AUDIO Lucrări de licență vândute de site-uri specializate în „servicii de copertare”. Cum se negociază cu un student / Ce spune autoritatea care poate închide astfel de site-uri / Anchetă a Poliției după cazurile semnalate de G4Media

Reporterii G4Media.ro și Info Sud-Est s-au dat drept studenți și au vorbit cu persoane din spatele mai multor site-uri care vând lucrări de licență pentru facultate la prețuri între 1.200 și 1.600 de lei. Toate site-urile pe care le-am contactat susțin la vedere că efectuează „servicii de copertare” sau „servicii de consultanță” pentru lucrări de licență, master, doctorat. În realitate, preiau comenzi pentru redactarea lucrării în totalitate. Legea învățământului interzice această practică și prevede amenzi care pornesc de la 5.000 de lei pentru cumpărători și merg până la câteva sute de mii de lei pentru vânzători.

Timp de trei săptămâni am corespondat, prin e-mail și la telefon, cu o femeie și un bărbat care ne-au preluat comenzile, am negociat un număr mai mic de pagini și o taxă de urgență pentru a obține licențele mai repede, iar la final am trimis lucrările înapoi la ”specialiști” pentru că abundau în greșeli gramaticale, de redactare și, cel mai important, conțineau erori grave de informație. 

• Notă: Documentarea acestui material a pornit în urma unui e-mail primit de la o persoană care susține că este tatăl unui student care a intrat în depresie cronică, cu tentative de suicid, după ce o astfel de lucrare de licență i-a fost respinsă de profesori și a fost exmatriculat. Studentul cumpărase lucrarea de pe unul dintre site-urile prezentate mai jos de G4Media.ro și a fost considerată de examinatori prost redactată și documentată, dar și plagiată. Și Școala9 a publicat un material cu informații despre alte firme din spatele acestei afaceri, care poate fi citit aici. 

Informația pe scurt:

• Poliția Română face verificări după ce G4Media și Info Sud-Est au semnalat că au negociat cu mai multe site-uri vânzarea și cumpărarea de lucrări de licență, în schimbul unor sume cuprinse între 1200 și 1600 de lei;
• ANCOM, autoritatea care poate să închidă site-uri în România, a declarat pentru G4Media și ISE că nu a închis până acum astfel de site-uri, pentru că acest lucru poate fi făcut numai după constatarea și aplicarea unei contravenții de către reprezentanții Ministerului de Interne;
• Reporterii G4Media și ISE au negociat incognito cu mai multe site-uri care vând licențe în România și au ”cumpărat” licențe la Drept și Medicină pentru a înțelege cum funcționează sistemul și cum arată interacțiunea student-vânzător. Ascultă audio și citește corespondența în articol.
• Mostrele din lucrări pe care reporterii le-au primit abundă în greșeli gramaticale, de tehnoredactare și conțin erori grave de informații, iar lucrarea este redactată cu caractere speciale pentru a nu putea fi depistat plagiatul la un eventual control al studenților pe motoarele de căutare;
• În spatele site-urilor funcționează firme cu profit de sute de mii de lei anual, cu unul sau doi angajați, care au ca obiect de activitate „editare”, ”consultanță” sau ”publicitate”. Trei dintre firmele identificate de G4Media și SIE au sediul social într-o casă din Sectorul 1 al Capitalei.
• Legea învățământului din România îi pedepsește pe vânzătorii de licențe cu amenzi pornind de la 100.000 de lei și pe cumpărători cu amenzi începând de la 5000 de lei;
• Reprezentanți din mediul universitar au explicat de ce este nevoie de eliminarea completă a fenomenului de vânzare-cumpărare a licențelor.

Norocul începătorului: Am prins o licență cu preț de Black Friday

Demersul a început în 29 noiembrie, când am trimis e-mailuri la toate adresele și formularele de pe șapte site-uri specializate în realizarea de lucrări de licență. 

Am primit răspunsuri aproape identice, cu aceleași îndrumări, formulări și condiții, am răspuns mai departe. În paralel, informațiile obținute în documentare ne-au indicat să continuăm corespondența cu trei dintre acestea. 

Pe scurt, procedura funcționează astfel:

• Studenții trimit un e-mail pe adresele sau în formularele de pe site, ori sună direct (dar nu li se va răspunde imediat), în care solicită o lucrare de licență cu titlul X (sau cer să li se distribuie/redacteze o lucrare aleatoriu);
• În general, studenții primesc apoi un e-mail cu informații despre cum vor decurge lucrurile și află prețul care trebuie achitat;
• Dar dacă studenții cer mai multe informații, sunt mai insistenți ori au nelămuriri, cum a fost în cazul reporterilor, persoanele din spatele site-urilor acceptă să vorbească la telefon;
• Condițiile, prețul, numărul de pagini, termenul de livrare etc. sunt negociate dacă este cazul (nu se cere avans pentru lucrare, dar există o taxă de urgență, spre exemplu);
• Studenții primesc gratuit un preview al lucrării, un „raport de plagiat” care confirmă că lucrarea este autentică, plus prima pagină, cuprinsul, bibliografia și introducerea, odată cu contul bancar și numele firmei din spatele site-urilor;
• Dacă nu există nemulțumiri despre cum arată primele pagini, eventuale greșeli, dacă informația este considerată corectă de către student, sunt virați banii și se primește lucrarea în integralitate;
• În cazul reporterilor, au existat nu una, ci două revizuiri ale licențelor din cauza greșelilor și a erorilor de informație, dar și pentru că am vrut să vedem până unde poate ajunge demersul nostru și să obținem cât mai mult putem din spatele site-urilor cu „specialiști”.

Am ales să ne dăm studenți la Medicină și Drept și în demers am fost ajutați pentru cunoștințele de specialitate de un medic rezident și un jurist. 

Le-am propus ”specialiștilor” temele:

• „Hemoragia digestivă superioară. Metode contemporane de diagnostic și tratament”;
• „Nedenunțarea. Particularități ale infracțiunii omisive”.  

Răspunsurile site-urilor au fost aproape identice, cu aceleași formulări de adresare, condiții de timp, elaborare, preț și număr de pagini similare: 14 zile, 1200-1.600 lei, între 40 și 60 de pagini, plata se face la final, după ce vedem preview și raportul antiplagiat.

Am cerut să primim mai repede lucrările sau măcar câte un capitol din ele și am obținut acest lucru în schimbul unei taxe de urgență de 200 de lei. Taxa s-a compensat însă cu „bonusul” pe care îl aveam la prețul inițial al licenței, care era redus de la 1.600 la 1.400 de lei de Black Friday, pentru că plasasem comanda în ultimele zile de noiembrie.  

După e-mailurile inițiale, am încercat să vorbim la telefon cu persoanele din spatele site-urilor. Așa arată o discuție inițială, exemplul de mai jos fiind cu Lucrări Expert (discuțiile inițiale decurg la fel în toate cazurile consultate):

După ce am primit lucrarea (în cazul celei de la Drept, de la Start Licență) ne-am consultat cu un jurist care ne-a arătat că introducerea de o pagină și jumătate conține doar generalități și fragmente din Codul Penal sau din alte lucrări de specialitate și care nu sunt citate corespunzător, dar care nu se văd în „raportul antiplagiat” pe care studentul îl primește. Care e șmecheria?

În momentul în care studentul verifică pe Google introducerea pe care o primește nu poate „vedea” că este vorba de fragmente puse aleatoriu, copy-paste de pe internet, pentru că sunt folosite caractere speciale în redactarea lucrărilor, tocmai pentru a nu putea fi depistați pe motoarele de căutare.

Însă plagiatul nu poate să fie ascuns în fața softurilor folosite de universități și, astfel, studenții ajung în fața profesorilor convinși că au în brațe o lucrare autentică.

În cazul lucrării de la Medicină, rezidentul cu care ne-am consultat a semnalat, pe lângă redactarea precară, erori grave de cunoștințe de specialitate:

• „În primul rând, sunt cheaguri, nu chiaguri, iar alimentele sunt substanțele pe care organismul le ia din mediul înconjurător, se referă la nutrimente poate, nu alimente. Melena apare când în tubul digestiv superior există o cantitate cel puțin egală cu 50 ml, nu apare când e sânge în intestin. Intestinul e ceva, tubul digestiv e altceva (…) Intestinul subțire începe după unghiul lui Treitz, adică după ligamentul duodenojejunal. Ceea ce înseamnă că, dacă exista melena, sângerarea se produce deasupra acestui ligament”, a fost una dintre explicațiile rezidentului.

„Nu știu despre ce vorbiți, eu sunt decât la call center”

Le-am spus reprezentanților site-urilor că lucrările lor sunt făcute prost și că profesorii nu ni le vor primi. Ni s-a acceptat pe loc „cererea de revizuire”, dar am fost puși să corectăm singuri erorile și să le trimitem pe e-mail ce trebuie schimbat în lucrare. Introducerile licențelor conțineau greșeli și după prima revizuire, așa că am fost înregistrați cu o a doua cerere de revizuire. Și după acest moment lucrările tot conțineau greșeli, cele mai multe de tehnoredactare. 

I-am sunat apoi și i-am întrebat ce garanții avem că în schimbul banilor vom primi o lucrare corectă integral din moment ce după două cereri de revizuire nici măcar introducerea nu este redactată corespunzător. Ne-au spus că vom beneficia de revizuiri până vom fi mulțumiți. 

După acest experiment, i-am sunat în calitate de reporteri să îi întrebăm de ce încurajează impostura academică și dacă știu că ceea ce fac contravine legii. 

• „Nu sunt eu în măsură să răspund la asemenea întrebări. Transmiteți pe mail și veți primi de la colegi acolo răspunsul cât mai clar. Dumneavoastră transmiteți mailul și va fi redirecționat pe partea de juridic și veți primi răspuns de acolo”, a fost răspunsul unei femei de la Start Licență.
• „Nu înțeleg la ce vă referiți. Nu știu despre ce vorbiți, nu știu să vă răspund la acest lucru. Eu sunt decât pe partea de call center”, a fost răspunsul unui bărbat de la Lucrări Expert. 
• La UProiect nu a răspuns nimeni solicitărilor G4Media.ro și Info Sud-Est pentru un punct de vedere.

Când ești în dubii dacă mai plătești lucrarea la Drept, la cât de slabă e introducerea. 

Corespondența de la Drept în video de mai jos: 

Când ești studentă la Medicină și ai primit o mostră de licență bună de aruncat:

Corespondența integrală în video de mai jos: 

„S-au purtat cu copilul meu cum nici cu un câine nu te porți”

Sursa inițială a G4Media.ro susține că fiul său a intrat în depresie cronică, cu mai multe tentative de suicid, după ce a fost amenințat și șantajat de persoanele cu care a ținut legătura pentru redactarea lucrării și, în cele din urmă, exmatriculat din facultate din cauza licenței slabe și plagiate. 

• „Copilul meu a apelat la serviciile acestor așa-ziși specialiști, știu că nici ceea ce a făcut el nu este moral, însă a fost amenințat, șantajat, s-au purtat cu el cum nici cu un câine nu o faci; din cauza lucrării lor a fost exmatriculat, urmând o depresie care deja s-a cronicizat și câteva tentative de suicid (…)”. 

În situația sursei au fost și alți studenți, arată mai multe site-uri unde utilizatorii lasă comentarii negative la adresa celor la care apelau să le scrie lucrările de licență. Câteva exemple:

În replică la nemulțumiri, au apărut și site-uri denumite după numele paginilor care vând lucrările și care denunță calitatea slabă a lucrărilor pline de greșeli elementare de redactare și erori grave de cunoștințe de bază în domeniile în care sunt documentate.

Rețeaua „specialiștilor”

Odată cu introducerile licențelor, previzualizarea lor și „raportul antiplagiat”, am primit și contul bancar și numele firmei unde urma să virăm banii: Premium Project Content SRL, cu obiect de activitate „alte activități editare”. 

Firma este deținută în totalitate de Cristina Contor, originară din Republica Moldova, cu domiciliul în Sectorul 2 și care este asociat unic și administrator în alte două firme, Nova Content Project și Ent Content Consulting. 

Nova Content este fondată în 2022 și are o cifră de afaceri de aproape 300.000 de lei și profit de 200.000 de lei. Ent Content Consulting este fondată în 3 noiembrie 2023 și are ca obiect editarea cărților și revistelor.  

Societatea mamă, Premium Project Content, este deschisă în 26 noiembrie 2021 și are o cifră de afaceri de aproape 700.000 de lei în anul 2023 (cu o creștere de 4242% în anul 2022) și un profit de aproape 300.000 de lei (o creștere de 1865% în anul 2022), conform portalului termene.ro. 

Toate cele trei firme au sediul social într-o casă din centrul Bucureștiului, în Sectorul 1. Nu am putut contacta societățile la niciunul dintre numerele de telefon disponibile pe termene.ro. 

Ce ne-au spus autoritățile

Înainte de publicare, am adus la cunoștință demersul nostru către Ministerul Afacerilor Interne și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), pentru a înțelege dacă și cum poate fi oprit fenomenul de vânzare-cumpărare a licențelor în spațiul online și ce riscă cei care vând și cei care cumpără.

ANCOM este autoritatea care poate, printre altele, să închidă site-uri în România. Site-uri precum cele care vând lucrări de licențe pot fi închise, dar instituția nu a făcut acest lucru până acum pentru că: 

• „(…) această acțiune poate fi avută în vedere numai în măsura în care se constată, în prealabil, de către organele abilitate, că materialele menționate fac obiectul contravenției prevăzute de dispozițiile art. 259 alin. (3) din Legea nr. 199/2023 a învățământului superior, atribuție pentru care nu ANCOM este competentă (…)”, a transmis instituția.

ANCOM vorbește despre proiectul de lege privind aprobarea OUG 72/2023 pentru modificarea unor acte normative din domeniul Educației și spune că va putea interveni la solicitarea Ministerului de Interne care la rândul său va acționa la „solicitarea motivată a instituției de învățământ superior”: 

„(…) Conform proiectului, constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor contravenţionale se vor face de către ofiţerii sau agenţii de poliţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), la solicitarea motivată a instituției de învățământ superior. Agenții constatatori ai MAI pot dispune și sancțiunea complementară a întreruperii, de îndată, a transmiterii într-o reţea de comunicaţii electronice a conținutului care face obiectul constatării contravenției. Solicitarea MAI către ANCOM va surveni doar în cazul în care contravenientul nu va pune în executare sancțiunea complementară dispusă prin procesul-verbal încheiat de agenții constatatori, situație în care ANCOM va emite o decizie în acest sens”, au transmis reprezentanții ANCOM pentru G4Media și Info Sud-Est. Citește răspunsul integral al ANCOM aici. 

Altfel spus, primii care trebuie să intervină în această situație sunt polițiștii, aflați în subordinea Ministerului Afacerilor Interne (MAI). 

Georgian Drăgan, directorul de cabinet al șefului Poliției Române, a declarat pentru G4Media și Info Sud-Est că a fost demarată o anchetă pornind de la situația semnalată de reporteri: 

„Poliția Română și Ministerul Afacerilor Interne colaborează cu Ministerul Educației și cu ANCOM pentru a găsi cele mai bune soluții de preîntâmpinare a unor asemenea situații și bineînțeles pentru a dispune măsurile legale în consecință. Site-urile transmise de dumneavoastră au fost date deja spre verificare colegilor din cadrul Poliției Române. La finalizarea acestor verificări vor fi dispuse măsuri pe cale de consecință.” 

Conform Legii învățământului superior din 2023, vânzarea și cumpărarea de licențe (disertații, doctorate sau orice alte proiecte similare) este interzisă, este considerată contravenție și se pedepsește cu amenzi de la 100.000 la 200.000 dacă vinzi licențe și de la 300.000 la 600.000 de lei dacă ai avut un site închis din acest motiv și l-ai redeschis. Și cumpărătorii sunt sancționați cu amenzi de la 5.000 la 50.000 de lei. 

În toate cazurile, amenzile sunt date de ofițerii sau agenții de poliție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care au competențe în domeniu, mai arată legea. 

Își dă seama un profesor că lucrarea nu-i aparține studentului din fața lui?

Am vrut să înțelegem cum se vede fenomenul din interiorul unei universități, cum încearcă să depisteze plagiatul sau frauda academică și, mai ales, dacă profesorii își pot da seama că o lucrare este plagiată sau nu este scrisă de studentul care susține examenul de absolvire, dincolo de softurile pe care le au la dispoziție.

Universitatea „Ovidius” din Constanța (UOC) spune, spre exemplu, că licența unui student este trecută prin sistemul antiplagiat de cel mult două ori înaintea susținerii lucrării. Dacă aceasta nu trece de sistem după cele două revizuiri, atunci este respinsă automat și nu poate fi înscrisă în examenul final pentru sesiunea în care era programată. Vezi explicațiile integrale ale universității aici.

Emanuel Plopeanu este profesor de istorie și decan al Facultății de Istorie și Științe Politice din cadrul UOC și susține că sistemul antiplagiat al universității reprezintă autoritatea exclusivă care poate decide dacă o lucrare este plagiată sau nu. Numește comerțul cu licențe „infracțiune academică”, pentru că el contribuie la menținerea fenomenului de plagiat care, în lipsa tranzacțiilor, s-ar reduce: 

„Cadrul didactic poate identifica, printr-o analiză atentă a conținutului, lipsa de originalitate a textului și, mai grav, asemănarea cu texte științifice și preluarea fără citare a acestora. Comunitatea academică trebuie să arate toleranță zero față de astfel de practici. Iar cumpărarea sau copierea unui text anterior sunt infracțiuni academice. Vânzarea și cumpărarea lucrărilor de licență/disertație contribuie la menținerea fenomenului plagiatului care, altfel, s-ar reduce semnificativ. Credem că este necesară limitarea, până la dispariție, începând cu publicitatea care se face acestui fenomen, care ar trebui sa intre sub incidența legii, că activitate infracțională”. 

A contribuit Cristian Andrei Leonte.