Au declarat venituri din jocurile de noroc: un ministru, parlamentari, primari, angajați din ISU, Curtea de Conturi, un șef din instituția care verifică această industrie / Au existat polițiști care au luat mită pentru a avea bani de jucat

Angajați ai unor instituții publice importante au declarat, periodic, venituri obținute din jocurile de noroc – o industrie aflată acum sub lupa Guvernului care vrea să reformeze modalitatea de funcționare a acestui domeniu, inclusiv din cauza numărului în creștere al jucătorilor dependenți.

O monitorizare G4Media.ro bazata pe surse publice (declarații de avere, comunicate Parchete și Agenția Națională de Integritate, decizii judecătorești, materiale de presă) indică faptul că printre cei care practică astfel de jocuri se află ministrul Agriculturii, Florin Barbu, dar și parlamentari, polițiști, militari, angajați ai Fiscului, Curții de Conturi sau ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență sau chiar ai Oficiului Național pentru Jocurile de Noroc – instituția abilitată să verifice legalitatea societăților din această piață.

Cele mai mari probleme cauzate de acest fenomen par să fie în Poliția Română, unde există, deja, cazuri de polițiști acuzați de faptul că nu au declarat acest tip de venituri sau au fost condamnați după ce au cerut bani de la persoane cercetate penal, bani pe care, apoi, i-au investit în astfel de jocuri.

În declarația de avere valabilă pe anul 2021, ministrul Agriculturii, Florin Ionuț Barbu, a menționat 14.850 de lei drept ”premiu” din ”organizare eveniment joc”. ”Sunt pariuri sportive. Mai pariez pe anumite echipe de fotbal din România, ca orice om și am avut norocul ca echipele românești să câștige. Mai mult de atât, din când în când mai merg la Loto, mai joc și cu fetița câte un bilet și am mai câștigat și anul trecut cred că 900 de lei la Loto, care sunt transpuși în declarația de avere”, a declarat Barbu, care este și deputat.

Numit în 2022 secretar de stat în Ministerul Cercetării, Digitalizării și Inovării, Andrei Alexandru menționase, pentru anul 2019, în calitate de consilier local la Vaslui, 2.000 de lei din ”pariuri sportive”, în timp ce soția sa, Daniela, 1.500 de lei din aceeași sursă. La bază, Alexandru este cercetător științific în cadrul filialei Iași a Academiei Române.

La capitolul parlamentari, jucători cu câștiguri apar deputatul AUR Ciprian Ciubuc (1.500 de lei în 2020) și senatorul PSD Eugen Dogariu (248 de lei în 2017, 600 de lei în 2019, 2.052 de lei în 2021).

Un caz particular este cel al altui parlamentar AUR, senatorul Adrian Costea. Profesor de istorie ca ocupație de bază, el a menționat, pentru anul 2021, suma de 77.062 lei din ”jocuri”. Într-un interviu acordat pe marginea acestei sume, el declara, anul trecut, că ”Da, e vorba de câștiguri la cazino. Câștigul a fost tradițional, la păcănele. Dar știți care e treaba? Banii au fost reinvestiți încă o dată, tot în jocuri de noroc și au fost pierduți. Deci, nu m-am ales cu nimic. Din păcate, e un viciu foarte greu. Eu pot să spun că sunt fericit că am reușit să scap de el. Da, am fost un împătimit al jocurilor.”

Parlamentarul a mai spus că a reușit să scape de această dependență la începutul lui 2022 și că ”Este un fenomen scăpat de sub control, iar statul român nu-i protejează pe cei care devin dependenți și intră în datorii, ajung să fie părăsiți de familie și prieteni. E un fenomen social grav”.

Fost parlamentar UDMR, primarul din prezent al Municipiului Satu Mare, Gabor Kereskenyi, a menționat frecvent câștiguri din pariuri sportive: 2.000 de lei pentru 2013, 2.500 de lei pe 2014, câte 3.000 de lei pe 2019 și 2021, 4.000 de lei pe 2022.

Tot un primar, dar de comună, a ajuns pe mâna procurorilor în urma unei sesizări din acest an a Agenției Naționale de Integritate care îl acuză de fals în declarații. Edilul Ion Vizitiu din Breasta-Dolj nu ar fi trecut în declarațiile de avere bani câștigați la jocuri de noroc, în valoare totală de peste 350.000 lei.

Tot din administrația locală: un șef din Primăria Mangalia, Marius Ilie, a scris în declarațiile sale de avere  din perioada 2018–2023 că a obținut, în total, din pariuri, suma de 882.202 lei. Primarul Cristian Radu a fost surclasat de subordonatul său: în 2019 acesta a menționat în declarația de avere ”doar” 314.078 lei provenită din jocuri de noroc.

Fost consilier la Departamentul Energie din Ministerul Economiei, Dan Grivei a fost numit în vara acestui an șeful Direcției Regionale Antifraudă Fiscală Gorj. În declarația de avere pe 2022 el menționase o sumă foarte mare din pariuri sportive,: 129.996 lei. El a fost întrecut, însă, de un coleg pe nume Bogdan Emilian Ciornei, director executiv Servicii interne în cadrul Fiscului din Iași, care, în 2021, obținuse din aceeași sursă suma de 227.000 de lei. În 2020, Ciornei câștigase din aceste jocuri doar 61.000 de lei.

Și Curtea de Conturi a avut sau are pariori ei: Liviu Petru Călina, auditor public extern de la Caransebeș, menționa 8.000 de lei în 2015 și 2.500 de lei în 2016 de la Casa Pariurilor Reșița.
În 2018, G4Media.ro dezvăluia  că și noul agent guvernamental al României pe lângă Curtea de Justiţie a Uniunii Europene avea venituri din pariuri. Costin-Radu Canţăr declarase că, în 2017, câştigase aproximativ 3.000 de lei, în acel an fiind inspector la Consiliul Concurenţei, o instituţie-cheie a Statului Român care analizează modul în care companiile respectă legislaţia pe concurenţă.

Mulți bugetari care au precizat în declarațiile lor de avere faptul că au încasat bani din pariuri sportive/jocuri de noroc provin din instituții de forță: militari, jandarmi, polițiști sau personal civil din aceste instituții. Este cazul lui Daniel Barbu, consilier în Ministerul Apărării Naționale (8.000 de lei în 2021), ofițerul Eduard Cristian Olaru, numit în 2022 locțiitor împuternicit comandant detașament la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dealul Spirii București-Ilfov (85.256 lei pe 2021), înlocuitorul său de după decembrie 2022, Liviu Popescu, tot cadru militar (15.000 de lei pe 2022).

Anul trecut, Agenția de Integritate a mai sesizat Parchetele și în cazul lui Silviu Costinel Nicola, inspector de poliție în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu, pentru faptul că nu a declarat veniturile încasate din jocuri de noroc în cuantum de 40.724 lei, sesizări similare, pentru diferite sume nedeclarate din pariuri, fiind depuse pe numele lui Ion Elidor Epure, agent șef de poliție în cadrul Formațiunii Rutiere a Poliției orașului Pantelimon – I.P.J. Ilfov, Adrian Floriștean, funcționar public cu statut special (agent de poliție) în cadrul Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetul Marmației, Daniel Patrianu, șef serviciu la Direcția Generală Afaceri Europene, Schengen și Relații Internaționale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Corneliu Cristinel Scorțan, subcomisar de poliție în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, Adrian Oprea, comandant pluton în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean „Mihail Kogălniceanu” Constanța și Ionuț Andrei Diaconu, inspector de poliție în cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări a Vehiculelor Sibiu.

Semne de întrebare a produs în spațiul public situația șefului ANAF Constanța, Raul Cristian Petrescu, numit, în 2021, de către Fiscul din România, în Comitetul de supraveghere al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, instituția de stat care reglementează sectorul pariurilor.

În declarațiile de avere, Petrescu a scris că a câștigat, în interval de patru ani, circa 120.000 de euro din pariuri sportive. El a susținut că obiectivitatea sa în cadrul Comitetului nu a fost afectată de aceste câștiguri. Cu toate acestea, în proiectul care urmează a fi aprobat în aceste zile, proiect prin care Statul propune reformarea sistemului și instituirea unor noi reguli în domeniul jocurilor de noroc, se prevede că, în vederea promovării unor norme de conduită profesională bazate pe reguli de etică și integritate, se propune instituirea interdicției de participare la jocuri de noroc membrilor Comitetului de supraveghere din cadrul Oficiului.

Reforma a fost anunțată de premierul Marcel Ciolacu care a justificat de mai multe ori acestă decizie, inclusiv la o întâlnire recentă cu colegii de partid: ”Am iniţiat un proiect de lege cu celebrele păcănele pe care le găsiţi, domnilor primari, în toate comunele şi dumneavoastră ştiţi cel mai bine nenorocirile pe care le creează. Faptul că oamenii mai ales când au o situaţie financiară precară cred că jucând la aceste jocuri, o să se îmbogăţească imediat.”

În rândul unor funcționari ai Statului au existat, deja, consecințe negative ale dependenței pe care aceste jocuri le-au avut asupra activității lor. Astfel, un subcomisar de la Inspectoratul de Poliție Județean Suceava  a fost condamnat, în 2017, la şase ani şi 10 zile de închisoare pentru comiterea infracţiunilor de luare de mită, trafic de influenţă şi fals în declaraţii după ce a primit șpagă pentru a închide dosare penale sau a influența un judecător într-un caz de tentativă de omor. Banii erau utilizați de subcomisar pentru a juca la pariuri.

Mai recent, în Neamț, Cosmin Găucan, subofițer în cadrul Inspectoratului Județean de Poliție, a fost condamnat şi a rămas fără funcție după ce a primit doi ani şi șase luni de închisoare, cu suspendare, fiind acuzat de trafic de influenţă. În motivarea sentinței se menționează că Găucan ”a recunoscut săvârşirea faptei, precizând că, de aproximativ zece ani, este un împătimit al jocurilor de noroc (jocuri electronice şi pariuri sportive) şi a pierdut sume foarte mari de bani. În ziua în care a apelat prima dată martorul (…), pierduse în jur de 4.000 de lei, banii de salariu.“