Atenție la Green deal-ul agriculturii: Cât de pregătită este România pentru strategia Farm to Fork? Ce se întâmplă dacă va fi redusă masiv utilizarea de pesticide, de îngrășămite chimice și de antibiotice?

Parlamentul European urmează să voteze marți seara un raport pe marginea strategiei ”Farm to Fork” propusă de Comisia Europeană, un pas important către o agricultură mai ecologică, însă europarlamentarii români atrag atenția că este nevoie de studii de impact înainte ca Bruxelles-ul să impună statelor membre noile reguli în agricultură.

Europarlamentarii au dezbătut luni seara raportul, urmând ca marți seara să voteze sau să respingă acest document care reprezintă compromisul politic la care a ajuns Parlamentul în ce privește ”revoluția” din agricultură propusă de Comisie.

Cele mai importante obiective propuse de Parlament în cadrul strategiei Farm to Fork:

• Reducerea utilizării de pesticide cu 50% până în 2030, o țintă pe care Parlamentul o dorește obligatorie pentru toate cele 27 de state membre. România utilizează în prezent în medie 700 de grame de pesticide la hectar, adică foarte puțin în comparație cu Olanda, care folosește 7 kg de pesticide. Media UE ar fi undeva la 2, 4 kg pesticide la hectar.
• Reducerea utilizării de substanțe anti-microbiene cu 50%  (antibiotice) tot până în 2030. Și aici România se plasează sub media europeană.
• Reducerea utilizării de îngrășăminte chimice cu 20% până în 2030. Și tot până atunci ar trebui să crească la 25% suprafața de terenuri agricole cu producție bio. Agricultura ecologică ocupă în prezent 3, 2% din terenurile agricole.

Dar toate aceste ținte nu sunt încă bătute în cuie. În orice caz, e o chestiune de timp, cel mult un an, până când Comisia va propune noua legislație.

Comisarul european pentru agricultură și sănătate, Stella Kyriakides, a declarat, la dezbaterile de luni seara, că ”în următoarele luni sper să facem o propunere pentru reducerea pesticidelor chimice și înlocuirea lor cu cele biologice” și că ”evaluările de impact vor fi deschise până la sfârșitul acestei luni”.

La dezbaterile de luni, raportul PE a fost în general puternici susținut de socialiști și de cei de la Renew Europe, primit cu ceva rezerve de PPE și criticat de grupurile parlamentare eurosceptice.

Au fost și luări de poziție care au avertizat că prin introducerea sistemului de semaforizare pe alimente, care va indica de pildă dacă un produs conține grăsimi sănătoase sau nesănătoase, se poate ajunge la aberații, astfel încât brânza Roquefort și carnea de vită să fie marcate drept periculose.

În fine, cei mai catastrofici au proiectat imaginea unei inevitabile crize alimentare: Vor crește prețurile, o să scadă producția!

Ce impact vor avea însă toate aceste reguli asupra României? Europarlamentarul liberal, Daniel Buda (PPE), a declarat în intervenția sa în cadrul dezbaterilor, că ”solicită în mod expres studii de impact înainte de luarea oricăror decizii privind sectorul agricol”.

Buda a mai spus că strategia Farm to Fork reprezintă un concept care ”frământă sectorul agricol pe bună dreptate” și a susținut că un fermier din România care a părăsit domeniul IT pentru agricultură acum zece ani i-ar fi spus că a decis să se oprească  deoarece ”nu știe la ce să se aștepte de la cei de la Bruxelles care trăiesc în bula lor”.

Europarlamentarul PNL a precizat că ”este necesar să transmitem un mesaj clar că suntem responsabili, că vor putea produce alimente de calitate la prețuri accesibile pentru consumator”.

Măsurile care vor fi propuse în cele din urmă de Comisie vor veni la pachet cu finanțare europeană. România ar urma să primească 21 de miliarde de euro în următorii șapte ani, din care 5 miliarde sunt destinate măsurilor de mediu (eco-scheme). Pentru a putea fi accesate aceste fonduri, vor trebui aplicate măsurile din strategia Farm to Fork.

Europarlamentarul USR PLUS, Alin Mituța (grupul Renew Europe) a declarat pentru G4Media.ro că vede în strategie o oportunitate pentru micii fermieri români.

”Strategia Farm to fork a Comisiei Europene o văd ca pe o oportunitate pentru mai multe lucuri: pentru a avea alimente mai bune, mai sănătoase. Ce-i mai important este că dă posibilitatea fermierilor mici și medii care practică genul ăsta de agricultură ecologică să intre pe piață și să producă alimente cu valoare adăugată mai mare”, a mai spus Mituța.

El a precizat că România are aproape 4 milioane de mici fermieri, care nu sunt integrați și produc pentru uzul propriu. ”Dar ar putea să producă și să câștige ceva bani”, precizează europarlamentarul USR PLUS.

Și Mituța susține însă că este nevoie de studii de impact, deoarece nu se știe dacă țintele stabilite de Parlament sunt și fezabile.

El a spus că problema unei eventuale creșteri a prețurilor ar putea fi rezolvată prin măsuri fiscale, cum ar fi reduceri de TVA la alimentele sănătoase.

”Dacă reduci TVA, nu crește prețul. Poți să crești TVA-ul la produsele super procesate. 70% din emisii vin din creșterea animalelor. Sistemul de semaforizare aplicat producselor marchează conținutul alimentar”, a adăugat europarlamentarul USR PLUS.

Printre cei mai rezervați europarlamentari români în ce privește viabilitatea strategiei se numără europarlamentarul PSD, Carmen Avram.

Ea susține că reducerea utilizării de pesticide, fertilizatori chimici și antibiotice precum și creșterea suprafețelor de teren cultivate bio ar trebui aplicate individual, fiecare țară să-și stabilească propriile cote astfel încât UE să atingă în final obiectivele de 50%.

Și Avram susține că este nevoie de studii înainte de declanșa ”revoluția” din agricultură.

”Revoluția verde e necesară, dar până să o pui în aplicare ai nevoie de cercetare în domeniu, care să-ți dea alternative la ceea ce se folosește azi pe terenul agricol”, susține Avram.

”Fermierul român pur și simplu nu are apa necesară pentru o cultură organică de dimensiuni mari. Nu există o piață, avem 3, 2% cultură organică. Toți producătorii se plâng că nu au piață, pentru că în sondaje românul spune că da, vrea agricultură ecologică, dar cumpără ce-și permite.

România nu are cum să ajungă la 25% organic până în 2030. S-ar putea ca și Austria să aibă probleme. În paralel cu revoluția organică îți trebuie o campanie de susținere a fermierului la nivel de stat, de bănci”, mai spune europarlamentarul PSD.

Votul final asupra raportului Parlamentului European în ce privește strategia Farm to Fork este prevăzut marți seara. Dacă va trece, urmează propunerea Comisiei, care va trebuie din nou armonizată cu poziția Consiliului Europeean (statele membre) și a Parlamentului.

Corespondență de la Strasbourg