„Atacul asupra României a început acum 8 ani. Firme finanţate de Moscova promovau medicaţie falsă. De fapt, se recolta o bază de date cu papagali” – interviu cu Mircea Toma, membru CNA

Atacul hibrid asupra României a fost declanşat de Rusia în urmă cu 8 ani, odată cu primele campanii de publicitate online prin care se făcea reclamă unor produse pseudo-ştiinţifice, fals medicale, afirmă, într-un interviu pentru News.ro, Mircea Toma, membru în Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), absolvent de Psihologie, membru fondator al Academiei Caţavencu şi fost coordonator la ActiveWatch. Acesta afirmă că ruşii au strâns o bază de date despre „fraierii“ din România după modelul pescarului care, înainte să arunce undiţa, nădeşte locul respectiv, adică aruncă momeală să atragă peştii. Ulterior, „fraierii“ astfel centralizaţi au fost folosiţi pentru a fi transformaţi în publicul conspiraţionist de azi, gata să înghită orice poveste şi, în final, să-l venereze pe un personaj precum Călin Georgescu, transmite News.ro.

Mircea Toma relatează că în ultimele săptămâni amenzile au fost foarte mari, de 100-200.000 de lei. Elementul de noutate îl reprezintă intrarea CNA în online, unde instituţia a deschis canale de comunicare cu TikTok şi Meta, lucru care permite ştergerea anumitor postări în câteva ore, dacă se constată încălcarea legilor.

Prezentăm integral interviul acordat News.ro de Mircea Toma, membru în Consiliul Naţional al Audiovizualului, instituţie care are în atribuţii monitorizarea televiziunilor, a posturilor de radio şi, mai nou, a conţinutului online, inclusiv de pe reţelele de socializare.

„Şansa acestor războinici ai informaţiei a fost pandemia, care s-a potrivit mănuşă pentru ce voiau ei. Pentru că ei au vrut să identifice fraierii, dar să şi erodeze credibilitatea surselor autentice de informaţii. Atunci s-au războit cu toate iniţiativele guvernului. Şi au avut dintr-o dată un public recrutat, nu doar pregătit să primească bazaconii în creier, ci şi gata supărat“

Matei Udrea: Domnule Mircea Toma, vă mulţumesc pentru amabilitatea de a-mi acorda acest interviu care, ca să folosesc o expresie care s-ar putea să vi se pară cunoscută, a fost adevărat, e real şi va fi autentic. Am o curiozitate, cum vi se par personajele politice de acum, din 2025, comparativ cu cele din urmă cu 25 de ani? Haideţi să luăm ca reper începutul anilor 2000, când dumneavoastră încă făceaţi presă la Academia Caţavencu.

Mircea Toma: Judecând cu ce se întâmpla în epoca de aur a Academiei Caţavencu, challenge-ul pentru un ziarist care ar fi astăzi în poziţia aceea, de a face glume despre politicieni, e mult mai mare! Pentru că viaţa bate filmul. În condiţiile de astăzi nu poţi să faci glume despre nişte glume! Autorii discursului politic sunt atât de hilari… Dacă n-ar fi dramatic şi tragic, discursul fostului candidat Georgescu – acum pot să mă exprim cu nume şi prenume, pentru că n-o să fiu în conflict de interese la CNA – e clar în competiţie cu rubrica „Tetelu“, de exemplu, care era la Caţavencu. Nu ai loc să faci tu, să vii cu o contribuţie, cu umor, să adaugi ceva, că strici!

Matei Udrea: Cum s-a degradat situaţia pe scena politică într-un asemenea mod de-a lungul ultimilor 20-25 de ani? Ne gândim că în 2004 au fost nişte dezbateri crâncene între Băsescu şi Adrian Năstase. Sigur, personaje controversate, fiecare cu hibele lui, dar era un anumit nivel, discuţiile erau raţionale.

Mircea Toma: Vin cu un exemplu mai bun decât Băsescu – Adrian Năstase, care era deja un prim pas către degradare. Dar înainte am avut Năstase – Coposu. Nu concurau direct, dar s-au întâlnit pe un post de televiziune…

Matei Udrea: Asta era în 1994-1995, probabil…

Mircea Toma: Da, era înaintea venirii Convenţiei Democratice la putere. A fost un dialog între două persoane care evident că stârniseră poziţii radicale în cele două mari tabere politice. Iar Academia Caţavencu, la balul pe care îl organiza în epocă, i-a acordat premiul pentru cea mai elegantă încăierare politică. Pentru că şi Năstase avea stofă! Era un om cu cultură de diplomat, iar despre Coposu nici nu are rost să mai spun.

Matei Udrea: Bun, ce s-a întâmplat în intervalul acesta de timp? Cum a coborât nivelul discursului în asemenea grad?

Mircea Toma: N-am un răspuns simplu. Pentru că aici, pe de o parte, trebuie să te uiţi la mecanismele din interiorul partidelor, la cultura instituţională, cultura organizaţională a partidului. Pe ce se bazează mecanismul de promovare, cum ajung în faţă nişte oameni? Pe ce criterii? Sunt criterii care-l includ şi pe cel al performanţei intelectuale, cognitive, al educaţiei? Sau sunt doar cele care înseamnă coate şi genunchi, ca nu spun buze? Deci, pe traseul coate-genunchi- buze, produsul ăsta este! Când spun „buze“ mă gândesc nu neapărat la organul cu care pupăm sau nu, ci şi la banii cu care ungem traseul! Deci, sunt instrumente care sunt extra-performanţă politică, ţin de alte zone! Nu-s toate partidele aşa, noi am văzut că până aproape în actualitate, în partidul aşa-zis progresist, persoanele care au apărut şi care sunt instalate pe poziţii de unde să le auzim şi să le putem evalua sunt persoane care închid fraza! Închid fraza, nu se pierd pe drum şi au şi eleganţă! Nu toţi, evident, dar… Iar ceea ce s-a întâmplat cu fenomenul Georgescu, asta ţine deja de alt mecanism. Şi aici cred că trebuie să luăm în calcul ceea ce se numeşte războiul hibrid.

„La apariţia rezultatelor în lunea de după duminica alegerilor din primul tur, am fost la fel de şocat ca marea majoritate a românilor! Nu m-am aşteptat, n-am văzut nimic pe media relevantă de la noi!“

Matei Udrea: Cum s-a construit fenomenul Georgescu? Dumneavoastră aveţi un mare avantaj faţă de majoritatea zdrobitoare a românilor. Pe lângă faptul că sunteţi un intelectual şi sunteţi şi jurnalist de profesie, sunteţi şi membru CNA şi prin natura ocupaţiei dumneavoastră trebuie să urmăriţi ce se întâmplă în zona de comunicare. Nu doar media, ci şi online, reţele de socializare. Aveţi o coerenţă în a urmări firul de atâţia ani. Zilele trecute, când i s-a respins candidatura lui Călin Georgescu, am văzut oameni plângând pe stradă, se filmau pe TikTok, ziceai că te uiţi la secvenţe din martie 1953, de la moartea lui Stalin.

Mircea Toma: Păi, acolo suntem! E corect! Mai întâi, apropo de avantajul de a fi la CNA şi cu background-ul meu de psiholog, de jurnalist, vreau să spun că la apariţia rezultatelor în lunea de după duminica alegerilor din primul tur, am fost la fel de şocat ca marea majoritate a românilor! Nu m-am aşteptat, n-am văzut nimic pe media relevantă de la noi! Iar la apariţiile care au existat pe postul de televiziune care nu mai este post de televiziune, ci este tribună electorală pentru Georgescu, mă refer explicit la Realitatea Plus, care a abandonat misiunea de jurnalist, asumat şi declarat, cu subiect şi predicat, n-am văzut! Ce m-a ajutat să încerc să înţeleg au fost rezultatele unor jurnalişti care au făcut investigaţii la timp, că au apărut datele înainte, dar n-au fost suficient de vizibile ca să producă efecte. Snoop.ro. Au fost cercetări făcute de organizaţii neguvernamentale cum ar fi Expert Forum. Vorbesc despre cum ai ajuns să vrăjeşti inimile unor oameni simpli şi, sigur, foarte supăraţi. Şi aici trebuie să iei în calcul datele pe care le-a furnizat Snoop, în primul rând, Victor Ilie. Operaţiunea hibridă de atac informaţional asupra României a început în urmă cu aproximativ 8 ani, înainte de pandemie. Şi acest jurnalist a identificat urmele finanţărilor care vin dinspre răsărit, Moscova, în conturile unor firme de publicitate care au promovat pe spaţiile online ale unor platforme din România produse pseudo-ştiinţifice, medicaţie falsă. Tratăm cancerul cu ceara din urechi, tratăm entorsa cu nu ştiu ce…

Matei Udrea: Da, s-a scris despre acest fenomen încă de acum 10 ani, se făcea reclamă la nu ştiu ce fel de argilă, la aur monoatomic…

Mircea Toma: Şi te întrebi: de ce să faci aşa ceva? Sigur că multă lume dă click pe aceste chestii şi se duce undeva unde primeşte, probabil, nişte pseudoproduse, o pastilă din var. Dar ce se întâmplă în spate, de fapt: se recoltează o bază de date cu papagali. Aşa cum merge pescarul la pescuit, la baltă, şi înainte de a băga undiţa nădeşte locul, aruncă cu pumnul nişte momeală, nişte porumb, să vină fraierii! Şi ai nevoie de fraieri pentru mai târziu. Şansa acestor războinici ai informaţiei a fost că a urmat pandemia care s-a potrivit mănuşă pentru ce voiau ei. Pentru că ei au vrut pe de o parte să identifice fraierii, dar pe de altă parte era important să găsească un instrument care să erodeze credibilitatea surselor autentice de informaţii. Şi atunci s-au războit, pe prilejul oferit de pandemie, cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii, cu toate iniţiativele care au urmat ale guvernului, ale Ministerului Sănătăţii. Masca! Din primele secunde, masca a devenit inamic! Eu n-am înţeles atunci ce se întâmplă. Stai puţin, că sunt oameni care păreau OK şi care s-au aliniat campaniei „masca = botniţă“. Şi am bănuit că nu e în regulă! Eu abia din momentul ăla am început să suspectez că acelea sunt nişte campanii instituţionale organizate, consolidate temeinic, în care mecanismele implicate includ oameni şi şmecherii. Şmecherii online. Şi ai avut dintr-o dată un public recrutat, nu doar pregătit să primească bazaconii în creier, ci şi gata supărat pe cei care încearcă să-l păcălească. Deci au şi primit ţinta furiei! „Ne pun botniţă! Cum să acceptăm aşa ceva?“ Cu vaccinul a fost explozie! Stai, ce e asta? Cu nişte voci, nişte megafoane care sunt agenţi de influenţă. Deci, spun fără să clipesc că toţi acei vectori majori apărând la televizor sau în spaţiul public sau în Parlament, care au urlat sălbatic împotriva unor măsuri de bun-simţ, adică nu trebuie să demonstrezi mari lucruri…

Matei Udrea: Să te speli pe mâini, să nu te înghesui în alţii şi să le tuşeşti în faţă, să-ţi pui mască în spaţii închise…

Mircea Toma: Nu acceptăm! Ce? Totul, împotrivă! Ăia au fost locomotivele propagandei care urma să-l promoveze pe Georgescu! Pentru că, spre deosebire de ce s-a întâmplat în Anglia pentru Brexit – asta-i ipoteza mea! – unde am avut instrumente online care mi-au permis să identific publicurile, deci mai multe publicuri cu particularităţile lor şi să mă duc cu mesaje croite pe aşteptările acelor publicuri, aici a fost invers! Aici am atras publicurile, le-am uniformizat, să fie toţi pregătiţi să primească acelaşi mesaj. N-am mai croit mesajul după aşteptările lor, ci i-am adus pe ei pentru mesajul meu cu numele Georgescu.

Matei Udrea: Ce mi se pare ciudat în povestea asta e că în 2017-2018, atunci când PSD-ul încerca să spună despre protestatarii anticorupţie că sunt soroşişti, că sunt globalişti, a existat o reacţie foarte puternică de respingere din partea românilor. Acest argument nu avea credibilitate. Ei bine, o mare parte din acel public rebel care în 2019, la europarlamentare şi la prezidenţiale, a dat un semnal foarte puternic de respingere a vechii elite, acum înghite toată teoria asta cu globaliştii, cu soroşiştii. Îi consideră pe ei sursa tuturor neîmplinirilor şi a dezastrului. Dintr-o dată, nimeni nu se mai gândeşte că problemele României ar proveni de la corupţie, de la fosta Securitate, de la oligarhii născuţi din fosta Securitate. Toată lumea crede că răul vine de la USAID, de la Soros.

Mircea Toma: USAID a apărut acum, de când a venit Trump şi a lansat această temă. Eu cred că autorii tacticilor de control al minţilor cetăţenilor includ absorbirea temelor care pot fi utile şi care se aliniază minciunii pe care au gândit-o ei. Adică, nu mă supăr să folosesc şi minciuni născute anterior. Atacul cu soroşismul la noi a apărut în 2013, în timpul manifestaţiilor cu Roşia Montană. Întâi a apărut în discursul unui director al SRI (George Maior – n. red.) care a vorbit despre terorism de mediu. Şi imediat după aceea a apărut Mălin Bot cu articolul care plesnea manifestanţii, că sunt plătiţi de Soros. Dar a venit pe filiera asta, bănuiesc eu: pe servicii, care atunci ţineau cu Băsescu, care ţinea cu Roşia Montană Gold Corporation. Dar subiectul soroşism are istoria lui distinctă! El a apărut, a fost rostogolit, a renăscut acum…

„Anamaria Gavrilă este gugumanul absolut! Deci, este perfectă! Ea încearcă să copieze din discursul lui Georgescu cât îşi mai aduce aminte, dar nu le leagă. Ăla are un antrenament, un turuit al lui, dar aici îţi dai seama că ea n-are ce să ţină minte! Pentru că nu e nimic de ţinut minte!“

Matei Udrea: Dar oamenii nu-l prea băgau în seamă. Adică era o chestie exotică. Soros…

Mircea Toma: Dar să nu uităm că în vecini, în Ungaria, calea spre putere a fost demonizarea lui Soros, care a devenit actor politic în Ungaria fără să fie acolo! În absenţă totală! Cu afişe pe străzi care prezintă faţa lui Soros…  

Matei Udrea: Ce se întâmplă în Ungaria seamănă foarte mult cu ce era în cartea „1984“ a lui Orwell. Era un anume Goldstein, inamicul public numărul unu, şi o dată pe zi, la oră fixă, toată lumea se strângea, se uita la cinematograf, unde se punea imaginea acelui evreu pe ecran şi era minutul de ură. Toţi trebuiau să-l înjure, aruncau cu pantofi în ecranul cu imaginea lui. Deşi omul ăla nici nu era clar dacă exista fizic.

Mircea Toma: Temele s-au adunat într-un buchet. Unele dintre ele, cele de interes, au fost critica vagă: Europa este dictatură, noi suntem sclavi! Nu mai trebuie să detaliezi, e evident că suntem sclavi, nu? Noi mergem şi muncim acolo pe gratis! Noi nu primim nimic, suntem bătuţi ca să muncim colo, suntem legaţi de glie, nu putem să ne întoarcem acasă dacă nu ne place! Asta ar fi însemnat „sclav“. Deci, în contradicţie perfectă! Ce alte teme majore sunt, care sunt subsumate de trezirea în conştiinţă? Eu acum încerc să mă trezesc în conştiinţă şi nu reuşesc… În categoria „bazaconii“… Ţi-e şi greu să le reconstitui, că sunt atât de ilogice! Dar ce e important: ele sunt o sursă de tipul adoptării unei soluţii de supravieţuire, de bucurie, de împlinire, de fericire mistică! Suntem pe teritoriu mistic 100%! Că nu se oferă nimic! Mă uitam acum la doamna asta care e candidata din partea aşa-zisului partid…

Matei Udrea: Anamaria Gavrilă?
Mircea Toma: Ea este gugumanul absolut! Deci, este perfectă! Ea încearcă să copieze din discursul lui Georgescu cât îşi mai aduce aminte, dar nu le leagă. Ăla are un antrenament, un turuit al lui, dar aici îţi dai seama că ea n-are ce să ţină minte! Pentru că nu e nimic de ţinut minte! Ea, săraca, are nişte studii, cred, care i-ar permite să distrugă prostia aia, dar ea se chinuie să o reproducă. Nu poţi! Nu poţi să reproduci aşa ceva! OK, dar de ce se întâmplă? Şi ajungem la întrebarea asta.

Matei Udrea: Da, exact! De ce?

Mircea Toma: Pentru că există două condiţii. Unu: să fie oamenii cu un nivel de cunoaştere vulnerabil, ca să nu examineze critic ce li s-a servit. Deci, acei peştişori care se adună la locul nădit. Ei sunt acolo cu pliscurile larg deschise. Şi doi: au frustrări! Ce frustrări au? Sunt foarte săraci? Comparat cu viaţa din România din 1990, când am păşit în noul univers, sau chiar de inainte de 1990, sunt oamenii mai săraci decât atunci? Nu se pune problema!

„Pe nivelul de viaţă, România este mai bine decât a fost oricând! De zeci de ori mai bine, nu doar mai bine! Asta se citeşte şi la nivelul bunăstării comune. Problema e nivelul de trai relativ. Pe mine mă enervează foarte mult să câştig mai puţin decât tine! Când te văd pe tine că ai luat-o în faţă, că ai Maybach şi eu n-am decât Duster… Du-te dracului! Deci, furia se naşte din invidie!“

Matei Udrea: Dacă ne uităm la filmuleţele pe care le pun aceşti oameni pe TikTok sau pe Facebook, vedem că sunt bine îmbrăcaţi, au telefoane destul de scumpe…

Mircea Toma: Evident! Pe nivelul de viaţă la scara naţională, pe indicatori economici, România este mai bine decât a fost oricând! De zeci de ori mai bine, nu doar mai bine! Sigur că asta se citeşte şi la nivelul bunăstării comune. Simplul fapt că nu mai aruncăm toate gunoaiele pe jos! Că mai sunt şi ne revoltă când vedem un boţoţoi de gunoi pe trotuar şi urlăm că primarul nu-şi face treaba. Dar vedem un boţoţoi, nu călcăm, cum era înainte, pe covoare de gunoaie! La nivelul ăsta, care nu depinde de cât câştig eu, dar se câştigă bine! Oamenii care sunt supăraţi sunt convins că au rude afară care le-au trimis bani aici, care au maşini. Cei care stau afară au cu siguranţă un nivel de trai bun în raport cu ce a fost înainte! Problema este nivelul de trai relativ. Asta, sociologic, e definită! E din manualul de psihologie socială din primul an de facultate, care vorbeşte despre valoarea relativă a frustrării. Pe mine mă enervează foarte mult să câştig mai puţin decât tine! Când te văd pe tine că ai luat-o în faţă, că ai Maybach, şi eu n-am decât Duster… Du-te dracului! Ce faci tu, ca să meriţi atât? Că te-am văzut, că eşti un terchea-berchea! Eu muncesc de-mi sar ochii corect şi tu nu eşti corect, tu furi! Cu siguranţă furi ca să fii acolo! Cine e devină? Sistemul! Sistemul care este Matrix, că filmul Matrix este croit pe ce ni se întâmplă nu numai nouă, ci şi în America. Deci sunt lumi paralele, statul paralel care e ceea ce a generat această discrepanţă. Deci, furia se naşte din invidie!

Matei Udrea: Şi reţelele de socializare amplifică lucrul ăsta. Când intri acolo vezi că sunt tot felul de oameni care îşi pun poze din vacanţe exotice, cu maşini de lux, în apartamente de nu ştiu care. Şi amplifică sentimentul ăsta. Pentru că înainte nu exista acest tip de comparaţie. Te raportai la cei care erau în jur, poate la cei de pe scara blocului unde stăteai, nu la ăia care huzuresc în insule tropicale. Nu ştiai cum o duc.

Mircea Toma: Diferenţele între venituri în perioada comunismului erau clar mult mai mici! Acum se măsoară distanţa de la cel mai mic venit până la cel mai mare venit, e un indicator pe care-l putem vedea. Sistemele care au mecanisme ceva mai bine controlate reuşesc să ţină în frâu această diferenţă. Din punctul meu de vedere, aceste sisteme sunt mai apropiate de echitatea socială. Vorbim de statele din nordul Europei şi Germania. La noi, clar, s-a sărit mult calul. Noi avem aici multimilionari, nu e o distribuţie gaussiană, nu este un clopot cu mulţi oameni cu venituri medii şi puţini cu venituri extreme, fie foarte săraci, fie foarte bogaţi. La noi există o masă de persoane cu venituri să zicem rezonabile şi un vârf de superbogaţi care e clar argument de frustrare! În manualele pe care le citez, exemplele sunt date cu izbucnirea Revoluţiei Franceze care s-a născut după o reformă! După ce oamenii foarte săraci de la ţară au primit pământ, au primit nişte facilităţi. Au primit ceva, nu li s-a luat! Atunci a a izbucnit revoluţia pentru că au primit mai puţin decât aveau alţii. Iar la noi un exemplu foarte drăguţ este cu o grevă a ceferiştilor în perioada în care Băsescu era ministrul Transporturilor. Băsescu a făcut o mărire de salarii în CFR şi a mărit salariile mari cu mai mult şi salariile mici cu mai puţin! Adică conductorii de tren au primit, la banii mulţi pe care îi aveau, mai mulţi bani, iar ăia mai mici au primit mai puţin. Deci, această tâmpenie născută, sigur, dintr-o prostie simplă, a explodat într-o grevă după mărirea de salariu! Ei, aşa e şi la noi acum. Nivelul de trai a crescut pentru toată lumea, dar pentru unii mult prea mult. Ăsta e un argument real. Şi, concret, el e subiect al PNRR-ului: pensiile nesimţite!

Matei Udrea: Da, aşa e.

Mircea Toma: Pensiile nesimţite sunt argumentul obiectiv, clar, măsurabil şi care ilustrează subiectul printr-o caz particular, că există soluţii să combatem această febră a populismului! Soluţia este să reducem frustrarea. Frustrarea o reducem reducând nesimţirea. Care e reală! Deci, oamenii ăia au dreptate să fie frustraţi! Calea pe care o aleg ca să-şi repare frustrarea, din păcate, strică tot, demolează toată construcţia.

„Ai în jurul lui Georgescu şi în spatele întregii campanii nişte oameni care au o relaţie… Nu ştiu să o definesc. Pot să spun că au fost plătiţi, dar nu e neapărat să fie plătiţi! Poţi să te gândeşti la un post de televiziune care este în proprietatea camuflată a unui fugar din România căruia i se promite că, dacă vine cine trebuie la putere, i se ridică sancţiunea“

Matei Udrea: Şi aici ajungem la a doua parte a problemei. După părerea dumneavoastră, acest atac hibrid este executat doar din străinătate sau are şi o componentă internă?

Mircea Toma: Este iniţiat cu certitudine din străinătate. Nu suntem singura ţintă. Cred că suntem una dintre ţintele multiple, globale ale acestui tip de război. Pentru că nu mă pot împiedica să identific aceleaşi teme în Statele Unite. Cred că este un război purtat împotriva culturii democratice şi că oamenii care îl iniţiază şi-ar dori parteneri globali care să funcţioneze în aceeaşi paradigmă politică, nişte autocraţi.

Matei Udrea: Noi vedem că în jurul lui Călin Georgescu sunt foarte multe figuri care au legături cel puţin cu fostele servicii secrete, dacă nu şi cu actualele. Ultima lui carte, aceea cu ieşirea din Matrix, a fost lansată la Sibiu de generalul Troncotă, fost ofiţer de Securitate devenit ulterior profesor la Academia SRI. Şi a mai fost acolo un istoric al Securităţii, Corvin Lupu. La 24 ianuarie, când s-a dus Călin Georgescu să danseze hora, în spatele lui era un domn, Nicolae Radu, fost profesor la Academia de Poliţie şi trecut prin toate instituţiile de forţă. Preda la Academia SRI disciplina Psihosociologie şi se mândrea că a fost un apropiat al lui Iulian Vlad până la sfârşit.

Mircea Toma: Eu n-am niciun fel de probă în continuare pentru ce aş afirma, sunt doar supoziţii. Iniţiativa şi strategia este promovată din afară. Dar trebuie să ai colaboratori locali! Recrutarea se face cum am văzut. Probele sunt în Moldova, unde traseul fizic al banilor a fost identificat. Nu mă refer acum punctual la calitatea persoanelor care sunt în jurul lui Georgescu, ci la mecanismul prin care informaţia a ajuns la electorat, pompată artificial în ultimele 3 săptămâni înainte de alegeri. Mecanism care a presupus o combinaţie de intervenţie a oamenilor reali cu proceduri tehnice, cu boţi. Combinaţia asta ne aduce aminte că am citit în zilele următoare evenimentului, când au început să apară decriptările, că am avut persoane care au plătit microinfluenceri. Cine i-a plătit e parte din reţeaua care e în contact cu Moscova, ca să simplificăm. Deci, ai în ţară nişte colaboratori care ştiu despre ce este vorba şi care coordonează local. Microinfluencerii, oameni şi ei, au primit nişte bani să dea un mesaj! Ei nu sunt suspecţi că au făcut-o în cunoştinţă de cauză. După care, tehnic, aia e treaba altor specialişti, nu mai discutăm. Dar această interfaţă este una care a condus în România promovarea campaniei începută acum 8 ani prin nişte voci care, pe alocuri, s-au şi deconspirat. Cum e doamna Şoşoacă, ea s-a dus personal la Ambasadă şi a zis: „Ce e rău să fim prietenii Rusiei?“. La ea nu este ruşine, nu există jenă, e un cuvânt care nu i se potriveşte. Deci, încă o dată, ai în jurul lui Georgescu şi în spatele întregii campanii nişte oameni care au o relaţie… Nu ştiu să o definesc. Pot să spun că au fost plătiţi, că mi-e cel mai la îndemână, dar nu e neapărat să fie plătiţi! Poţi să te gândeşti la un post de televiziune care este în proprietatea camuflată a unui fugar din România că i se promite că, dacă vine cine trebuie la putere, i se ridică sancţiunea. Şi atunci, postul de televiziune nu primeşte bani ca să-i facă campanie! Primeşte promisiune un penal care este proprietar de televiziune…

Matei Udrea: Impunitate.

Mircea Toma: Da! Poate să facă baie în piscina din Bucureşti.

Matei Udrea: Trec la o zonă care vă vizează direct. Dumneavoastră sunteţi şi membru în Consiliul Naţional al Audiovizualului. Există o permanentă indignare în public pentru modul în care se comportă unele televiziuni. Dumneavoastră aţi fost şi şef la ActiveWatch, poziţie din care monitorizaţi presa. Cum vă raportaţi la conţinutul livrat de aceste televiziuni? Avem foarte multe ştiri false, incitare la violenţă, agresivitate, acuzaţii nefondate, ameninţări. Chiar dumneavoastră, membrii CNA, aţi fost ameninţaţi de mai multe ori.

Mircea Toma: Să le luăm pe rând. Referirea la calitatea mea de şef la ActiveWatch este, sigur, metaforică… Eram ceea ce s-ar numi o persoană care coordona, să nu spunem şef! Pentru că dacă ai o colegă ca Liana Ganea, actuala preşedintă, sigur ea e şefa, indiferent de poziţia în organigramă… Acum, despre CNA. CNA-ul funcţionează în baza unei legi care a fost făcută pe valori europene, croită după modelul de funcţionare a instituţiei similare din Franţa şi cred că e una dintre instituţiile cele mai reuşite din punctul de vedere al tentativei de a face o structură, o organizaţie care să reprezinte statul, cât mai puţin dependentă de politic. Deci, faţă de toate celelalte soluţii, sunt trei astfel de organizaţii în România care au un nivel de autonomie mai mare decât oricare alta!

Matei Udrea: CNA şi…

Mircea Toma: CNA, CNSAS şi CNCD. Care sunt făcute cu mandate de 6 ani…

Matei Udrea: Şi de unde nu poţi fi dat afară.

Mircea Toma: Nu poţi fi dat afară, eşti votat de plenul Parlamentului. Accesul se face în urma propunerii unui partid, dar te poţi trezi că ai în CNA un reprezentant al PNŢ-CD mult după ce PNŢ-CD nu mai există! Ceea ce îl eliberează pe acel membru CNA de suspiciunea că ar suferi presiunile partidului care l-a propus. Deci este o structură care are un grad de autonomie mai mare. Evident, nu perfect, nu asta vreau să spun.

„Trei televiziuni cumulează 95% din totalul sesizărilor la CNA“

Matei Udrea: Haideţi să vorbim despre ce v-am întrebat…

Mircea Toma: Mecanismul de reclamaţie vine dinspre publicul supărat. Şi aici este un top care poate fi făcut, să vezi volumul de sesizări care vine dinspre populaţie. Care stabileşte o ierarhie, că sunt trei televiziuni care cumulează 95% din totalul sesizărilor.

Matei Udrea: Cine sunt aceste trei televiziuni care cumulează 95% din totalul reclamaţiilor?
(Mircea Toma dă din cap)

Matei Udrea: Probabil că România TV, Realitatea Plus şi Antena 3…

Mircea Toma: Antenele, nu neapărat una singură. Oricum, Antena a fost mult mai sus, acum a scăzut. Deci, ca să pot să fac ceva, folosesc legea pe care o am, legea şi Constituţia României spun că nu poţi să închizi un ziar. Nu există asta. Este neconstituţional, nu poţi să închizi o voce!

Matei Udrea: Da! Aşa e!

Mircea Toma: Deci, e un act de extremă gravitate să acţionezi asupra existenţei unui organism de presă cu măsuri cum ar fi retragerea licenţei! „De ce nu le luaţi, mă, licenţa?“ E neconstituţional! E foarte periculos! Cui dai puterea asta, să retragă dreptul de a vorbi, unei instituţii care… Oricum ai fi! Că de asta am făcut introducerea! Oricât de autonomă ar fi, acea instituţie tot rămâne instituţia statului. Ea, la un moment dat, poate să fie toxică şi să îi iei dreptul la vorbire unei voci care este disidentă, este critică. Şi nu poţi! Deci, uită subiectul ăsta! S-au retras în România licenţe pentru neplata datoriilor.

Matei Udrea: Orice om, dacă îl oprim pe stradă, îl aducem aici şi-i expunem cazul, o să vă spună în felul următor: de ce nu-i ia CNA-ul de urechi pe ăştia într-un mod eficient? Şi să vă dau un exemplu: am văzut o emisiune în care s-a afirmat că Ilie Bolojan ar fi furat un TIR în anii 90 şi că îl căuta Interpolul prin Germania. În emisiune era invitat Călin Georgescu. Apoi a venit chiar Ilie Bolojan şi a zis: „Domnule, n-am carnet de TIR sau de camion, în perioada aia eram student la două facultăţi, nu am fost în Germania niciodată să muncesc“. Aşadar, o minciună cap-coadă rostită în acea emisiune şi apoi multiplicată la nivel de milioane de vizualizări pe TikTok, cu scopul compromiterii unui om. Oricine v-ar spune: „De ce nu faceţi nimic?“.

Mircea Toma: Aici suntem în paradigma discursului suporterilor lui Georgescu: „De ce nu faceţi nimic?“. Este la fel de neadevărat ca tot restul discursului. Noi facem! Ai posibilitatea să te uiţi pe…

Matei Udrea: O amendă de 5.000 de lei la asemenea lucruri mi se pare…

Mircea Toma: Nu! Ultimele amenzi date au fost de 100.000, 200.000 de lei. Nu mai e chiar nimic! Dar e maximum ce poate să fie aplicat din lege. Sau am întrerupt emisiunea 10 minute, se numeşte difuzarea sancţiunii timp de 10 minute la oră de maximă audienţă. Deci, întrerupi ştirile ca să stai 10 minute. Ceea ce s-a întâmplat la Realitatea Plus acum câteva luni. Ca să fie răspunsul mai clar: noi facem maxim posibil din ceea ce permite legea să faci! Consider că e destul. Adică gândiţi-vă că sunt televiziuni în România, câteva sute de televiziuni…

Matei Udrea: Vorbiţi şi de cele locale.

Mircea Toma: Da! Acolo, dacă dau 5.000 de lei amendă, s-a răsturnat studioul! Dai afară cinci oameni ca să plăteşti amenda. Dacă sunt cinci, că de multe ori sunt trei oameni şi atât.

„Inerţia instituţiilor vine dintr-o mentalitate care zice: «Hai, mă, că nici Antonescu ăsta n-a fost chiar aşa! Şi ce, în fond a trecut Prutul şi a condus oştile şi a fost un erou!»“

Matei Udrea: CNA are vreun mijloc legal de a sesiza alte instituţii în cazuri extreme? De exemplu, o televiziune incită la violenţe de stradă sau incită la lovitură de stat sau la ură etnică. Aveţi aceste pârghii?

Mircea Toma: Răspunsul e simplu: da! Şi s-a făcut! A fost foarte amuzant că am făcut o sesizare pentru un post de televiziune mic, cred că era online, care promova mesaje apologetice faţă de Ion Antonescu şi faţă de căpitanul Zelea Codreanu. E un domn profesor în vârstă care e o voce super…

Matei Udrea: Cine, Gică Manole?

Mircea Toma: Aşa! Care e… Mda. Şi ne-am uitat că e încălcat Codul Penal. Şi sunt vreo două legi. Oricum, asta cu apologia noi o avem şi în propria lege şi în actele normative. Am sancţionat postul, s-a propus în şedinţă şi s-a votat să facem şi o sesizare la Parchet. Şi sesizarea a fost făcută, cred, la Poliţie şi n-a fost operată până când a izbucnit scandalul Georgescu!

Matei Udrea: Ce înseamnă asta? Două săpămâni? Trei săptămâni?
Mircea Toma: Un an!

Matei Udrea: Un an? Deci, un an nu s-a întâmplat nimic cu sesizarea CNA?

Mircea Toma: Da! Şi brusc, după un an, ne-au sunat să ne întrebe: „Unde spuneţi că aţi depus-o?“.

Matei Udrea: Ce vă spune asta?

Mircea Toma: Că a fost o inerţie a unor instituţii.

Matei Udrea: Dezinteres?

Mircea Toma: Trebuie făcută o cercetare ca să ştii din ce provine! Dintr-o mentalitate care zice: „Hai, mă, că nici Antonescu ăsta n-a fost chiar aşa! Şi ce, în fond a trecut Prutul şi a condus oştile şi a fost un erou!“. A fost şi erou, dar dacă a comis o crimă, eroismul anterior nu te scuteşte de plata crimei! Iar legionarii şi mentaltatea despe evrei…. Adică mentalitatea antisemită care este inculcată în sufletele românilor „adevăraţi“ îi afectează şi pe specialiştii din instituţii. Cu siguranţă a fost o inerţie la nivelul Parchetelor, al Poliţiei care trebuie să aplice o lege. Când eram la ActiveWatch am făcut o cercetare: câte dintre sesizările făcute în temeiul articolelor din Codul Penal, respectiv din actele normative care condamnă apologia diverselor forme de crime împotriva umanităţii, au fost soluţionate. Şi din 120 şi ceva de reclamaţii făcute în urmă 7-8 ani a ajuns în instanţă una!

Matei Udrea: Una?
Mircea Toma: Da! A parcurs traseul una! Şi aia era pentru ceva ungur care a zis ceva rău de români! Deci, era un gest din ăsta naţionalist.

Matei Udrea: Asta mie îmi arată că la nivelul instituţiilor de forţă e o problemă mare.

Mircea Toma: Era! Au început să se mişte. Acum cred că experienţa prin care am trecut… Că mă întrebaţi de ce au adus în discuţie şi soroşismul. Dar stai, cum au ajuns legionarii să intre în povestea astea? Că şi legionarismul, cu mizele lui, a fost recuperat şi împachetat, pentru că poate fi util! Şi cu acest prilej, acum, e zvâc puternic prin instituţii! Ştergem tot, amendăm tot, am oprit de la candidatură pe motiv de formulări care sunt importate din discursul extremist interbelic.

Matei Udrea: Credeţi că instituţiile fac asta pentru că li s-a cerut sau pentru că în aceste instituţii sunt oameni care înţeleg gravitatea situaţiei?

Mircea Toma: Şi-şi! Sunt oameni care înţeleg, dar ei nu sunt neapărat pe poziţiile care să impună. Şi a fost nevoie şi de un imbold de undeva, de sus în jos. Pentru că mai este încă un argument! Am spus că e metalitate toxică, dar mai este şi ideea moştenită de funcţionarii publici: „Să nu mă bag eu în seamă! Începem noi să facem chestia asta? Ne legăm la cap! Cine ştie ce iese?“. Deci, pe această aşa-zisă neutralitate, pas înapoi, asist pasiv la ce se întâmplă, că nu ştiu: dacă mă bag, atragem atenţia…

„CNA a fost prima instituţie din România care a sesizat Comisia Europeană că s-a petrecut un lucru anormal la alegeri. Am spus: este un atac care ţine de război şi care expune ţara unui risc sistemic! Duminică a fost scrutinul, marţi am sesizat Comisia, miercuri a fost invitat TikTok la o întâlnire cu şefa Comisiei“

Matei Udrea: „Să nu fie pe serviciul meu problemele!“.

Mircea Toma: Exact! Asta e formularea! „Să nu fie pe serviciul meu!“ Am văzut-o şi la noi în instituţie, dar asta a dispărut! La noi, acum, bate un vânt de activism. CNA a fost prima instituţie din România care a sesizat Comisia Europeană după duminica turului I. Marţi, la două zile după, am sesizat Comisia Europeană că s-a petrecut un lucru anormal şi am făcut asta folosind un parteneriat implicit cu o organizaţie neguvernamentală care a publicat datele statistice ale exploziei de conturi false! Şi am spus: este un atac care ţine de război şi care expune ţara unui risc sistemic! Risc sistemic este expresia-cheie care apare în DSA, adică Directiva Serviciilor Audiovizuale, că atunci trebuie să fie trase la răspundere marile platforme! Noi am făcut sesizarea marţi, iar miercuri a fost TikTok invitat la Comisie într-o întâlnire cu şefa acesteia…

Matei Udrea: S-au mişcat foarte repede!

Mircea Toma: Da! Ca niciodată! Că nici Comisia nu este în faţă…

Matei Udrea: …un model de eficienţă, corect. Haideţi să vorbim un pic de online. CNA-ul ce atribuţii are pe zona de online?

Mircea Toma: După ce s-au adoptat o serie de directive – prima, în urmă cu 11-12 ani, o directivă care se referea la video la cerere – are atribuţii pe zona de online care sunt similare celor pe care le exercită pe televiziune şi radiouri. În online, doar audio-vizualul. Oricum, graniţa dintre televiziune şi telefon a dispărut. Deci, e logic ce se întâmplă!

Matei Udrea: Pe YouTube, pe Facebook, dacă intru acum, nu-mi trebuie mai mult de 5 minute ca să vă găsesc zeci de înregistrări video dincolo de orice imaginaţie. Televiziunile din România, orice am spune noi, n-au ajuns încă acolo.

Mircea Toma: DSA a intrat în vigoare acum…

Matei Udrea: Acum, când?

Mircea Toma: Ultimele evoluţii sunt de dată foarte recentă. Sunt două paliere de intervenţie la care noi avem acces. Cel care este în vigoare acum ne permite să cerem platformei să şteargă postările, respectiv conturile, dacă tot contul e toxic, postările care încalcă legea şi sub câteva aspecte care sunt definite în DSA: terorism, pedofilie, instigare la ură sau la violenţă. Cele care ne interesează pe noi în contextul politic agitato-demento actual sunt cele cu instigare la gură şi dezinformare, instigare la violenţă. Şi am făcut un test. La ora asta, foarte recent, se întâmplă de câteva zile – are prioritate, ca să pun aşa –, CNA are canal deschis de comunicare cu marile platforme.

„CNA are canal deschis de comunicare cu marile platforme, în primul rând cu TikTok. Mai este Meta. Ne-am organizat intern să facem faţă în perioada preelectorală şi electorală, ca să putem da jos lucruri care pot să producă efecte în ore, nu în zile. Şi în 4 ore şi 40 de minute a fost dat jos mesajul respectiv“

Matei Udrea: Facebook?
Mircea Toma: În primul rând cu TikTok! Mai este Meta (Facebook, Instagram, Threads, WhatsApp – n. red.). Cu X nu ştiu dacă am reuşit, că la noi nu e… Dar va fi! E în engleză, nu ajunge la public. Pe X nu se uită românii! La români a trecut pe locul întâi TikTok-ul! Ăla e primul! Cu TikTok-ul am făcut o primă înţelegere. Eu am făcut sesizare la CNA, autosesizare se numeşte. Ne-am organizat intern să facem faţă în perioada asta preelectorală şi electorală, ca să putem da jos lucruri care pot să producă efecte în ore, nu în zile. Şi în 4 ore şi 40 de minute a fost dat jos!

Matei Udrea: Foarte eficient!

Mircea Toma: Şi la o săptămână a apărut George Simion cu jupuitul în piaţa publică. Am făcut sesizarea dimineaţa şi s-a dat jos… Cred că şi l-a dat şi el singur jos. Dar, oricum, procesul la noi a fost la fel de fulgerător… Faţă de… Noi  judecăm acum, în şedinţele ordinare (privind emisiunile TV – n. red.), încălcări făcute în ianuarie! Şi suntem în martie! Deci, ăsta e delay-ul (întârzierea – n. red.) generat de procedurile interne care sunt adaptate unei alte epoci! Dar ne-am modificat acum, pe perioada asta. Pentru urgenţe, ordinul de mărime al duratei intervenţiei noastre este de ore. Ca să răspund: da, avem această posibilitate (de a interveni în mediul online – n. red.) acum! În pasul următor e pus în dezbatere publică – suntem la jumătatea intervalului de 2 săptămâni – noul Cod al Audiovizualului care adaugă la ce am spus faptul că eu pot să interacţionez cu promotorii de audiovizual, cu aşa-zişi utilizatori. Utilizatori cu responsabilitate editorială pe care îi tratez cum tratez orice altă televiziune. Deci, pot să fie sancţionaţi dacă produc încălcări ale Codului. Pentru că în Codul Audiovizualului toate articolele care se potrivesc – că sunt câteva la care nu merge – conţin măsuri şi pentru utilizatorii de platforme. Ele sunt autohtone sau nu, dar ei sunt români. Şi dacă sunt români, condiţiile ca să intre în atenţia noastră sunt, cum am spus: să aibă aspect de produs cu responsabilitate editorială, să aibă canal cu program, deci un catalog. Nu e vorba de cineva oarecare, adică merg la o nuntă şi am o postare de 20 de minute cu taraful. Aia n-are nicio legătură.

Matei Udrea: Da, înţeleg.

Mircea Toma: Dar dacă am Măruţă, care are trei canale, nu unul, cu nume diferite şi are şi postări, două-trei pe lună, dacă nu mai dese – unii fac şi săptămânal, două-trei pe săptămână – pe acest criteriu, l-am bifat! Are catalog, are o audienţă semnificativă pe care am stabilit-o uitându-ne la Olanda, care este cea mai apropiată ca număr total de populaţie, număr de utilizatori. Ei pun acolo 500.000 de abonaţi ca prag care să conteze. Şi să facă bani din chestia asta. Dacă astea trei criterii sunt îndeplinite… Oricum, toţi au obligaţia să se notifice cât să fie în evidenţă. Nu costă, nu e un pericol. Şi ANAF-ul a făcut deja operaţia asta! Deci, la ANAF, pentru că acolo circulă bani, ei încasează şi nu plăteau până acum…

Matei Udrea: E interes mare la ANAF.

Mircea Toma: Da! ANAF-ul s-a mişcat mult mai repede decât noi!

Matei Udrea: Dumneavoastră aveţi în momentul ăsta vreo posibilitate să monitorizaţi şi să sesizaţi din timp dacă apare o situaţie cum a fost cea de astă-toamnă, în care un candidat la preşedinţie creşte fulgerător, prin mijloace bizare? Cum a fost cazul Georgescu pe TikTok, de azi pe mâine, să ajungă de la 5.000 de vizualizări la 5.000.000 de vizualizări.

Mircea Toma: Răspunsul simplu e nu! Răspunsul dezvoltat este: am vrea! De asta noi am cerut să încercăm să punem pe picioare rapid un mecanism care să identifice bombardamentul cu informaţii false. Deci dimensiunea de volum, nu că există un mesaj pe care îl pot vedea şi îl sancţionez, îl dau jos. Dar n-am făcut mare lucru. Am cerut bani într-un moment în care se strângea cureaua! Guvernul tocmai trebuia să retragă puţin din darurile electorale făcute cu 2 ani înainte de alegeri, când s-a împrăştiat cu bani şi acum trebuie să… Şi noi am cerut: „Să ne daţi bani, pentru că ce se întâmplă acum ne pune pe noi în prima linie a războiului informaţional!“. CNA este în prima linie a războiului informational, alături de alte instituţii!

„Acum 3 ani a fost o iniţiativă neguvernamentală de greblat prin mesajele din online, pentru a depista comportamentele inautentice. Cu acea aplicaţie, ONG-ul respectiv văzuse în 2020 că un partid a crescut peste noapte şi a intrat în Parlament pe acelaşi mecanism cu POT acum. Proiectul a fost atacat de Funky Citizens şi a murit“

Matei Udrea: Corect!

Mircea Toma: Cum sunt instituţiile de informaţii speciale, cum este ANCOM, cum sunt instituţiile specializate în urmărirea în spate a ce se întâmplă în universul digital din punctul de vedere al comportamentelor inautentice. Asta e expresia: „Inauthentic Behavior“. Aceste verificări şi monitorizări ar trebui să poată fi făcute, eu sper că se fac acum, în instituţiile pe care le-am citat! Trebuie să aibă SRI-ul în colaborare cu o instituţie care are tehnicienii care pot să vadă dacă e explozie de boţi. Explozia mesajelor poate fi făcută, aia o vezi pentru că ies la suprafaţa lacului boticurile. Dar nu vezi în spate cum ajung boticurile alea acolo, câte din acestea sunt peşti adevăraţi şi câte sunt doar simulatoare de peştişori. Dar îi vezi la suprafaţă. Asta se poate face cu nişte aplicaţii care şi alea costă nişte bani şi sunt nişte instituţii care le au şi ar trebui să plătim o chirie. Nici banii ăia de chirie nu-i avem! Că aia intra la noi, pentru că văd conţinuturile! În urmă cu 3 ani, când a început războiul în Ucraina, a fost o iniţiativă a unei organizaţii neguvernamentale care avea un instrument de scrapting, de greblat prin mesajele accesibile public pe Facebook. Şi cu acea aplicaţie ei au văzut că în 2020 a fost un partid care a crescut peste noapte şi a intrat în Parlament! Pe acelaşi mecanism!

Matei Udrea: Vorbiţi de AUR. Am sesizat şi eu la vremea respectivă şi am şi scris. Erau mitinguri cu 50 de oameni şi filmuleţele de pe Facebook ajungeau la două milioane de vizualizări.

Mircea Toma: Nicio instituţie n-a văzut, aia a fost doar o surpriză: „Ooo!“. Şi uite că au intrat! Acum, runda asta electorală, POT a existat undeva, a fost văzut de cineva că face ceva? POT s-a născut pe exact acelaşi mecanism ca al lui Georgescu! Alte partide cu identitate de 8 ani, REPER, vreo trei partide din astea care au avut activităţi grassroots (la firul ierbii – n. red.), adică s-au dus, s-au agitat prin teritoriu şi au luat doar 3-4 procente! N-au trecut graniţa de 5. Şi ăsta care nu există (POT – n. red.) a intrat cu 7 procente! Deci, POT este un Georgescu în miniatură, doar că a capitalizat Georgescu vizibilitatea, în loc să fie şi ăştia ţintă de dezbatere publică. Cum au intrat ăştia în Parlament aşa? Ei bine, acum câţiva ani de zile, acea organizaţie propunea să se organizeze o platformă de entităţi care să se uite săptămânal, să vadă care sunt trendurile relevante. Atunci, subiectul era campania antiucraineni.

Matei Udrea: Şi ce s-a ales de această iniţiativă?

Mircea Toma: A fost atacată public de nişte organizaţii neguvernamentale, dacă îţi poţi imagina! A fost atacată de alte organizaţii care au acuzat că e mâna guvernului care… O tâmpenie! Nu ştiu care au fost mecanismele. Una dintre organizaţiile care au fost împotriva acestei initiative se numeşte Funky Citizens!

Matei Udrea: Funky Citizens a atacat acest proiect de depistare a manipulării algoritmilor pe reţelele de socializare?
Mircea Toma: Da! Au creat campanie împotriva acestei iniţiative! Eu am fost în prima întâlnire – şi singura care a avut loc ever – în care trebuia să vedem cum funcţionează mecanismul. Mi s-a povestit despre el şi urma să facem un test. La întâlnire a participat şi cineva de la guvern. Şi cineva de la guvern a dat o cerere în guvern, „trimiteţi nişte cuvinte-cheie, ca să facem testul ăsta“! De exemplu, cine era premier atunci…

Matei Udrea: Ciucă!

Mircea Toma: Ciucă! Şi au dat câteva cuvinte-cheie, printre care şi „Ciucă“. O prostie! Cineva din Guvern a dat afară, „uite ce pregăteşte guvernul! Un mecanism de filtrare a internetului de atacuri împotriva guvernului!“. Nu era vorba despre asta. Am fost întrebat şi eu, că eu am fost la acea unică întâlnire, şi am spus: „Nu are legătură cu Guvernul! Este o iniţiativă neguvernamentală de care pot profita şi guvernul, dar şi CNA-ul!“. Că am fost acolo ca reprezentant al CNA. M-aş fi bucurat să am săptămânal o listă cu ce trenduri apar în online.

Matei Udrea: Şi înţeleg că a murit treaba asta.

Mircea Toma: A murit a doua zi! Au fugit ca rândunicile! S-au speriat colegii din ONG-uri, au zis: „Ia uite, ne atacă Funky Citizens!“, care avea prestigiu.

„Ultraconservatori în România ai avut mereu! Idei de intoleranţă faţă de minorităţi, care sunt supăraţi pe politically correctness. Şi care, în numele libertăţii de exprimare, sunt gata să dea drumul la execuţii publice fatale, pedepse cu moartea“

Matei Udrea: V-am urmărit la o emisiune la care aţi participat prin ianuarie şi unde eraţi cumva sub asediu, moderatorul şi încă doi invitaţi erau mari fani Trump şi Elon Musk. De unde credeţi că au apărut brusc toţi aceşti trumpişti în România?

Mircea Toma: Ce înţelegem prin trumpism?

Matei Udrea: În România înseamnă oameni care se declară trup şi suflet alături de Trump şi de ideile lui şi care îl apără pe el, pe Elon Musk, indiferent ce măsuri ar lua, indiferent ce ar spune. Aceşti oameni le găsesc scuze, le găsesc argumente şi celorlalţi le spun: „N-aţi înţeles voi despre ce e vorba, de fapt, omul gândeşte cu cinci paşi înaintea voastră! De-aia voi nu înţelegeţi“.

Mircea Toma: Ei au existat tot timpul! Ultraconservatori în România ai avut mereu! Idei de intoleranţă faţă de minorităţi, care sunt supăraţi pe „politically correctness“ că sunt abuzive şi că este aberant acest război între culturi. Şi care, în numele libertăţii de exprimare, sunt gata să dea drumul la execuţii publice fatale, pedepse cu moartea. Ceea ce tocmai s-a executat în Statele Unite prin împuşcare. Un condamnat la moarte tocmai a fost executat. Deci, ca să simţim că suntem bărbaţi albi, arieni. Am avut în România tot timpul şi la nivel de elite!

Matei Udrea: Vă referiţi la această partidă a ultraconservatorilor!

Mircea Toma: Da. Aşa că ei, când s-a întâmplat să vină Trump, s-au regăsit! Ei erau deja, iar acum sunt fericiţi că pot, în sfârşit, să spună „ţigan“, nu „etnic rom“.

Matei Udrea: Până la alegerile din noiembrie, mulţi dintre ei îl apărau pe Putin. Din noiembrie, dintr-o dată, nici nu mai vorbesc de Putin. Toţi se declară trumpişti, „Uite, noi suntem pro-americani!“.

Mircea Toma: Sunt putinişti prin delegaţie! Trump e putinistul. Mă limitez la mentalităţi, care intră în aria mea, am instrumente de analiză. Ca mentalitate, noi am avut tendinţe. Eu am un articol care a fost campion la înjurături primite pe platforma Adevărul, acum nişte ani, cu „Ana Blandiana şi Gabriel Liiceanu: sfântă bătrâneţe legionară“. Titlul sigur că a fost cam dur. În interior erau două discursuri ale celor doi, publicate, în care am văzut că Ana Blandiana vorbea despre o Europă democratică creştină. Şi dincolo, la domnul Liiceanu, care relativiza democraţia atunci când era vorba de imigraţie. Şi eu închei că pe aceste începuturi de discurs cărarea duce către legionarism! Titlul a fost click-bait, dar în conţinut era o analiză pe discurs pentru nişte oameni pe care îi respect! Nu vorbeam de 100 de neolegionari care bântuie prin spaţiul public, cu ei nu-ţi pui mintea. Dar oamenii ăştia chiar contează şi mi se pare că meritau să citească şi să dea un răspuns coerent. Au declanşat nişte campanii de… Cum spuneam, am avut cota mea de celebritate. Pe de altă parte, discuţia despre imigraţie, care am bănuiala că şi asta a fost instrumentalizată şi pompată în cadrul unui război hibrid total…

„Dacă te raportezi la condiţii de pace, decizia CCR e aproape dictatură! Dar riscul ca România să basculeze dintr-o ţară europeană într-o ţară bielorusianizată era uriaş. Şi asta se întâmpla prin mecanisme care nu ţin de democraţie şi de pace, ci care ţin de război! Chiloţii în vine la servicii, bâlbâieli la politicieni, pragmatisme la pontişti, din toate astea am ajuns în situaţia în care ultima soluţie era CCR“

Matei Udrea: Sunt dovezi clare. Sunt analize făcute de instituţii foarte serioase din lume care arată acest fenomen. Rusia s-a implicat masiv în Africa, unde distruge efectiv orice posibilitate de subzistenţă a oamenilor din zona subsahariană şi îi împinge către Europa exact cum a făcut în 2014-2015 în Siria. E vorba de milioane de oameni care sunt împinşi către Mediterana, dintre care mulţi intră în Europa în diverse feluri. Iar aici propaganda rusească spune: „Uite, Europa este sub asaltul imigranţilor! Totul din cauza acestor guvernări progresiste!“.

Mircea Toma: Da, da, da! Şi ajungem la Viktor Orban! Aici aş spune aşa: există o cauză reală care justifică imigraţia în Europa fostă colonială. Ai supt şi ai crescut, ai umflat bogăţii aici luând de la nişte oameni care nu şi le-au exploatat la timp şi au acum un nivel de dezvoltare mult interior şi care aspiră la un nivel de trai mai bun. Este migraţia economică cronică care e măsurată. Indicatorii arată nişte vârfuri, nişte salturi, războiul din Siria, care e cel mai recent şi a produs imigraţie către Europa. Asta nu o poţi nega şi este o problemă reală care pune în discuţie reperele democratice ale Uniunii Europene: libertatea de mişcare, dreptul oamenilor de a trăi unde simt ei că… Şi, cu siguranţă, cineva a văzut mişcarea şi a amplificat-o. Şi avem exemplul din Belarus, care a adus cu avioanele, ca să-i verse în Polonia, să destabilizeze situaţia în campania electorală!

Matei Udrea: Şi dacă tot am vorbit despre război hibrid, avem sau nu regim hibrid în România? Tocmai am fost retrogradaţi, ca ţară, pe penultima treaptă a tipurilor de regimuri. Am coborât de la categoria „democraţie defectuoasă“ la „regim hibrid“. Sub noi nu mai sunt decât dictaturile.

Mircea Toma: Cred că este abuzivă această încadrare şi foloseşte o lectură în care se raportează evenimentele la litere ale legii. România era pregătită pentru democraţie de pace şi nu avea pregătite instrumentele de război, cum a reuşit să-şi facă Moldova. Pentru că acolo războiul a fost mai fierbinte şi mai la vedere şi au o parte din teritoriu ocupat de armata rusă, Transnistria. Deci, la ei pregătirea pentru natura agresiunilor recente exista. La noi, structurile sunt de pace. Curtea Constituţională să ia decizie de calibrul celei pe care a luat-o… Într-adevăr, dacă te raportezi la condiţii de pace, este aproape dictatură! Dar pe situaţia de criză în care era România… Riscul să basculeze dintr-o ţară europeană într-o ţară bielorusianizată era uriaş! Şi asta se întâmpla prin nişte mecanisme care nu ţin de democraţie şi de pace, ci nişte mecanisme care ţin de război! Chiloţii în vine la servicii, bâlbâieli la politicieni, pragmatisme la pontişti şi la „hai să valorificăm“ şi liberalii care au traficat nişte campanii aiurea. Din toate astea am ajuns în situaţia în care ultima soluţie era Curtea Constituţională! Care, după ce a validat primul tur, a invalidat primul tur! Logic!

Matei Udrea: Terminăm cum am început, citând o rubrică din Academia Caţavencu. Avem o ţară, cum procedăm?

Mircea Toma: Păi, ne vedem fiecare de treabă serios. Asta e soluţia!

Matei Udrea: Vă mulţumesc foarte mult!