Au apărut căpușele. Cum ne ferim de ele și ce facem în situația în care suntem mușcați? Sfatul medicului

Odată cu încălzirea vremii, în zonele cu vegetaţie ale Bucureştiului au apărut şi căpuşele. Reprezentanţii Companiei Municipale Eco-Igienizare spun că în ultimele zile au înregistrat tot mai multe sesizări din partea cetăţenilor în acest sens. Acesta este şi motivul pentru care astăzi în Capitală a fost făcut primul tratament pentru combaterea acestor insecte.

Pentru e ne feri de căpuşe, medicii ne recomandă să nu umblăm prin locuri cu vegetaţie înaltă sau deasă.

„Cel mai important lucru pe care putem să îl facem este să nu umblăm prin iarba mare decât acoperiţi. Adică, nu cu pantaloni scurţi, nu cu sanda, ci cu o încălţăminte care acoperă piciorul şi important este să avem un pantalon în aşa fel încât accesul la pielea noastră să fie dificil.”, a declarat pentru G4Media.ro Eva Cristescu, medic de familie.

Totodată, medicii recomandă celor care sunt muşcaţi de căpuşe să se lase doar pe mână celor pricepuţi.

„Dacă descoperim că avem o căpuşă, primul lucru care trebuie făcut este să o scoatem. Dacă ştim sigur că ne pricepem, atunci o scoatem singuri acasă sau ne-o scoate un membru de familie despre care ştim sigur că se pricepe. Dacă nu, cel mai bine este să mergem la spital, la boli infecţioase. După ce am scos căpuşa, trebuie urmărit dacă locul acela în care am fost muşcaţi păstrează o roşeaţă. Dacă este roşeaţa aceea specifică cu halou, atunci trebui să mergem la spital şi să facem analize să vedem dacă nu cumva am fost infectaţi cu borelia şi trebuie să facem tratament.”, recomandă Eva Cristescu, medic de familie.

Potrivit medicover.ro, căpusele sunt insecte parazite, din aceeasi clasa cu paianjenii, si se hranesc cu sangele corpului gazda (om, animal). Daca nu sunt depistate, pot sa reziste pana la cateva zile pe corpul gazda. Aceste insecte parazite pot fi factori de risc in boala Lyme si meningoencefalita, dar din fericire nu toate sunt infestate, astfel ca multe capuse nu transmit nicio boala. Ajunse pe corpul gazda, capusele prefera sa migreze spre zona axilara, inghinala sau la nivelul scalpului. Prin muscatura, acestea isi introduc capul sub piele si incep sa se hraneasca. Marimea lor creste pe masura ce se hranesc cu mai mult sange. Nu zboara si nu sar.

Gazda principala sunt rozatoarele mici, dar accidental si omul. Animalele mari (printre care vaci, capre si oi) sunt gazde de hranire pentru capuse, dar nu au rol in supravietuirea virusului. Infectiile la om apar in perioada cand capusele sunt foarte active (aprilie – noiembrie), direct prin intepatura (muscatura) sau indirect prin consumul de produse lactate nepasteurizate de la capre, oi, vaci (virusul se secreta in lapte). Alta modalitate de transmitere este cea verticala, mama – fat. Nu se transmite de la om la om.