cercetare penala… De nicio natura…
    Majoritatea pe care o avem acum in parlament poate reuseste ce nu a reusit Dragnea.
    Cu CCR-ul actual, au mari sanse sa voteze orice doresc.

    Dana Garbovan, nascuta in septembrie 1978, mai are un an pana la pensie.
    Daca tot nu se poate atinge nimeni de pensiile magistratilor (ar putea fi limitata marirea lor, fiindca acele venituri nu provin din contributivitate), nu s-ar putea modifica legislatia incat sa nu mai poata iesi atat de repede la pensie?

  2. Lumea a uitat de asta…

    La fel cum a uitat ca pe durata starii de…

    (Pandemia nu a fost declarata in mod oficial in ROMANIA)

    „sirviciile” monitorizeaza toate comunicatiile noastre FARA MANDAT

    • E vorba de tradare, spionaj si terorism si nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest.

  3. Dupa gunoaiele aste, MCV-ul, Comisia de la Venetia, GRECO, etc, toate afecteaza procesul penal al infractorului roman harnic si onest.

  4. Cine mai are încredere în justiția română ? O haită interesată doar de salarii și pensii nesimțite smulse de pe spinarea poporului. Îți vine să râzi când îi auzi că sunt interesați de ”drepturile omului” ! Ale ”Omului”, ca pe vremea lui Ceașcă.

  5. Dacă nu ești infractor, nu te deranjează că SRI-ul poate asculta convorbiri.
    Cele 3 așa zise asociații sunt avocați ai borfașilor.

  6. E si Dana Garbovan pe acolo. Atunci nu ar trebui sa intreb care este opinia si a VeDemJust?

  7. AU PUTUT SA „READUCA ” (ASA CUM AU PUTUT SA INLATURE PROBELE DIN DOSARE ) SERVICIILE LA LOCUL LOR ,PENTRU CA A SCAPAT CINE TREBUIA ?!?
    CELE TREI ASOCIATII CONTESTATOARE : SI PE NOI CUI NE LASATI ,DUPA CE V-AM „SCAPAT „?!?

  8. Probele veridice ar trebui admise indiferent cu ce echipamente au fost strase. Autorul atentatului cu bomba de la Arad -posibil din mafia MAI- scapa deoarece victima nu a prezentat probe pentru a fi inculpat.